CSJ. Decizia nr. 3571/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3571/2003
Dosar nr. 4281/2001
Şedinţa publică din 18 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa civilă nr. 385, pronunţată la 4 septembrie 2000, a admis acţiunea reclamantei SC R.A.I. SA Bucureşti, împotriva pârâtei SC P.R. SA Călăraşi şi a obligat-o pe aceasta să plătească reclamantei suma de 7.115.871 lei, reprezentând contravaloarea ratelor restante, plus 13.400.106 lei dobânzi penalizatoare şi 1.716.278 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, în baza unui contract de vânzare-cumpărare, pârâta a cumpărat de la SC D.A.R. SA un autoturism, prin intermediul SC S.E. SRL Călăraşi, obligându-se să achite, timp de 5 ani, o rată lunară de 264 dolari S.U.A., în lei, la cursul leu-dolar stabilit de B.N.R.
Potrivit contractului, în caz de neplată a sumei scadente, vânzătorul este îndreptăţit să urmărească încasarea sumei datorate, cu dobândă penalizatoare de 0,4% pe zi întârziere.
În baza contractului de asigurare a riscului de neplată, societatea reclamantă s-a subrogat în toate drepturile asiguratului, inclusiv dreptul de a pretinde dobânda penalizatoare.
Reclamanta a făcut dovada că a achitat asiguratului, SC D.A.R. SA, suma de 11.678.071 lei, riscul de plată, pentru pârâta SC P.R. SRL Călăraşi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, prin Decizia civilă nr. 406, pronunţată la 22 martie 2001, în dosarul nr. 4072/2000, a respins, ca tardiv motivat, apelul declarat de societatea pârâtă împotriva sentinţei tribunalului.
Împotriva acestei decizii, apelanta-pârâtă a declarat recurs.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta critică Decizia atacată, pe care o consideră pronunţată cu aplicarea greşită a legii, pe de-o parte, pentru că a solicitat repunerea în termen, cerere nesusţinută, având în vedere abrogarea prevederilor OG nr. 13/1998 din OUG nr. 290/2000, iar pe de altă parte, pentru că instanţa avea obligaţia să verifice, din oficiu, legalitatea sentinţei, fără a ţine cont de tardiva motivare a acestuia.
Recursul declarat de societatea pârâtă nu este fondat.
Instanţa de apel a reţinut corect, în motivarea deciziei atacate, că, la data declarării apelului, potrivit art. 2881 C. proc. civ., în redactarea dată de OG nr. 13/1998, motivarea apelului în fapt şi în drept, era obligatorie, la fel ca şi prezentarea dovezilor în susţinerea acestuia, într-un termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate.
OUG nr. 290/2000 nu putea fi avută în vedere de instanţa de apel, deoarece aceasta nu era în vigoare la data declarării apelului.
Cererea de repunere în termen, formulată de apelanta-pârâtă nu a fost pusă în discuţia părţilor, pentru că aceasta a declarat că nu o mai susţine.
În aceste împrejurări, în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de pârâtă, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC P.R. SA Călăraşi, împotriva deciziei nr. 406 din 22 martie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3569/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3673/2003. Comercial → |
|---|
