CSJ. Decizia nr. 3146/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3146/2003
Dosar nr. 9234/2001
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta, SC A.T. SRL Târgovişte, reprezentată de director S.R,. şi de E.M., şef proiect, a chemat-o în judecată pe pârâta SC E.X. SRL Târgovişte, pentru a fi obligată la restituirea sumei de 194.000.000 lei încasată necuvenit prin încălcarea contractelor de proiectare şi de asociere, precum şi la restituirea sumei de 250.000.000 lei încasată necuvenit în faza de detalii de execuţie şi la plata daunelor morale, în sumă de 690.000.000 lei cauzate.
Cauza a fost iniţial înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, care, prin sentinţa civilă nr. 1013 din 22 decembrie 1999, a respins acţiunea formulată de către reclamanţii SC A.T. SRL Târgovişte, S.R. şi E.M., respingând, totodată, şi cererea reconvenţională introdusă în cauză de pârâtă.
Prin Decizia nr. 38 din 8 mai 2000, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale invocate, din oficiu, de către instanţă şi a declinat competenţa soluţionării acţiunii reclamantei SC A.T. SRL Târgovişte împotriva pârâtei SC E.X. SRL Târgovişte, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia comercială, ca instanţă de fond.
Prin încheierea nr. 5820 din 23 noiembrie 2000, Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a admis cererea de strămutare formulată de reclamantă şi a strămutat judecarea cauzei la Tribunalul Dolj, păstrând actele procedurale îndeplinite.
Prin sentinţa nr. 834 din 10 aprilie 2001, Tribunalul Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a anulat, ca insuficient timbrate, acţiunea reclamantei SC A.T. SRL Târgovişte şi cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă SC E.X. SRL Târgovişte.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a respins cererea reclamantei de suspendare a judecării cauzei, în baza art. 244 pct. 2 C. proc. civ., ca nefondată, şi a avut în vedere faptul că, deşi instanţa, în mod repetat, a dispus citarea reclamantei-pârâte şi a pârâtei-reclamante, cu menţiunea de a timbra cererile depuse, indicându-se şi sumele cu care acestea să timbreze, ele nu şi-au îndeplinit această obligaţie legală.
Prin Decizia nr. 891 din 12 septembrie 2001, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta-pârâtă împotriva sentinţei mai sus menţionate, pronunţate de tribunal.
În motivarea acestei decizii, curtea de apel a reţinut că, faţă de obiectul litigiului, care este de natură comercială de drept comun, părţile aveau obligaţia să timbreze cererile lor în raport cu cuantumul pretenţiilor şi acestea nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale de timbrare, cu toate că au fost citate cu menţiunea depunerii taxelor judiciare de timbru la două termene de judecată, respectiv, pentru 20 martie 2001 şi 10 aprilie 2001.
Nu au fost primite, considerându-se ca nefondate, apărările referitoare la imposibilitatea achitării taxei de timbru şi la obligativitatea amânării judecăţii în vederea achitării taxei de timbru, iar în ce priveşte cererea de suspendare a judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ., s-a apreciat că, în mod corect, a fost respinsă, deoarece nu s-a făcut dovada sesizării organelor de urmărire penală în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urma să se pronunţe.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs pârâta, invocând, pentru aplicarea greşită a legii, motivul 9 de modificare, prevăzut de art. 304 C. proc. civ. şi, respectiv, prevederile art. 5 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru.
Recurenta susţine astfel, că, potrivit art. 5 din Legea nr. 146/1997, având în vedere obiectul pricinii, reprezentând despăgubiri din utilizarea de către societatea pârâtă, fără acordul său, a unei creaţii intelectuale, cuantumul taxei de timbru era de 300.000 lei şi nu la valoarea exorbitantă solicitată de instanţe.
Mai arată că greşit s-a reţinut că „instanţa, în mod repetat, a dispus citarea sa", cu menţiunea achitării taxei de timbru, aceasta realizându-se, în realitate, numai pentru termenul din 10 aprilie 2001, şi, de asemenea, că sancţiunea anulării cererii, pentru netimbrare, este excesivă, în măsura în care se impunea suspendarea judecăţii la fond, conform art. 244 pct. 2 C. proc. civ., sau amânarea judecăţii cauzei pentru lipsa apărării, invocată, existând o cerere depusă la dosar în acest sens, cauza fiind la primul termen de judecată.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele:
Obiectul acţiunii reclamantei l-a constituit restituirea unor sume încasate necuvenit, precum şi plata unor despăgubiri morale rezultate din încălcarea unor raporturi juridice ce s-au stabilit cu ocazia executării unor lucrări de investiţii, lucrări în vederea executării cărora reclamanta s-a asociat cu pârâta, încheindu-se contractul de asociere din 28 mai 1997.
Astfel fiind, în mod corect, instanţa de apel a apreciat că litigiul dintre părţi este patrimonial şi izvorăşte din neexecutarea corespunzătoare a unor obligaţii contractuale comerciale şi nu din cereri nepatrimoniale, legate de dreptul de autor, de natură civilă, pentru care sunt aplicabile taxele fixe prevăzute de art. 5 din Legea nr. 146/1997.
Ca atare, într-adevăr, părţile aveau obligaţia să-şi timbreze cererile în raport cu valoarea pretenţiilor formulate, potrivit art. 2 din aceeaşi lege.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă, primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din OG nr. 32/1995, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi Normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
În cauză, se constată că acţiunea nu a fost timbrată anticipat şi că reclamanta nu s-a conformat menţiunilor de pe citaţiile ce i-au fost emise pentru termenele din 20 martie 2001 şi 10 aprilie 2001 de a-şi timbra cererea cu 19.455.000 lei taxă judiciară de timbru şi 50.000 lei timbru judiciar, împrejurare în care, constatând că nu operează scutirea legală personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, instanţa, în mod corect a dat eficienţă dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997, şi, respectiv, ale art. 30 pct. 1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi şi a dispus anularea cererii, ca insuficient timbrată.
Corect a fost respinsă şi cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată în temeiul prevederilor art. 244 pct. 2 C. proc. civ., deoarece nu s-a dovedit că soluţionarea cauzei penale ar avea vreo înrâurire directă asupra acţiunii de faţă, iar în raport cu cele mai sus arătate, rezultă, cu evidenţă, că instanţa nu era obligată să amâne judecarea cauzei, potrivit art. 156 C. proc. civ., atât timp, cât reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a-şi timbra cererea formulată în conformitate cu dispoziţiile legale mai sus arătate. Astfel fiind, reţinându-se că nu sunt îndeplinite cerinţele nici unuia dintre motivele de modificare sau casare a deciziei pronunţate de curtea de apel, aşa cum sunt ele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat în cauză de reclamanta, SC A.T. SRL Târgovişte, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, SC A.T. SRL Târgovişte, împotriva deciziei nr. 891 din 12 septembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3143/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3150/2003. Comercial → |
|---|
