CSJ. Decizia nr. 3751/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3751/2003
Dosar nr. 2807/2002
Şedinţa publică din 1 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC M.I. SA şi A.C.E. Inc au solicitat suspendarea executării încheierii Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, din data de 15 februarie 2002, privind luarea în posesie a bunului până la soluţionarea recursurilor formulate de acestea şi de SC H.E.C. SA împotriva acestei încheieri.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin încheierea din 23 mai 2002, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a încheierii pronunţată de judecătorul sindic, la 15 februarie 2002, în dosarul 4622/1998 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a comercială; a respins cererea de suspendare formulată de SC M.I. SA şi A.C.E. Inc, ca fiind inadmisibilă şi a fixat termen pentru soluţionarea recursului, la data de 20 iunie 2002, cu citarea părţilor.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că hotărârii judecătorului sindic îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, că, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 409/2001, executarea continuă şi pe parcursul soluţionării căii de atac şi, deci, nu există posibilitatea suspendării acestei hotărâri.
SC M.I. SA cu sediul în Bucureşti a formulat recurs împotriva încheierii din 23 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, susţinând că, în mod greşit, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare în baza art. 7 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, republicată, fără, însă, a avea în vedere că judecătorul sindic şi-a depăşit atribuţiile ce i-au fost date prin art. 10 din Legea nr. 64/1995 şi a admis cererea de luare în posesie formulată de creditorul A.V.A.B.
A arătat debitoarea că, prin admiterea cererii de luare în posesie a singurului activ al societăţii, instanţa a îndestulat preferenţial un creditor în detrimentul celorlalţi, ceea ce contravine dispoziţiilor Legii nr. 64/1995.
Prin întâmpinare, intimata creditoare, A.V.A.B., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, pe de o parte, iar pe de altă parte, textul art. 24 alin. (2) din Legea specială nr. 409/2001, stipulează expres că executarea silită începută de A.V.A.B. continuă şi pe parcursul soluţionării contestaţiilor formulate de debitori.
Examinând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta nu este fondat.
Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, „prin derogare de la prevederile art. 300 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., hotărârile judecătorului sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei debitorului, nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs".
Susţinerea recurentei că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile legale sus menţionate, întrucât judecătorul sindic şi-a depăşit atribuţiile ce i-au fost date prin art. 10 din Legea nr. 64/1995, ca urmare a admiterii cererii de luare în posesie a singurului activ al societăţii în detrimentul celorlalţi creditori, va fi înlăturată pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de recurent vizează, însăşi, legalitatea titlului executor, respectiv, încheierea din 15 februarie 2002 a Tribunalului Bucureşti, iar recursul se referă la încheierea din 23 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a hotărârii din 15 februarie 2002, aşa încât nu pot fi examinate apărările invocate privind valabilitatea acestui titlu.
Pe de altă parte, art. 1918 din Legea specială nr. 409/2001, litigiile în legătură cu creanţele neperformante preluate la datoria publică, în care A.V.A.B. este parte, se soluţionează cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate în mod corespunzător cu dispoziţiile codului de procedură civilă".
Aceste prevederi legale trebuiesc coroborate cu art. 24 alin. (2) din acelaşi act normativ, conform cărora executarea silită începută de A.V.A.B., prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoreşti, continuă şi pe parcursul soluţionării contestaţiilor formulate de debitori.
În raport cu aceste reglementări legale, în mod corect instanţa a respins cererea de suspendare formulată de debitorii SC M.I. SA şi A.C.E. Inc.
Aşa fiind, urmează ca, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul declarat de debitoarea SC M.I. SA Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitoarea, SC M.I. SA Bucureşti, împotriva încheierii de la 23 mai 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosarul nr. 649/2002, ca nefondat.
Obligă recurenta la 15.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata A.V.A.B. Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 1 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3748/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 376/2003. Comercial → |
|---|
