CSJ. Decizia nr. 2246/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2246/2003
Dosar nr. 6388/2001
Şedinţa publică din 11 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta U.M. Constanţa a acţionat în judecată pe pârâta SC P.C. SA Târgu Mureş şi a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 10.161 dolari S.U.A. cu titlu de contravaloare reperaţii chiuloasă, taxe percepute în portul Istambul şi cheltuieli de staţionare în port a navei, proprietatea pârâtei, timp de 3 zile.
Prin sentinţa nr. 49/MF din 27 februarie 2001, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumelor de 3.750 dolari S.U.A., reprezentând reparaţii, 3.411 dolari S.U.A. taxe percepute în portul Istambul şi 2.513,77 dolari S.U.A. cheltuieli ocazionate de staţionarea navei în acelaşi port.
La pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut că s-a defectat chiulasa navei N., proprietatea pârâtei, în termenul de garanţie de trei luni, iar limitarea răspunderii nu poate fi opusă reclamantei, întrucât certificatul de garanţie este emis de pârâtă, aşadar, este un act unilateral.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Constanţa, secţia maritim-fluvială, prin Decizia nr. 52/MF din 5 iunie 2001, reţinându-se că, în mod corect, instanţa de fond a constatat că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 969 şi 970 C. civ., precum şi cele ale art. 1073 şi 1082 C. civ.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta SC P.C. SA Târgu Mureş a declarat recurs şi a solicitat modificarea acestei decizii, întrucât:
- nu s-a ţinut seama de solicitarea pârâtei de a se dispune efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, care ar fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii;
- nu a luat în considerare certificatul de garanţie a lucrării efectuate care ar fi clarificat întinderea răspunderii.
În drept, pârâta şi-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ.
Recursul pârâtei este neîntemeiat.
Analizând motivele recursului pârâtei, raportat la considerentele hotărârii recurate, aceste critici se privesc a fi nefondate.
În primul său motiv de recurs, pârâta a susţinut că, în mod nejustificat, nu a fost admisă cererea sa privind efectuarea unei expertize hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Lucrările dosarului infirmă critica de mai sus.
Astfel, în şedinţa de judecată din 24 ianuarie 2001, instanţa de fond a pus în discuţia părţilor efectuarea unei expertize tehnice, dar s-a apreciat că această expertiză nu este posibil a se realiza întrucât chiulasa, care face obiectul pricinii, nu mai există în fapt.
Nici ultimul motiv de recurs nu este de natură a schimba hotărârea instanţei de apel.
Acest motiv s-a constituit şi în motiv de apel, care a fost deja analizat de instanţa de apel, ocazie cu care s-a pronunţat, în mod corect, că limitarea sa de răspundere nu poate fi opusă reclamantei, cât timp certificatul de garanţie emis de pârâtă este un act unilateral, o astfel de cauză neregăsindu-se şi în contractul părţilor.
În contextul celor ce preced, recursul pârâtei se priveşte, ca nefondat, şi, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins cu această menţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC P.C. SA Târgu Mureş, împotriva deciziei nr. 52/FM din 5 iunie 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2241/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2247/2003. Comercial → |
|---|
