CSJ. Decizia nr. 3138/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3138/2003
Dosar nr. 2658/2001
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mureş, secţia comercială, prin sentinţa nr. 72 din 21 ianuarie 2000 a admis acţiunea formulată de reclamanta C.B., sucursala Alba Iulia, precizată şi a obligat, în solidar, pe pârâţii M.I. şi M.R., C.E. şi C.O. la plata sumelor de: 4.000.000 lei credit restant, 18.080.268 lei dobândă aferentă, 3.524.732 lei cheltuieli de judecată, în baza şi în limita contractelor de garanţie încheiate de aceştia pentru restituirea creditului restant, în sumă de 8.000.000 lei, acordat de bancă la 14 octombrie 1994 pârâtului M.I.
Prin Decizia nr. 618 din 23 octombrie 2000, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, a admis apelul declarat de pârâta garantă C.O. împotriva sentinţei.
Schimbând în parte sentinţa, a respins, ca nefondată, acţiunea promovată de reclamanta C.B. SA Alba Iulia împotriva pârâtei garante C.O., menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut, în motivarea deciziei, că reclamanta C.B. a acordat, prin contractul de împrumut nr. 10 din 14 octombrie 1994, un împrumut de 8.000.000 lei, cu termen de rambursare la data de 25 octombrie 1995, Asociaţiei Familiale T.M. din Târnăveni, împrumut a cărui restituire a fost garantată, până la concurenţa sumei de 4.000.000 lei, prin contract de ipotecă şi de soţii C.O. şi C.E.
La data de 8 iunie 1998, pârâta garantă C.O. a plătit suma de 4.000.000 lei, iar cum, din contractul de ipotecă, rezultă că s-a garantat restituirea unui împrumut acordat persoanei fizice M.I., iar nu A.F. T.M., acţiunea, faţă de această garantă, s-a apreciat a fi neîntemeiată.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta C.B., solicitând casarea acesteia, respingerea apelului pârâtei şi menţinerea sentinţei tribunalului.
Se critică Decizia pentru greşita apreciere a probelor, deoarece, pe chitanţa de plată a sumei de 4.000.000 lei eliberată intimatei, s-a înscris ca obiect al plăţii „dobânzi" şi pentru neaplicarea prevederilor art. 1111 C. com.
Recursul este fondat pentru considerentele care urmează:
Prin contractul de împrumut nr. 10 din 14 octombrie 1994, reclamanta C.B. a acordat A.F.T.M., reprezentată prin administratorii M.I. şi M.R., un credit de 8.000.000 lei, iar restituirea lui a fost garantată şi de intimaţii C.O. şi C.E., care au semnat contractul de împrumut, aceştia încheind şi contractul de ipotecă, autentificat sub nr. 24964 din 13 octombrie 1994, prin care se obliga să garanteze împrumutul de 4.000.000 lei şi dobânzile aferente cu imobilul proprietate personală.
Intimaţii nu contestă acest lucru, dar opun chitanţa nr. 21484 din 8 iunie 1998, care reprezintă, susţin aceştia, dovada plăţii sumei de 4.000.000 lei a cărei restituire au garantat-o.
Este de observat, însă, că intimaţii au garantat nu numai o sumă într-un anumit cuantum, dar şi dobânda aferentă acesteia, iar, din chitanţa invocată, rezultă că obiectul plăţii îl reprezintă dobândă credit A.F. T.M., ceea ce reprezintă, practic, o concretizare a regulilor imputaţiei plăţii, în sensul că suma plătită se impută cu întâietate asupra dobânzilor, conform art. 1111 C. civ.
Prin urmare, greşit instanţa de apel a stabilit că suma de 4.000.000 lei reprezintă plata sumei garantate, situaţie în care se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare pentru a determina dobânda aferentă cotei părţi din creditul garantat – 4.000.000 lei, urmând a se constata sau nu plătită suma prin chitanţa eliberată de reclamantă la 8 iunie 1998.
Curtea de apel va face aplicarea prevederilor art. 725 alin. (2) teza 2 C. proc. civ. „în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legii noi, privitoare la competenţă, sunt pe deplin aplicabile", urmând să reconsidere calea de atac cu consecinţele aferente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul creditoarei C.B., sucursala Sibiu, împotriva deciziei nr. 618/ A din 23 octombrie 2000 a Curţii de Apel Târgu Mureş, pe care o casează şi trimite cauza, spre rejudecare, la curtea de apel.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3136/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3140/2003. Comercial → |
|---|
