ICCJ. Decizia nr. 4053/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4053/2003
Dosar nr. 8673/2001
Şedinţa publică din 23 octombrie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă,
Prin cererea înregistrată sub nr. 5781 din 20 iulie 2000, reclamanta SC C.N. SA Cluj a solicitat obligarea pârâtei A.V.I.A. Cluj la plata sumei de 39.938.408 lei, reprezentând rest de preţ al lucrărilor executate, 2.995.381 lei penalităţi de întârziere, cât şi plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a executat, pentru pârâtă, lucrări de reparaţii şi consolidări la imobilul situat în str. R., nr. 8, în valoare totală de 225.852.842 lei, din care a rămas neachitat restul de 39.938.408 lei, reprezentând diferenţa rezultând din situaţiile de lucrări pe luna ianuarie 2000.
La 4 decembrie 2000, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul micşorării cuantumului pretenţiilor la 38.398.555 lei diferenţă de preţ şi 2.879.891 lei penalităţi de întârziere.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 277 din 13 februarie 2001, a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pârâta la plata sumei de 9.871.846 lei diferenţă de preţ şi 740.388 lei penalităţi de întârziere pe perioada 31 mai 2000 - 20 iulie 2000 şi 893.979 lei cheltuieli parţiale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că lucrările de construcţii au fost decontate conform situaţiilor de lucrări, respectiv, din totalul situaţiilor de plată, de 235.348.406 lei, s-a încasat suma de 195.409.999 lei, rezultând un rest de 39.938.407 lei, la care se adaugă valorile lucrărilor executate în ianuarie 2000 şi scăzute din situaţiile de lucrări ale altor luni de 11.557.965 lei.
Suma de 41.624.527 lei reprezintă lucrări refuzate justificat de către pârâtă, astfel că diferenţa este de 9.871.846 lei. La această sumă datorată, penalităţile, calculate conform art. 6 alin. (4) din contract, sunt în sumă de 740.388 lei pentru perioada 3 mai 2000 – 20 iulie 2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, susţinând că lucrările restante sunt în valoare de 28.526.709 lei şi penalităţile datorate sunt de 2.139.503 lei şi că, în mod greşit, au fost luate în calcul situaţii de lucrări ce nu au făcut obiect al litigiului. Se mai arată că expertiza nu a fost obiectivă, reactualizând situaţiile de lucrări de la începutul derulării contractului, deşi în discuţie se aflau doar lucrări din decembrie 1999 şi ianuarie 2000, întrucât lucrările anterioare au fost acceptate de pârâtă şi, în mai multe situaţii, refuzul de plată al pârâtei nu a fost justificat.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 862 din 13 septembrie 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei, reţinând că, în mod corect, expertul a verificat toate situaţiile de lucrări faţă de susţinerea pârâtei, privitoare la neluarea în considerare a unor materiale puse la dispoziţie de pârâtă, la cuprinderea dublă a unor situaţii de lucrări sau majorarea nejustificată a volumului lucrărilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, susţinând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv, faptul că în mod greşit au fost aplicate dispoziţiile art. 969 C. civ. şi Normele metodologice nr. 784/34/N/1999 ale M.F. şi M.L.P.A.T.
Astfel, se arată că pârâta a semnat şi a recunoscut toate lucrările, apoi a refuzat nejustificat plata lor.
Este criticat raportul de expertiză, susţinându-se că acesta se bazează pe presupuneri şi a denaturat realitatea, întrucât era imposibilă verificarea ulterioară a modului de executare a lucrărilor, ceea ce a şi impus urmărirea permanentă a executării lucrărilor de dirigintele de şantier.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Obiectul dosarului îl constituie plata unei diferenţe de preţ rezultând din situaţiile de lucrări pe lunile decembrie 1999 şi ianuarie 2000, restul lucrărilor fiind recunoscute şi achitate, astfel încât nu mai era nevoie de punerea în discuţie a acestor lucrări.
În ceea ce priveşte lucrările pe decembrie şi acestea sunt recunoscute şi situaţiile de lucrări sunt semnate de dirigintele de şantier. De altfel, aceste lucrări au fost parţial achitate, respectiv, din 72.581.590 lei s-au plătit 42.138.741 lei, rămânând restul de plată de 30.442.849 lei. La acestea se adaugă suma de 9.465.558 lei, reprezentând lucrări recunoscute pe ianuarie 2000.
Întrucât, în art. 6 din contract, se menţionează că plata lucrărilor se va face pe baza situaţiilor de lucrări lunare confirmate, în mod greşit instanţele au ignorat recunoaşterea şi plata lucrărilor anterioare lunilor în litigiu, aplicând greşit dispoziţiile contractuale şi art. 969 C. civ.
Urmează a se admite recursul potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va modifica Decizia atacată, în sensul că se va admite apelul reclamantei împotriva sentinţei de fond şi va fi admisă în întregime acţiunea.
Va fi obligată pârâta la plata sumei de 39.938.408 lei preţ.
Întrucât art. 6 alin. (4) din contract prevede plata de penalităţi de 0,15% pe zi de întârziere, se datorează şi penalităţile aferente sumelor neachitate, respectiv, 2.945.381 lei.
În baza art. 274 C. proc. civ. va fi obligată pârâta şi la 6.969.374 lei cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale, reprezentând taxe judiciare şi onorariu de expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta SC C.N. SA Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 862 din 13 septembrie 2001 a Curţii de Apel Cluj Napoca, pe care o modifică, în sensul că admite apelul reclamantei împotriva sentinţei civile nr. 277 din 13 februarie 2001 a Tribunalului Cluj, în sensul că admite în totalitate acţiunea reclamantei şi obligă pârâta A.V.I.A. la plata sumei de 39.938.408 lei preţ şi la 2.945.381 lei penalităţi de întârziere. Obligă intimata-pârâtă la 6.969.374 lei cheltuieli de judecată pentru toate fazele procesuale.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 23 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4042/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 4075/2003. Comercial → |
|---|
