CSJ. Decizia nr. 370/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.370/2003
DOSAR Nr.5296/2001
Şedinţa publică din 28 ianuarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C." V. R & L" SRL Moreni împotriva deciziei nr.784 din 4 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a V-a comercială.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta pârâtă S.C. „V.R & L" SRL Moreni prin administrator P.I., lipsind intimata reclamantă S.C. „B.F." SA Bucureşti.
Se referă de către magistratul asistent că procedura este legal îndeplinită şi recursul este timbrat.
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri prealabile şi cauza este în stare de judecată, dă cuvântul recurentei pârâte asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti-Secţia comercială, prin sentinţa nr.677/31 ianuarie 2001 a admis în parte acţiunea reclamantei S.C. „B.F." SA, în contradictoriu cu pârâta S.C." V.R & L" SRL Moreni, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei 942.896.943 lei ,reprezentând contravaloare chirie şi cote pentru suprafaţa comună, reclamă şi publicitate, penalităţi şi 27.682.752 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Totodată a respins capătul de cerere privind constatarea începând cu 4 august 2000 a rezilierii contractului de locaţie, încheiat la data de 13 martie 2000, având ca obiect închirierea spaţiilor comerciale S 11 şi S 12, situate în Complexul comercial B.M, et.2.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele.
În contract nu s-a prevăzut un pact comisoriupotrivit căruia reclamanta să fie îndreptăţită să solicite constatarea rezilierii contractului.
Reclamanta ar fi putut solicita ca instanţa să dispună rezilierea contractului de locaţiune, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor contractuale pentru reziliere.
Pârâta nu a făcut dovada achitării chiriei, penalităţilor şi a cotei pentru reclamă şi publicitate.
Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a V-a comercială, prin Decizia nr.784/4 mai 2001 a anulat ca netimbrat apelul pârâtei declarat împotriva sentinţei tribunalului, reţinând că deşi a fost citată cu menţiunea de a timbra apelul cu suma de 13.306.201 lei taxă timbru şi 50.000 lei timbru judiciar, nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.
Împotriva deciziei instanţei de apel, a declarat recurs pârâta pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că a timbrat apelul şi cu adresa din 4 mai 2001 a depus chitanţele CEC nr.161002-002506 şi nr.161002-0002507 din 4 mai 2001 şi a solicitat termen pentru lipsă de apărare.
În mod greşit instanţa de apel a respins cererea pentru lipsă de apărare şi a constatat că nu a timbrat apelul.
Recursul este nefondat.
În practicaua deciziei nr.784/2001 a Curţii de Apel Bucureşti ,s-a reţinut că apelanta pârâtă s-a prezentat prin director şi a solicitat termen pentru lipsă de apărare, iar instanţa a pus în discuţie excepţia netimbrării apelului şi a lăsat judecarea cauzei la sfârşitul şedinţei pentru a da posibilitate apelantei să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru. La sfârşitul şedintei s-a reluat cauza şi apelanta neprezentându-se cu dovada achitării taxei judiciare de timbru, instanţa a rămas în pronunţare pe aspectul netimbrării apelului.
În conformitate cu dispoziţiile art.9 alin.1 din OG nr.32/1995, cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.123/1997 şi art.6 din Normele metodologice nr.2083/1997 a Ministerului Justiţiei pentru aplicarea ordonanţei, modificate şi completate, cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite şi înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.
De asemenea, potrivit art.20 din Legea nr.146/1997, precum şi art.35 şi art.36 din Normele metodologice pentru aplicarea legii, aprobate prin Ordinul nr.760/C/1999, emise de ministrul de stat, ministrul justiţiei, cum au fost modificate şi completate, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat şi numai în mod excepţional se pot reţine cereri sau acţiuni, cu obligaţia de a achita taxa de timbru ce a fost adusă la cunoştinţa părţii până la primul termen de judecată, iar în caz de neîndeplinire a obligaţiei de plată până la termenul stabilit, sancţiunea este anularea cererii sau acţiunii respective.
Sub acest aspect apelanta pârâtă a fost citată, pentru primul termen de judecată din 4 mai 2001, la adresa indicată în apel, cu menţiunea de a depune taxa de timbru în sumă de 13.306.201 lei şi timbru judiciar în valoare de 50.000 lei (fila 6) şi i s-a pus în vedere şi în şedinţa de judecată să prezinte până la sfârşitul şedinţei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Prin urmare, problema timbrării apelului fiind prealabilă oricărei cereri şi analizei motivelor de apel în mod corect instanţa de apel nu a acordat apelantei pârâte termen pentru lipsăde apărare. De altfel, potrivit prevederilor art.156 Cod procedură civilă instanţa nu este obligată să acorde termen pentru lipsă de apărare, ci este lăsat la aprecierea instanţei şi va putea acorda acel termen, temeinic motivat.
Faptul că apelanta pârâtă a depus taxa de timbru şi timbrul judiciar la data judecării apelului, respectiv 4 mai 2001, însă după pronunţarea deciziei, nu este de natură să conducă la admiterea recursului, deoarece obligaţia de plată trebuia îndeplinită până la primul termen de judecată sau aşa cum a stabilit instanţa de apel până la sfârşitul şedinţei de judecată.
În concluzie, în mod corect, instanţa de apel a anulat apelul în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 şi art.9 alin.2 din OG nr.32/1995.
Faţă de cele arătate, curtea constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C." V R & L" SRL Moreni împotriva deciziei nr.784/4 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 37/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 371/2003. Comercial → |
|---|
