CSJ. Decizia nr. 3029/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 3029/2003

Dosar nr. 133/2002

Şedinţa publică din 12 iunie 2003

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 23 ianuarie 2003, petenta SC I.A.T.SA Reşiţa a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 3131 din 26 aprilie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie în dosarul nr. 2043/2001.

Cererea nu indică nici un temei de drept în afară de prevederile legale, privind suspendarea executării deciziei, pe care petenta o solicită, de asemenea, – art. 319 şi motivarea contestaţiei în anulare cuprinde critici la adresa soluţiei pronunţată pe fond de Curtea de Apel Timişoara, ca urmare a admiterii apelului reclamantei şi schimbării hotărârii Tribunalului Caraş Severin, prin care fusese respinsă acţiunea.

Analizând contestaţia în anulare se constată următoarele:

Reclamanta SC G.C.M. SRL Timişoara a solicitat obligarea pârâtei SC I.A.T. SA Reşiţa la plata sumei de 9.000.000 lei diferenţă de preţ şi daune interese, plus cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1087 din 28 iunie 2000, Tribunalul Caraş-Severin a respins acţiunea, reţinând că, nedepunerea comenzii de achiziţionare a celor 2 autoturisme Dacia 1300 face cererea nedovedită.

În apelul reclamantei, Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 1131/ A din 23 noiembrie 2000, a schimbat sentinţa şi a admis acţiunea reclamantei, considerând că există raporturi comerciale între pârâtă şi beneficiara sumei, respectiv, Centrul Naţional de Comercializare Dacia Piteşti.

Împotriva acestei decizii, pârâta a declarat recurs pe care nu l-a timbrat corespunzător şi nici nu l-a motivat.

Curtea Supremă de Justiţie a anulat, ca insuficient, timbrat recursul, aplicând sancţiunile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995.

Această decizie a fost atacată pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare.

Legea reglementează contestaţia în anulare ca o cale de reformare a hotărârilor irevocabile pentru motive limitativ prevăzute în dispoziţiile art. 317 pct. 1 şi 2, cât şi art. 318 C. proc. civ.

Contestaţia în anulare va putea fi admisă doar dacă motivele prevăzute la art. 317 nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului sau dacă soluţia se bazează pe o greşeală materială sau asupra vreunuia dintre motivele de modificare sau casare, astfel cum rezultă din art. 318 C. proc. civ.

Se constată că pârâta nu şi-a motivat recursul şi acesta a fost anulat, ca insuficient timbrat, şi încearcă să formuleze criticile pe care trebuia să le facă în recurs, pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare.

Acest lucru nu poate fi primit, având în vedere cadrul restrictiv în care este reglementată contestaţia în anulare.

Pe de altă parte, contestatoarea consideră neconvingătoare motivarea soluţiei Curţii de Apel Timişoara, contestând răspunderea sa contractuală, ceea ce nu se încadrează în motivul prevăzut de art. 318 – hotărârea să fie rezultatul unei greşeli materiale; în realitate, este o critică de nelegalitate, care putea fi făcută în recurs.

Neregăsindu-se nici unul dintre cazurile prevăzute de lege pentru contestaţia în anulare, formulată de pârâtă, aceasta urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC I.A.T. SA Reşiţa, împotriva deciziei nr. 3131 din 26 aprilie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.

IREVOCABILĂ.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3029/2003. Comercial