CSJ. Decizia nr. 2956/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2956/2003

Dosar nr. 914/2002

Şedinţa publică din 6 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, la data de 6 decembrie 1999 şi precizată ulterior, la data de 14 februarie 2000, reclamanta SC G.C. SA a chemat în judecată pe pârâtele SC D.C. SRL şi SC D. SRL, solicitând obligarea acestora, în solidar, la plata următoarelor sume: 950.772.558 lei, reprezentând rest de plată la lucrări executate şi neachitate, echivalentul sumei de 53.068,35 dolari S.U.A. conform cursului oficial din data de 29 noiembrie 1999 şi 1.563.674.732 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform clauzelor contractuale, echivalentul sumei de 87.277 dolari S.U.A., conform cursului oficial de la aceeaşi dată.

Prin sentinţa civilă nr. 793 din 5 februarie 2001, pronunţată în dosarul nr. 8520/1999, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta SC D.C. SRL şi, pe fondul cauzei, a admis acţiunea reclamantei, obligând pe pârâta SC D. SRL la plata următoarelor sume: 950.772.558 lei contravaloare lucrări executate şi 1.563.654.732 lei penalităţi de întârziere, precum şi la plata sumei de 49.849.272 lei cheltuieli de judecată.

În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că temeiul răspunderii pentru pretenţiile în litigiu este contractul de subantrepriză încheiat între reclamanta SC G.C. SA, ca subanteprenor, şi pârâta SC D. SRL Borşa, în calitate de antreprenor general, astfel că această pârâtă are obligaţia plăţii preţului şi răspunde de întârzierea în plată, iar faptul că beneficiarul lucrării, SC D.C. SRL Bucureşti a semnat contractul, nu-i conferă calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta şi pârâta SC D. SRL Braşov.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 1318 din 19 octombrie 2001 a admis apelul reclamantei, a anulat sentinţa instanţei de fond şi a admis acţiunea, în sensul obligării ambelor pârâte, în solidar, la plata sumei de 950.772.558 lei, contravaloarea lucrărilor executate, la plata sumei de 1.563.654.732 lei, penalităţi de întârziere în plată, cu 49.849.272 lei cheltuieli de judecată.

Intimatele pârâte au fost obligate, faţă de recurenta reclamantă, şi la plata sumei de 24.926.136 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Instanţa a anulat, ca insuficient timbrat, apelul pârâtei SC D. SRL Braşov.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că pârâta, SC D.C. SRL Bucureşti este parte în raportul contractual de subantrepriză, alături de pârâta SC D. SRL Braşov, întrucât a semnat contractul nr. 289/1996, fiind de acord cu clauzele contractului. Mai mult, a semnat şi situaţiile de lucrări şi a efectuat plăţile, şi a recunoscut că mai are de achitat 53.068,35 dolari S.U.A..

Ca urmare, răspunde, în solidar, cu antreprenorul general, de plata preţului, precum şi de întârzierea în plată, conform penalităţilor contractuale.

Împotriva deciziei menţionate, pârâta SC D.C. SRL a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând că, netemeinic şi nelegal, a fost obligată la plată, în lipsa unui raport obligaţional cu reclamanta, astfel că nu are calitate procesuală pasivă.

Lucrările în litigiu s-au contractat de SC D.C. SRL, ca beneficiar, cu pârâta D., ca antreprenor general, raporturile de subantrepriză sunt distincte, iar semnarea contractului de subantrepriză, are semnificaţia acordului pentru angajarea subantreprenorului şi, nicidecum nu s-au legat raporturi contractuale cu acesta.

Plăţile făcute subantreprenorului s-au efectuat în numele antreprenorului general, iar nu în temeiul unei obligaţii directe.

Recursul este întemeiat.

Pretenţiile reclamantei subantreprenor pentru plata preţului lucrărilor executate, se întemeiază pe contractul de subantrepriză nr. 289 din 4 iunie 1996, încheiat cu antreprenorul general SC D. SRL Braşov.

Pârâta SC D.C. SRL Bucureşti este beneficiarul lucrărilor, raporturile sale contractuale fiind încheiate cu antreprenorul general.

Clauzele contractului de subantrepriză, obligaţiile privind termenele de executare, plata, clauza penală privind întârzierea plăţii, privesc numai părţile contractante, SC G.C. SA şi SC D. SRL.

Este adevărat că pe lângă semnătura celor două părţi contractante, contractul de subantrepriză este semnat şi de SC D.C. SRL, dar cu menţiunea de beneficiar, pentru că, în această calitate, era interesat de persoana subantreprenorului.

Această semnătură pe contract nu constituie, nicidecum însuşirea şi preluarea obligaţiilor din contractul de subantrepriză de către beneficiar.

Faptul că beneficiarul a achitat direct preţul lucrărilor către subantreprenor, a fost făcut în limitele şi pentru stingerea obligaţiilor antreprenorului general, pentru eficientizarea plăţilor, mai ales că beneficiarul, prin dirigintele de şantier, verifica stadiul lucrărilor şi calitatea acestora.

Nu se poate reţine eliminarea antreprenorului general, mai ales că, potrivit probelor din dosar, acesta a semnat parte din situaţiile de lucrări, alături de subantreprenor, (filele 23, 28 şi 39 dosar fond).

Ca urmare, hotărârea instanţei de apel de angajare a răspunderii solidare a beneficiarului cu antreprenorul general este criticabilă, instanţa ignorând faptul că, clauzele din contractul de subantrepriză, nu sunt aplicabile beneficiarului, preţul şi clauza penală privind plata de penalităţi, operând numai între părţile contractante. Atât timp cât raporturile contractuale nu au fost modificate, angajarea răspunderii contractuale a fost stabilită întemeiat de instanţa de fond, faţă de antreprenorul general SC D. SRL.

Faţă de cele de mai sus, recursul urmează să fie admis, Decizia atacată să fie modificată în parte, în sensul respingerii apelului G.C. SA Bucureşti împotriva sentinţei nr. 793 din 5 februarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, urmând să fie menţinute celelalte prevederi ale deciziei, adică anularea, ca insuficient timbrat, a apelului pârâtei SC D. SRL Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC D.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1318 din 19 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge apelul reclamantei SC G.C. SA Bucureşti împotriva sentinţei nr. 793 din 5 februarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei privind anularea, ca insuficient timbrat, a apelului pârâtei SC D. SRL Braşov.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2956/2003. Comercial