CSJ. Decizia nr. 2252/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2252/2003
Dosar nr. 9526/2001
Şedinţa publică din 11 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea Arbitrală nr. 30 din 24 noiembrie 1999, pronunţată de Comisia de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ pentru Industrie şi Agricultură a judeţului Cluj, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SC M.A. SA Cluj, în contradictoriu cu pârâta SC C.E.G. SA, cu sediul în Torino – Italia şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 47.300.000 lire italiene cu titlu de preţ marfă livrată, precum şi 12.947.364 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arbitral a reţinut, în baza înscrisurilor de la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, că pârâta deşi, a primit mărfurile livrate de reclamantă, nu a achitat în întregime preţul acestora, iar motivaţia că, la rândul său, a fost prejudiciată, nu a fost dovedită.
Acţiunea în anulare, promovată de către pârâtă împotriva hotărârii arbitrale, prin care a invocat mai multe nereguli procedurale privind competenţa Tribunalului Arbitral, numirea arbitrilor, vicii ale procedurii de citare, a fost respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 152 din 22 februarie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 1592/2000.
Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs, invocând cazurile de modificare a deciziei, prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., respectiv, cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Sub un prim aspect se susţine nelegalitatea deciziei, deoarece compromisul încheiat cu reclamanta este nul pe de o parte, fiindcă nu conţine precizări referitoare la modalitatea de numire a arbitrilor, iar pe de altă parte, numirea arbitrilor s-a făcut fără acordul său, deoarece persoana care a semnat documentele respective nu mai reprezintă societatea.
Critica este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, atât clauza compromisorie din cuprinsul contractului, cât şi compromisul arbitral, sunt realizate prin acordul părţilor. Aceasta avându-se în vedere dispoziţiile art. 3432 C. proc. civ., conform cărora, în lipsa nominalizării arbitrilor, se aplică prevederile din Regulile de procedură arbitrală. Pe de altă parte, prin contestarea semnăturii propriului reprezentant, sub motivul că societatea pârâtă (persoana juridică străină) se află în faliment, fără ca această împrejurare să fie adusă la cunoştinţă reclamantei echivalează cu invocarea propriei sale culpe ce nu poate duce la înlăturarea răspunderii.
Nici critica privind competenţa Tribunalului Arbitral Cluj nu este întemeiată, întrucât atât clauza compromisorie, cât şi compromisul, fiind legal întocmite şi, ca atare, producându-şi pe deplin efecte pe teritoriul României.
Atâta vreme cât pârâta a convenit acest mod de soluţionare a litigiilor dintre ea şi reclamantă, nu poate invoca legea propriei naţionalităţi, aceasta având în vedere şi prevederile art. 42 lit. h) din Legea nr. 105/1992.
În fine, nici ultima critică, vizând starea de faliment a pârâtei, procedură ce se desfăşoară în Italia, în conformitate cu reglementările acelui stat, nu poate fi invocată ca o cauză de nelegalitate a desfăşurării procesului în faţa instanţelor româneşti atâta timp cât Tribunalul Arbitral a fost legal învestit, iar, în faţa sa, pârâta nu a făcut cunoscută declararea procedurii falimentului, pe de o parte, pe de altă parte, dispoziţiile legii, privind falimentul, nu sunt aplicabile pe teritoriul României, aşa cum s-a mai susţinut.
Faţă de considerentele ce preced, Decizia Curţii de Apel Cluj este legală şi temeinică, criticile formulate de reclamantă sunt neîntemeiate, iar, Curtea:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C.E.G. Italia, împotriva deciziei nr. 152 din 22 februarie 2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2247/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2257/2003. Comercial → |
|---|
