CSJ. Decizia nr. 2961/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2961/2003
Dosar nr. 3779/2001
Şedinţa publică din 10 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul, Consiliul Local al municipiului Craiova, a chemat-o în judecată pe pârâta SC B. SRL Craiova, pentru a fi obligată la plata sumei de 49.634.112 lei, din care 28.116.000 lei reprezentând chirie restanţă şi 21.518.112 lei penalităţi de întârziere şi pentru a se dispune rezilierea contractului de închiriere încheiat între părţi.
Prin sentinţa nr. 1120 din 24 august 2000, Tribunalul Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantului împotriva pârâtei şi a dispus rezilierea convenţiei nr. 2045/1998.
A obligat-o pe pârâtă către reclamantă la plata sumei de 28.116.000 lei, reprezentând chirie restantă şi la 21.518.112 lei penalităţi de întârziere.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, prin contractul nr. 2045/1998, pârâta şi-a asumat obligaţia de plată a chiriei pentru spaţiul din Craiova, în suprafaţă de 22 mp şi, prin acelaşi contract, s-a prevăzut şi agravarea răspunderii contractuale, sub forma plăţii unor penalităţi de întârziere, în caz de neplată a chiriei în termen.
Împotriva sentinţei mai sus menţionate a declarat apel pârâta şi, prin Decizia nr. 127 din 27 februarie 2001, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, l-a respins, ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că intimata-reclamantă i-a pus la dispoziţie apelantei-pârâte spaţiul comercial în discuţie, nu s-a dovedit, în cauză, faptul tulburării folosinţei spaţiului din partea locatorului, iar cât priveşte clauza pactului comisoriu, s-a reţinut că ea este stipulată în favoarea locatorului şi nefiind de ordine publică, în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a admis acţiunea, atât cu privire la rezilierea contractului, cât şi cu privire la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere, al căror cuantum nu a fost contestat.
Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei curţii de apel, formulând critici de casare a hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa de apel a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al actului dedus judecăţii şi, în temeiul pct. 9, al aceluiaşi articol, acelaşi cod, în conformitate cu care hotărârea pronunţată de instanţa de apel, a fost dată cu încălcarea legii.
Recurenta-pârâtă susţine, astfel, că:
Pentru rezilierea de drept, fără somaţie, a contractului, potrivit art. 1086 C. civ., în condiţiile în care pârâta a invocat excepţia de neexecutare a contractului de către reclamanta-locatoare, se impunea ca aceasta să facă dovada prejudiciului suferit, cât şi a legăturii de cauzalitate, între acest prejudiciu şi neîndeplinirea obligaţiei de către pârâtă.
Se impunea ca instanţa să ceară reclamantei-locatoare să depună procesul-verbal de predare a spaţiului închiriat, aşa cum s-a stabilit în art. 11 din contractul încheiat la data de 15 octombrie 1998.
Ca atare, concluzionează că instanţa de apel a încălcat caracterul devolutiv al apelului, pronunţând o hotărâre formală, care nu a cercetat fondul pricinii şi excepţiile pe care ea le-a invocat.
Recursul nu este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele:
Între părţile aflate în litigiu, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 2045 din 15 octombrie 1998, pe o durată de 5 ani, prin care pârâtei i s-a pus la dispoziţie spaţiul situat în Craiova, în suprafaţă de 22 mp, pentru a-l folosi, în vederea desfăşurării unei activităţi comerciale.
În conformitate cu art. 4.4. din contract, s-a stabilit ca obligaţie corelativă, în sarcina pârâtei, achitarea unei chirii lunare în sumă de 1.562.000 lei, plata urmând a se face până la data de 3 a fiecărei luni în curs, iar, potrivit art. 4.1., s-a prevăzut ca tariful de 71.000 lei metrul pătrat pe lună să fie indexat lunar cu indicele de rată a inflaţiei.
Faptul că spaţiul în discuţie i-a fost pus la dispoziţie pârâtei, rezultă, fără tăgadă, din actele dosarului, acesta fiind ocupat în urma adjudecării licitaţiei organizate la data de 21 septembrie 1998, conform procesului-verbal nr. 1851 şi fiind folosit efectiv.
La fel de clar rezultă însă, că pârâta şi-a încălcat obligaţia contractuală de plată a chiriei la termenele stabilite, împrejurare în care reclamanta, în mod corect, a solicitat obligarea acesteia la plata chiriei restante, a penalităţilor de întârziere, calculate conform clauzei penale inserate în contract, cât şi rezilierea contractului potrivit art. 13 şi art. 16 lit. b) din contract.
Contrar susţinerilor recurentei-pârâte, se reţine că, în speţă, a operat rezilierea de drept a contractului, fără somaţie şi fără a fi necesară dovedirea vreunei legături de cauzalitate între prejudiciul pretins şi fapta culpabilă a debitoarei.
Se reţine, de asemenea, că rezilierea contractului a fost prevăzută a fi făcută la cererea locatorului, această clauză urmând a funcţiona numai în măsura în care locatarul îşi încalcă obligaţiile corelative, decurgând din contractul părţilor, ceea ce, în speţă, s-a întâmplat.
În consecinţă, constatându-se că pârâta nu a formulat, în recurs, nici o critică, în condiţiile art. 304 C. proc. civ., în măsură să conducă la desfiinţarea hotărârii curţii de apel, aceasta va fi menţinută, ca legală şi temeinică, şi se va respinge recursul declarat în cauză de pârâta SC B. SRL Craiova, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC B. SRL Craiova, împotriva deciziei nr. 127 din 27 februarie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 10 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2960/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2962/2003. Comercial → |
|---|
