Acţiune în anulare. Decizia nr. 1216/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1216/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 2271/292/2013
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1216
Ședința publică de 12 decembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE A. L. Z.
JUDECĂTOR D. V.
GREFIER A. G. S.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta D. I.P.U.R.L. în calitate de lichidator judiciar al C. CIOLĂNEȘTI împotriva sentinței civile nr.251 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul T.-secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U.J.C.C. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata prin consilier juridic Ș. I., cu delegație la dosar, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Intimata prin consilier juridic arată că cereri prealabile nu mai are de invocat și nici probe noi de propus.
Curtea apreciază cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului promovat, urmand ca partea sa puna concluzii si asupra aspectului daca era necesara citarea si a cumparatorului la solutionarea actiunii.
Intimata prin consilier juridic solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală pentru considerentele exprimate pe larg în cuprinsul întâmpinării.
Din punctul său de vedere, apreciază că citarea apelantei C. CIOLĂNESTI a fost legală prin lichidatorul judiciar al acesteia.
De asemenea, mai arată că, în ceea ce privește anularea contractului de vânzare-cumpărare, apreciază că acesta este un act unilateral, astfel încât consideră că nu se impune citarea cumpărătorului.
CURTEA
Deliberand, se retin urmatoarele:
Prin sentinta civila nr 251/16.04.2014 pronunțată de Tribunalul T. – Secția Civilă, în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de contestatoarea U. în contradictoriu cu debitoarea C. Ciolanesti prin lichidator D. I. si s-a anulat factura . nr 2/04.04.2011 privind imobilul-complex comercial situat in . (.).
In considerente, s-a retinut ca, la data de 15.03.2011, a avut loc o licitație cu strigare la sediul lichidatorului judiciar D. I. prin care a fost scos la licitație imobilul Complex comercial P + 1 situat în ., prețul de pornire fiind 25.000 lei.
Prin factura fiscală . nr. 2 din 04.04.2011, adjudecatarul P. M. a devenit proprietarul acestui imobilul scos la licitația organizată de pârâta C. Ciolănești, dizolvată de drept prin Încheierea nr. 513/03.03.2005 a Oficiulul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul T. și reprezentată de lichidator judiciar D. I. pentru prețul de 31.000lei achitat la datele de 15.03.2013 și 29.03.2013.(fila 37 din dosar ).
Conform art.1294 cod civil (1864), aplicabil la momentul încheierii înscrisului de către părți (04.04.2011), transferarea proprietatii este de esenta contractului de vânzare, fiind unul dintre elementele strict necesare pentru existenta contractului de vânzare. Asadar, potrivit Codului civil român, nu se poate concepe vânzare în care să lipsească obligația vânzătorului de a transmite proprietatea unui bun cumpărătorului, dispozitiile din Codul civil fiind pe deplin aplicabile si în materie comercială, în calitate de drept comun, drept general.
Dispozitiile Codului civil permit ca transferul proprietătii să aibă loc la un moment ulterior încheierii contractului, cele doua momente acordul de vointă si transferul proprietătii putând să nu coincidă, singura conditie fiind ca la momentul transferării dreptului de proprietate, vânzătorul să fie titularul dreptului de proprietate asupra bunului vândut.
În cazul în care vânzătorul nu este proprietar al bunului la acest moment nu s-a putut realiza unul dintre elementele esentiale ale contractului, respectiv transferarea proprietătii, ceea ce atrage nulitatea contractului conform art.954 Cod civil, respectiv eroare asupra substantei obiectului vândut si asupra persoanei proprietarului.
În speță, instanța constată că pârâta nu era proprietarul imobilului scos la licitație și vândut numitului P. M., astfel că vânzarea este lovită de nulitate .
În acest sens, s-a reținut că, potrivit autorizației de execuție lucrări nr.1859/26.10.1973 eliberat de Consiliul Popular al Județului T. și procesului verbal de recepție nr._/30.12.1975, U. T. (fosta IJECOOP T.) este proprietarul imobilului în litigiu- magazin universal cu bufet și etaj situat în ., județul T., fiind predat C. N. care a fuzionat ulterior cu pârâta C. Ciolănești prin același proces verbal pentru asigurarea posibilității de a-și îndeplini obiectivele și desfășurarea activității .
Privitor la înscrisul depus de pârâtă respectiv lista de inventariere, instanța a constatat că acesta nu are natura unui act translativ de proprietate, întocmirea acestuia consemnând doar operațiunea de inventariere a patrimoniului unei unități economice prin care se constată existența tuturor elementelor respective cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are drept scop stabilirea situației reale a tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, precum și a bunurilor materiale aparținând altor unități, persoane juridice sau fizice și care temporar se află în păstrarea unității, în custodie, comodat, închiriate, în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței unității pentru respectivul exercițiu financiar.
