ICCJ. Decizia nr. 4450/2003. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 4450/2003

Dosar nr. 624/2002

Şedinţa publică din 18 noiembrie 2003

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa nr. 3176 din 20 aprilie 2001 a admis acţiunea reclamantei S.C. E.E. Bucureşti S.A. Bucureşti împotriva pârâtei S.C. A.T. SRL Bucureşti (în prezent S.C. G.F.S. D. România SRL Snagov,) şi a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei 38.057.073 lei cu titlu de despăgubiri, 16.554.940 lei penalităţi de întârziere şi 3.503.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că reclamanta a executat pentru pârâtă lucrări de alimentare provizorie cu energie electrică în Piaţa Revoluţiei în anul 2000, a căror contravaloare nu a fost achitată de pârâtă cu toate că aceasta a fost somată prin executorul judecătoresc.

Pârâta a declarat apel împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, susţinând că pricina a fost judecată cu lipsă de procedură, că societatea pârâtă nu a avut posibilitatea de a participa la judecarea cauzei în faţa instanţei de fond, întrucât notificarea şi toate actele de procedură nu au fost trimise la sediul său social.

Prin Decizia nr. 1462 din 15 noiembrie 2001, apelul pârâtei a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, reţinându-se că procedura de citare a fost legal îndeplinită, instanţa de fond citând pârâta la aşezarea sa comercială.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta S.C. G.F.S. D. România SRL a declarat recurs, a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor anterioare şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond întrucât:

- nu a fost citată la judecarea pe fond a cauzei şi astfel a fost lipsită de posibilitatea de a-şi formula apărările.

- instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că denumirea şi sediul social al pârâtei s-au modificat la data de 4 ianuarie 2000, unde nu i s-a trimis nici un act de procedură;

- nu s-a ţinut seama prin hotărârea recurată că factura şi notificarea nu au fost comunicate niciodată societăţii pârâte.

În drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Recursul este întemeiat.

Potrivit art. 85 C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.

În baza art. 92 alin. (1) din legea procedurală se prevede că înmânarea citaţiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinţa de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea şi semnătura acestuia.

Întrucât motivul de recurs ce priveşte lipsirea posibilităţii pârâtei de a-şi formula apărările, a constituit şi motiv de apel, iar instanţa de apel nu a analizat corect acest motiv, în interesul unei bune administrări a justiţiei în temeiul art. 312 şi art. 313 C. proc. civ., recursul pârâtei se va admite, hotărârea recurată se va casa, va fi anulată şi sentinţa pronunţată de instanţa de fond şi se va trimite cauza tribunalului spre rejudecare.

În rejudecarea cauzei instanţa de fond va ţine seama de prevederile textelor procedurale menţionate mai sus şi va lua toate măsurile pentru asigurarea contradictorialităţii procesului şi a dreptului la apărare al pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta S.C. G.F.S. D. România SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1462 din 15 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Casează Decizia recurată şi admite apelul pârâtei.

Anulează sentinţa nr. 3176 din 23 aprilie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, şi trimite cauza acestei instanţe spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4450/2003. Comercial