CSJ. Decizia nr. 4142/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4142/2003
Dosar nr. 8752/2001
Şedinţa publică din 30 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 122 din 9 aprilie 2001, Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte, acţiunea formulată de reclamanta S.C. C. S.A Piatra Neamţ, împotriva pârâtei S.C. N.I. SRL comuna Mihai Eminescu, pe care a obligat-o să plătească reclamantei suma de 132.820.723 lei cu titlu de pretenţii băneşti, plus 8.664.243 lei cheltuieli de judecată.
Prin aceeaşi sentinţă a fost disjunsă cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta S.C. N.I. SRL împotriva chematei în garanţie S.C. A. SRL Botoşani, prin care s-a solicitat obligarea chematei în garanţie la plata sumelor pe care pârâta urmează să le achite în acţiunea principală cu titlu de preţ marfă livrată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, prin contractul nr. 430 din 30 iunie 1998, reclamanta S.C. C. S.A Piatra Neamţ s-a obligat să livreze pârâtei S.C. N.I. SRL îngrăşăminte chimice, iar aceasta să înfiinţeze o cultură de floarea soarelui şi să predea la fondul de consum 400 tone seminţe de floarea soarelui, în contract fiind prevăzută şi clauza potrivit căreia, pârâta, putea solicita în avans, la cerere, îngrăşăminte chimice, ierbicide, combustibil, etc.
A mai reţinut prima instanţă, că probele dosarului, confirmă că în baza relaţiilor contractuale stabilite, prin contractul menţionat, pârâta a primit îngrăşăminte chimice, în cantitatea şi de calitatea prevăzute în actele de livrare, al căror preţ se cifra la suma totală de 205.275.561 lei, din care a fost achitată numai suma de 72.454.778 lei rămânând de achitat diferenţa de 132.820.723 lei, pe care pârâta o datorează, întrucât ordinele de plată, prin care aceasta tindea să dovedească că a achitat integral pretenţiile reclamantei, priveau plăţi efectuate către alţi beneficiari (S.C. S. S.A. Bacău).
În ceea ce priveşte dobânzile, în cuantum de 160.695.040 lei, prima instanţă, a reţinut că acestea nu pot fi acordate, în contextul în care, reclamanta nu a făcut dovada, aşa cum a susţinut, că, pentru continuarea activităţii sale, a fost obligată în lipsa lichidităţilor datorate de pârâtă să recurgă la un împrumut bancar, aceasta în afara faptului că, raporturile contractuale stabilite cu B.C.R., prin contractul nr. 151 din 6 august 1997, au fost încheiate anterior celor, în baza cărora s-a făcut livrarea produselor de către reclamantă, în beneficiul pârâtei.
Referitor la cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă împotriva chematei în garanţie S.C. A. SRL, prima instanţă a reţinut că, pentru examinarea modului în care s-au derulat relaţiile contractuale între pârâtă şi chemata în garanţie, se impune administrarea altor probe, care ar conduce la întârzierea soluţionării acţiunii principale, astfel, că pentru evitarea unei asemenea situaţii, se impune aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. civ.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâta S.C. N.I. SRL Cucorăni, a fost admis prin Decizia nr. 410 din 27 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi ca urmare, hotărârea primei instanţe a fost schimbată în parte, în sensul că obligă pe apelanta pârâtă să plătească reclamantei intimate S.C. C. S.A. Piatra Neamţ, suma de 129.820.783 lei, cu titlu de preţ în loc de 132.820.723 lei.
Totodată prin Decizia susmenţionată au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel, a reţinut, că pârâta, a făcut dovada cu ordinul de plată nr. 222 din 10 februarie 2000, că a achitat din suma datorată, suma de 3.000.000 lei, şi că această situaţie a fost confirmată de intimata reclamantă prin întâmpinarea depusă în apel, care a fost de acord cu reducerea debitului la suma de 129.820.783 lei.