În aceste condiții, s-a apreciat că, prin depunerea de către pârâtă doar a listei de inventariere, document necesar înregistrării operațiunii de inventariere, fără titlul de proprietate în sensul de instrumentum sau dosarul tehnic al clădirii în baza căruia s-a inventariat, nu s-a făcut dovada proprietății asupra activului –spațiu comercial. Fiind doar în folosința acesteia, pârâta prin lichidator nu-l putea înstrăina valabil, astfel că instanța a admite acțiunea reclamantei și a dispus anularea facturii fiscale . nr.2 din data de 04.04.2011 privind imobilul - complex comercial situat în ., județul T. (.>
Impotriva acestei sentinte, lichidatorul judiciar D. I. al societatii debitoare a formulat apel, la data de 18.06.2014, prin care solicită admiterea apelului, anularea hotararii si trimiterea spre rejudecare, iar in subsidiar retinerea spre rejudecare.
În motivare, se arata ca se impune anularea hotărârii atacate si trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, întrucât părțile nu au fost legal conceptate si citate.
Astfel, adjudecatarul P. M., dobanditorul imobilului prin actul a cărui nulitate s-a cerut, nu a fost conceptat in cauza si nici citat in calitate de parat, procesul judecandu-se fără ca acesta sa fi fost citat la vreun termen. In aceste condiții, hotărârea care ii anulează titlul sau de proprietate nu ii este opozabila. D. o noua judecata in fata instanței de fond ii poate asigura acestuia plenitudinea drepturilor procesuale printre care dreptul de a se apară si dreptul la dubla jurisdicție (fond si apel) in judecarea dosarului.
De asemenea, se mai sustine ca, în mod nejustificat, instanța de fond nu a constatat lipsa calității procesuale pasive a C. Ciolanesti, intrucat aceasta fusese dizolvata de drept, iar, ca efect al dizolvării, societatea isi continua existenta doar in vederea operațiunilor de lichidare, iar obiectul dosarului excede operațiunilor de lichidare.
Este foarte important de subliniat ca reclamanta isi putea valorifica dreptul de proprietate pe care considera ca ii are asupra bunului in speța in cadrul unei acțiuni in revendicare in contradictoriu cu dobanditorul si nu printr-o acțiune îndreptata împotriva unei entități dizolvate (fără capacitate de folosința in afara operațiunilor de lichidare).
Pe fond, se apreciaza ca instanța de fond in mod greșit a admis cererea introductiva, vânzarea fiind valabila, bunurile înstrăinate fiind proprietatea C. Ciolanesti, nicidecum proprietatea U. T..
De asemenea, conform Legii 1/2005, U. T. nu poate avea scop patrimonial si pe cale de consecința niciun patrimoniu din care sa facă parte bunul asupra căruia se considera proprietar.
In drept, se invoca art 466 si urm C. si celelalte dispoziții sus-invocate.
In dovedire, se propune proba cu inscrisuri.
Intimata-contestatoare a depus intampinare, la data de 14.08.2014, prin care a solicitat respingerea apelului si mentinerea hotararii.
In motivare, se arata ca apelanta C. Golănești prin lichidator a fost legal citata.
Factura fiscala . Nr.2 din data de 04.04.2011 a fost emisa de apelanta, astfel incat pentru anularea acesteia este suficient, in opinia sa, judecata in contradictoriu cu emitentul acesteia/espectiv C. Ciolanesti prin lichidatorul acesteia.
Având in vedere faptul ca obiectul facturii fiscale este un imobil in sensul art.537 Cod Civil, contractul de vanzare-cumparare nu a fost încheiat cu numitul P. M., deci pretinsa vânzare nu a fost perfectata, nefiind opozabila reclamantei U. T. proprietara imobilului, conform legislației Cooperației de consum,acesta fiind un bun din fondul indivizibil.
Referitor la calitatea procesuala pasiva, se sustine că, în mod corect, instanța de fond a apreciat ca parata C. Ciolanesti are calitate procesuala pasiva reprezentata prin lichidator.
Potrivit art.249 din Legea nr.31/1990 republicata, lichidatorii vor putea sa stea in judecata si sa fie acționați in interesul lichidării.
Art.86 si 102(3) din Legea nr.1/2005 prevede ca lichidatorii sunt obligați sa continuie operațiunile juridice aflate in curs.
Or, operatiunea de restituire a bunurilor aflate in folosința este in obligația lichidatorului sa o execute.
Pe fond, se apreciaza că, in mod corect, instanța a anulat Factura Fiscala, întrucât imobilul este proprietatea U., parte integranta a fondului indivizibil, edificat de U. T. in baza Autorizației de construire nr.485 S/16.12.1972, pe un teren proprietate de stat, imobil recepționat prin Procesul-Verbal de recepție nr._/30.12.1975, proces-verbal care constituie si actul de predare in administrare de U. T. către C. Necsesti (fuzionat ulterior cu C. Ciolanesti).
Art.160 alin.3 din Legea nr.109/1996 si Art.6 lit.j. din Legea nr.1/2005, definesc ca parte indivizibila a cooperației de consum, parte a patrimoniului acumulat de cooperația de consum in decursul întregii sale activități.
Art.161 din Legea nr.109/1996 si Art.6 lit.j, teza ll-a din Legea nr.1/2005 prevăd imperativ ca partea indivizibila nu poate fi însușită de către membrii cooperatori sau organizațiile cooperatiste asociate si care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii de către membrii cooperatori persoane fizice ori juridice.
