CSJ. Decizia nr. 3212/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 3212/2003

Dosar nr. 9015/200.

Şedinţa publică din 27 iunie 2003

Asuprarecursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2643 din 03 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta SC D. SA, cu sediul în Bucureşti, în contradictoriu cu SC L.D. SRL, cu sediul în Bucureşti, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 10.996.377 lei cu titlu de chirie şi contravaloare de utilităţii şi suma de 3.974.710 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. De asemenea, a fost respins, ca nefondat, capătul de cerere privind plata penalităţilor şi s-a dispus evacuarea pârâtei din spaţiul situat în Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în baza contractului nr. 1265/1993, reclamanta a închiriat pârâtei un spaţiu situat în Bucureşti, şi că pârâta, din ianuarie 2000 nu şi-a mai îndeplinit obligaţia de plată a chiriei. De asemenea, s-a mai constatat că pârâta a fost notificată în ce priveşte neîndeplinirea obligaţiilor sale şi rezilierea de drept a contractului de închiriere. Având în vedere că au fost îndeplinite condiţiile pentru rezilierea de drept a contractului de închiriere şi pârâta foloseşte spaţiul, fără a avea vreun drept, a fost dispusă evacuarea pârâtei din acest spaţiu. Referitor la capătul de cerere, privind plata penalităţilor de întârziere, acesta a fost respins ca nefondat, întrucât nu s-a făcut nici o probă în acest sens, nu s-a depus un mod de calcul al penalităţilor şi nici nu s-a precizat suma exactă cerută cu titlu de penalităţi.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială, prin Decizia civilă nr. 1309 din 02 octombrie 2001, a respins apelul formulat de SC L.D. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2643 din 03 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, în litigiul dintre reclamanta SC D. SA Bucureşti şi pârâta, SC L.D. SRL Bucureşti.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că în anul 1990, IAPL Bistriţa se transformă, în baza Legii nr. 15/1990 în SC D. SA, potrivit Deciziei Primăriei Bucureşti nr. 1071/1999, ocazie prin care a fost preluat de noile societăţi activul şi pasivul de la vechile societăţi. Astfel, reclamanta intimată se află înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie, Oficiul Registrului Comerţului, având sediul în Bucureşti, spaţiu pentru care a şi plătit impozitele către bugetul statului. Cât priveşte evacuarea, s-a reţinut că spaţiul în litigiu i-a fost închiriat apelantei, în baza contractului nr. 1265/1993, că din luna ianuarie 2000 nu a mai plătit chiria şi ,potrivit art. 7 alin. (2) din contract, „rezilierea va avea loc la cererea proprietarului, în cazul când constată încălcarea de către chiriaşi a obligaţiilor, fără preaviz".

Împotriva deciziei civile nr. 1309 din 02 octombrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a promovat recurs pârâta SC L.D. SRL Bucureşti, care a criticat hotărârea instanţei de apel sub singurul aspect că, în mod greşit, s-a dispus evacuarea din spaţiul în litigiu, deoarece acest spaţiu, conform actelor existente, a reintrat în administrarea Primăriei municipiului Bucureşti şi raporturile juridice cu reclamanta au încetat, fiind invocat, ca temei de drept, dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă, SC D. SA Bucureşti, a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.

Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu critica adusă în cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente.

Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor administrate în cauză, instanţele judecătoreşti anterioare au stabilit, cu maximă exactitate, raporturile juridice dintre părţi, conform contractului de închiriere nr. 1265/1993, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, răspunderea care se instituie în cazul încălcării clauzelor stipulate, precum şi normelor de drept aplicabile litigiului de natură comercială.

Justificat a fost dată eficienţă juridică maximă art. 7 din convenţia părţilor, conform căreia, rezilierea va avea loc de îndată, la cererea proprietarului, în cazul în care se constată că au fost încălcate de chiriaş obligaţiile menţionate la pct. 6, fără preaviz, pârâta refuzând plata chiriei, începând cu luna ianuarie 2000, până la data promovării acţiunii în justiţie, respectiv, 22 noiembrie 2000.

Reclamanta a făcut pe deplin dovada titlului pentru imobilul situat în Bucureşti, conform deciziei nr. 327 din 17 martie 1981, emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al municipiului Bucureşti, prin care s-a transmis din administrarea Administraţiei Domeniului Public sector 2 Bucureşti în administrarea Î.A.P.L. Bistriţa acest fond fix, ulterior, în temeiul Legii nr.15/1990, I.A.P.L. Bistriţa transformându-se în SC D. SA, cu acelaşi sediu social, noua societate preluând activul şi pasivul întreprinderii care şi-a încetat activitatea (dosar nr. 9963 din 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială).

Cadrul juridic expus anterior, în contextul probator administrat în cauză, a condus la o justă apreciere a situaţiei de fapt şi de drept, instanţele judecătoreşti anterioare pronunţând hotărâri legale şi temeinice.

Astfel fiind, urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC L.D. SRL Bucureşti, nefiind îndeplinite nici una din dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală şi temeinică Decizia civilă nr. 1309 din 02 octombrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Va comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC L.D.SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 1309 din 2 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 27 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3212/2003. Comercial