CSJ. Decizia nr. 376/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 376/2003

Dosar nr. 7188/2001

Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea din 8 februarie 1999, reclamanta SC C.M.E. SRL Constanţa a chemat în judecată pe pârâta SC O. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 600.000.000 lei, contravaloare prejudiciu produs prin neîntrebuinţarea cantităţii de 50.000 kg peşte, şi a sumei de 2.400.000.000 lei, contravaloare prejudiciu cauzat prin încălcarea obligaţiilor contractuale de către pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 358 din 17 februarie 2000, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta la 600.000.000 lei daune-interese şi suma de 26.265.000 lei cheltuieli de judecată, fiind respinse celelalte pretenţii.

Prin aceeaşi sentinţă, s-a respins cererea de instituire a sechestrului asigurător şi au fost respinse cererile privind rezilierea contractului de prestări servicii şi evacuare a pârâtei-reclamante, precum şi celelalte solicitări din cererea reconvenţională.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, contractul nr. 3035 din 1 noiembrie 1997, intervenit între părţi, este unul de depozit voluntar, în sensul art. 1593 şi urm. C. civ.

Din probele administrate, s-a reţinut a fi fost demonstrată culpa pârâtei ca urmare a neasigurării condiţiilor de temperatură necesare păstrării bunurilor din depozit, ceea ce a dus la degradarea lor şi la crearea prejudiciului reclamat.

Cât priveşte afirmaţia simplei nerealizări a beneficiului, s-a constatat a nu fi îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 1169 şi 1084 - 1086 C. civ.

Referitor la cererea reconvenţională, s-a reţinut că sumele solicitate nu au fost dovedite nici sub aspectul realităţii prejudiciului şi nici al cuantumului lor.

Apelurile declarate de reclamantă şi pârâtă au fost respinse, ca nefondate, prin Decizia nr. 523/ COM din 23 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. 2818/ COM /2000.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanta şi pârâta, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

Astfel, în recursul reclamantei SC C.M.E. SRL, deşi nu se invocă nici unul din motivele de recurs, prevăzute de art. 304 C. proc. civ., se susţine că nu a fost avută în vedere expertiza efectuată în cauză, probă care face dovada prejudiciului, constând în beneficiul de care a fost lipsită reclamanta.

La rândul său, în recursul declarat de pârâtă, nu se invocă nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., ci se critică interpretarea pe care instanţele au dat-o probelor administrate şi soluţia adoptată cu privire la cererea reconvenţională, ca şi expertiza de care s-a ţinut cont în ce priveşte acţiunea principală.

Recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Sub aspectul temeiului legal pe care îl pot îmbrăca expunerile făcute în motivele de recurs, acestea erau prevăzute de art. 304 pct. 11 C. proc. civ.

Cum acest temei legal este obligatoriu prin art. 1 pct. 112 din OG nr. 138/2000, el nu mai poate fi analizat.

Apreciindu-se în raport de susţinerile părţilor că Decizia recurată este temeinică şi legală, urmează ca, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile să fie respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.M.E. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 523/ COM din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, precum şi al pârâtei SC O. SA Constanţa, împotriva aceleaşi decizii, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 ianuarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 376/2003. Comercial