In raport cu prevederile legale suscitate, imobilul din prezentul litigiu, construit de U. T. din fondul centralizat de investiții al tuturor cooperativelor din județul T. asociate la U. face parte din fondul indivizibil al U. care nu poate fi insusit de C. Ciolanesti, pe care il deținea in folosința si deci nu are dreptul sa-l înstrăineze, orice act de înstrăinare fiind lovit de nulitate absoluta, astfel cum a constatat si instanța de fond.
Este greșita susținerea apelantului conform căreia uniunile județene ale cooperației de consum nu au dreptul de a deține in proprietate patrimoniu. Or, in titlul III al Legii nr.1/2005 se prevede ca uniunile dețin bunuri imobile si mobile necesare bunei funcționari in vederea realizării scopului si obiectivelor propuse potrivit legii si a statutului lor.
Se solicita judecata si in lipsă.
La data de 10.09.2014, apelanta a depus raspuns la intampinare.
In sustinere, se invedereaza ca judecata nu se putea face doar cu vanzatoarea, fiind necesar a fi citat si dobanditorul. Astfel, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare in vederea solutionarii si in contradictoriu cu dobanditorul.
Curtea nu a administrat inscrisuri noi.
Analizand apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
I Primul motiv de apel vizeaza necitarea cumparatorului P. M. cu ocazia judecatii cererii.
In acest sens, Curtea constata ca, prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Judecatoriei Rosiorii de Vede, reclamanta U. a solicitat nulitatea absoluta a actului de vanzare-cumparare -factura fiscala- avand ca obiect imobilul-complex comercial situat in ., jud T. în contradictoriu nu doar cu debitoarea C. Ciolanesti, ci si cu numitul P. M., in calitate de cumparator.
Insa, Tribunalul T. (investit ca urmare a declinarii competentei) a omis citarea in calitate de parat si a numitului P. M., ce apare in calitate de cumparator in factura fiscala . nr 2/04.04.2011, prin care s-a materializat vanzarea-cumpararea imobilului.
În plus, în cadrul cererii privind nulitatea unui act juridic/contract, parti trebuie sa fie toate persoanele care au participat la incheierea respectivului act, intrucat acesta nu poate sa fie valabil pentru unele din partile contractante si nevalabil (neproducator de efecte juridice) pentru altele.
In cauza, cererea de chemare in judecata a fost solutionata doar in contradictoriu cu debitoarea C. Ciolanesti prin lichidator judiciar, iar nu si cu cealalta parte care apare in cuprinsul facturii, respectiv P. M..
Instanta de fond trebuia sa respecte cadrul procesual pasiv indicat de reclamanta, avand in vedere principiul disponibilitatii (art 9 alin 2 Cod pr Civ 2010).
D. fiind ca prezenta actiune in nulitate vanzarii-cumpararii imobilului din ., jud T. este una speciala, fiind exercitata in cadrul procedurii insolventei deschise impotriva C. Ciolanesti, hotararea pronuntata numai impotriva acesteia nu este producatoare de efecte si in contradictoriu cu P. M., ceea ce inseamna ca aceasta procedura ar fi ineficienta pentru scopul urmarit, si anume readucerea in patrimoniul debitoarei a bunului, intrucat aceasta hotarare nu produce efecte si in raport cu persoana ce nu a fost parte in cauza.
Din aceasta perspectiva, Curtea apreciaza ca aceasta actiune in anulare nu are ca finalitate un interes personal al reclamantei, ci unul concursual, in vederea refacerii patrimoniului debitoarei pentru a putea fi indestulati creditorii.
In aceste conditii, avand in vedere ca solutionarea s-a facut in lipsa persoanei in favoarea careia a fost emisa factura fiscala . nr 2/04.04.2011 (cumparatorul P. M.), ceea ce presupune ca nu a avut loc o judecata pe fond, Curtea considera ca nu se mai impune analizarea criticilor apelantei asupra fondului, urmand ca judecatorul sindic sa se pronunte si asupra aspectului calitatii procesuale pasive a debitoarei (invocata prin cererea depusa de lichidator la data de 21.08.2013-fila 51, dosar Judecatoria Rosiorii de Vede) si neanalizat de Tribunalul T., astfel incat, in temeiul art 480 alin 2 si 3 Cod Pr Civ 2010, va admite apelul, va anula in tot sentinta si va trimite cauza instantei initiale (tribunalul T.) pentru rejudecarea in contradictoriu cu toate partile actului juridic atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta D. I.P.U.R.L., cu sediul în A., ., . T., în calitate de lichidator judiciar al C. CIOLĂNEȘTI cu sediul in .,RC J_, CUI_ împotriva sentinței civile nr.251 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul T.-secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U.J.C.C. T. cu sediul in A., ., ., . T., C._.
Anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.12.2014,
Președinte, Judecător,
A. L. ZAHARIADUMITRU V.
Grefier,
A. G. S.
Red.Jud.ALZ/28.01.2015
Nr.ex.: 4 ex
Fond: Tribunalul T.
Președinte: D. M. Nuți
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 395/2014. Curtea de... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