Împotriva acestei ultime hotărâri, a declarat recurs, pârâta S.C. N.I. SRL Cucorăni, susţinând în esenţă că soluţia instanţei de apel este netemeinică şi nelegală, deoarece, această instanţă, nu a luat în discuţie şi nu s-a pronunţat, cu privire la cererea recurentei, în sensul de a se judeca, conform art. 63 C. proc. civ., cererea de chemare în garanţie împreună cu cererea principală, situaţie, care se impunea în speţă, faţă de faptul că, chemata în garanţie S.C. A. S. SRL devenită S.C. A. SRL Botoşani, a ridicat direct de la reclamantă (însă, în baza relaţiilor contractuale stabilite între aceasta şi pârâtă) cantitatea de 69.000 kg îngrăşăminte, în valoare de 179.989.168 lei, însă din cauza calamităţilor naturale (grindină) nu a mai putut livra nici cantitatea corespunzătoare de seminţe de floarea soarelui la fondul de consum şi nici nu a fost în măsură să obţină venituri, pentru a achita contravaloarea îngrăşămintelor către reclamantă.
De asemenea, pârâta susţine că, instanţa de apel nu s-a pronunţat, deşi a cerut, asupra cheltuielilor de judecată solicitate în apel.
Ca temei de drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 10 C. proc. civ.
Recursul pârâtei nu este fondat.
Potrivit art. 63 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în garanţie se judecă odată cu cererea principală, însă potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „când judecarea cererii principale, ar fi întârziată prin chemarea în garanţie, instanţa poate dispune, despărţirea ei, spre a fi judecată deosebit".
Or, instanţa fondului, constatând că, chemata în garanţie S.C. A. SRL Botoşani, s-a aprovizionat direct cu îngrăşăminte chimice de la furnizoarea reclamantă (în baza contractului încheiat de pârâtă cu chemata în garanţie) şi că într-o astfel de situaţie, se impune admiterea altor probe ce ar conduce la întârzierea soluţionării acţiunii principale promovată de reclamanta S.C. C. S.A. Piatra Neamţ împotriva pârâtei S.C. N.I. SRL, justificat a dispus în temeiul art. 63 alin. (2) C. proc. civ. disjungerea cererii de chemare în garanţie, formulată în cauza de pârâta S.C. N.I. SRL împotriva chematei în garanţie S.C. A. SRL Botoşani, de acţiunea principală.
La rândul său, instanţa de apel, admiţând apelul pârâtei numai în parte, în sensul reducerii cuantumului sumei la care a fost obligată aceasta de la 132.820.723 lei la 129.820.730 lei, şi menţinând în rest soluţia primei instanţe cu privire la disjungerea cererii de chemare în garanţie a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
Faptul că, instanţa de apel, s-a pronunţat, contrar celor susţinute în recurs şi cu privire la disjungerea cererii de chemare în garanţie formulată de pârâtă, rezultă expres din dispozitivul deciziei, în care, s-a prevăzut „menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei", adică inclusiv şi cele referitoare la disjungerea cererii de chemare în garanţie de acţiunea principală.
În ceea ce priveşte critica privind neacordarea cheltuielilor de judecată în apel, solicitate de pârâtă, se constată că nici aceasta nu este întemeiată în condiţiile în care, prin admiterea apelului, şi schimbarea sentinţei, suma la care a fost obligată pârâta s-a redus numai cu 3.000.000 lei, căreia i-ar corespunde o sumă modică cu titlu de cheltuieli de judecată, care chiar dacă nu i-a fost acordată, nu poate conduce la casarea hotărârii, atâta timp, cât pârâta poate valorifica aceste pretenţii prin introducerea unei acţiuni separate.
Referitor la cererea formulată de recurentă privind restituirea cauţiunii în sumă de 13.000.000 lei, se constată de asemenea că şi aceasta nu este întemeiată, în condiţiile în care ordinul de plată nr. 15 din22 aprilie 2002, a fost depus la Trezoreria municipiului Botoşani, şi nu la CEC, la dispoziţia şi pe seama Curţii Supreme de Justiţie, aşa cum s-a menţionat expres în încheierea din 26 aprilie 2002 motiv pentru care dealtfel a şi fost respinsă cererea de suspendare a deciziei atacate cu recurs.
Aşa fiind, urmează a se respinge recursul pârâtei, precum şi cererea privind restituirea cauţiunii în sumă de 13.000.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. N.I. SRL Cucorăni, împotriva deciziei nr. 410 din 27 septembrie 2001 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, precum şi cererea de restituire a cauţiunii în sumă de 13.000.000 lei.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 414/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 4143/2003. Comercial → |
|---|
