CSJ. Decizia nr. 2345/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2345/2003
Dosar nr. 59/2003
Şedinţa publică din 16 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea din 19 decembrie 2000, a admis cererea introdusă de creditoarea G.I.V. şi C.G. SA Bucureşti, împotriva debitoarei A.S.T. SA - Societatea de asigurare Reasigurare Bucureşti şi în contradictoriu cu terţii popriţi C.B. Bucureşti, I.B. Bucureşti, B.C.R., B.E.I.R., E.B. SA Bucureşti, A.B.R. SA şi B.T., sucursala Bucureşti, şi a dispus înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra imobilului, proprietatea debitoarei, şi înfiinţarea popririi asigurătorii, până la concurenţa sumei de 15.619.996.260 lei, asupra sumelor de bani în lei şi valută aflate în conturile A.S.T. SA la terţii popriţi. S-a dispus depunerea la Casa de valori a secţiei V-a comerciale a Curţii de Apel Bucureşti a recipisei seria N nr. 5/423001 din 18 noiembrie 2002, în valoare de 7.799.998.130 lei.
S-a reţinut că, în cauză, operează dispoziţiile art. 452, 591 - 597 C. proc. civ.
Împotriva încheierii a declarat recurs debitoarea Societatea de Asigurare-Reasigurare A.S.T. SA Bucureşti, care, fără să invoce vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., a susţinut că au fost încălcate dispoziţiile procedurale, deoarece, la termenul când s-a soluţionat cauza, a fost respinsă nejustificat cererea prin care se solicita termen pentru angajarea unui avocat, prin această măsură fiind îngrădit dreptul său la o apărare calificată.
De asemenea, se arată că instanţa nu avea de unde să ştie calificarea profesională a persoanei care a depus cererea de amânare, menţiune care se face în practicaua hotărârii, iar faptul că, potrivit procedurii, citarea părţilor nu era obligatorie, atâta timp cât s-a dispus această măsură, recurenta era îndreptăţită să formuleze cereri.
Mai înainte de orice analiză a motivului de recurs, urmează a se soluţiona excepţia invocată din oficiu, de tardivitate a declarării recursului în funcţie de soluţia ce se va da, fiind sau nu posibilă verificarea recursului pe conţinutul criticilor.
Recursul este tardiv declarat.
Potrivit art. 592 C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care judecă procesul, instanţa hotărând în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în cauză, s-a dispus, totuşi, citarea, prin încheiere executorie supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare.
Rezultă deci, că, indiferent dacă s-a dispus sau nu citarea părţilor, termenul pentru recurs curge de la comunicarea încheierii.
În cauză, încheierea ce se atacă cu recurs a fost comunicată debitoarei la 24 decembrie 2002, termenul de 5 zile începând de la această dată şi expirând la 30 decembrie 2002, ultima zi când se mai putea declara recursul.
Se constată însă, că recurenta a trimis recursul cu plicul poştal purtând data de expediţie a poştei 8 ianuarie 2003, deci, peste termenul prevăzut de lege, motiv pentru care urmează să se respingă recursul ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia privind tardivitatea recursului şi respinge recursul declarat de debitoarea, Societatea de Asigurare-Reasigurare A.S.T. SA Bucureşti, împotriva încheierii din 19 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 16 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2343/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2346/2003. Comercial → |
|---|
