Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 541/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 541/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 9361/3/2012/a1
Dosar nr._ (Număr intern 3572/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 541
Ședința publică de la 04 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G. I.
Judecător M. P.
Judecător P. P.
Grefier E.-R. L.
****************
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr.7544/24.09.2013, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât V. I. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au răspuns.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și împrejurarea că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea invocă un motiv de recurs de ordine publică, respectiv inadmisibilitatea acțiunii față de data formulării cererii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006 și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea formulata la 04.04.2013, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București a solicitat instanței ca pasivul debitoarei Sedol Servicii Financiare SRL sa fie suportat de către pârâtul V. I. C. in baza art. 138 lit. c) din Legea 85/2006.
Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă prin sentința civilă nr. 7544 din 24.09.2013, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 2 prin DIRECTIA G. A FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI în contradictoriu cu pârâtul V. I. C..
Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a reținut că reclamanta trebuia sa dovedeasca ca paratul a savarsit faptele mentionate mai sus.
Din continutul cererii formulate in contradictoriu cu paratul rezulta ca reclamanta se rezuma in general la invocarea unor aspecte teoretice privind angajarea raspunderii in conditiile art. 138 din Legea 85/2006 fara sa arate in concret care sunt faptele care se incadreaza in aceste dispozitii.
In cauza nu numai ca nu face dovada faptelor invocate din punct de vedere teoretic dar nici nu arata care este legatura de cauzalitate dintre aceste fapte si starea de insolventa a debitoarei.
Savarsirea unei fapte ilicite dintre cele prevazute limitativ de lege si existenta unui prejudiciu sunt doua dintre conditiile necesare, dar nu suficiente pentru a putea fi antrenata raspunderea unei persoane in temeiul art.138.
Instanta trebuie sa retina ca insolventa a fost determinata in tot sau in parte de fapta ilicita a persoanei impotriva careia este exercitata actiunea in raspundere civila.
Raportul cauzal trebuie sa existe intre vreuna dintre faptele prevazute de art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 si starea de insolventa a debitorului, in sensul ca prin savarsirea unei asemenea fapte debitorul a ajuns in imposibilitatea de a acoperi datoriile exigibile.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Generală Regionala a Finanțelor Publice a Municipiului București, in reprezentarea Administrației Sectorului 2 a Finanțelor Publice, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței comerciale atacată, în sensul admiterii cerererii de atragere a răspunderii personale patrimoniale a pârâtului mai sus menționat, în calitate de administrator al debitoarei și obligarea acestuia la suportarea pasivului debitoarei cu bunurile din averea personală până la achitarea integrală a obligațiilor societății.
În faza procesuală a recursului nu s-au mai depus înscrisuri noi.
La termenul de judecată de astăzi Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., a invocat ca motiv de recurs de ordine publică inadmisibilitatea formulării cererii de atragere a răspunderii, față de data introducerii acesteia.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate atât de recurentă cât și a celui de ordine publică invocat din oficiu, Curtea apreciază că acesta este fondat și îl va admite.
Se are în vedere că prin sentința civilă nr. 3093/26.03.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ 12 s-a dispus, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, cu consecința radierii acesteia din registrul comerțului.
Se mai reține că, cererea reclamantei creditoare formulate împotriva pârâtului având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006, care face obiectul prezentei cauze, a fost formulată la data de 04.04.2013, deci ulterior închiderii procedurii insolvenței.
Deși Legea nr. 85/2006 nu conține prevederi exprese în acest sens, din întreaga reglementare a acestui act normativ și în special a Cap. IV – Răspunderea membrilor organelor de conducere, reiese că cererea de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere reglementată de art. 138 este o cerere aferentă procedurii insolvenței și care poate fi formulată atât timp cât societatea debitoare este supusă acestei proceduri, iar nu și după închiderea acesteia și radierea debitoarei, cum este cazul în speță.
Se are în vedere, în acest sens, că art. 138 conține prevederi referitoare la atribuții și obligații ale administratorului judiciar și ale lichidatorului, ceea ce presupune, implicit, faptul că societatea debitoare este supusă procedurii prevăzute de Legea nr. 85, câtă vreme, potrivit art. 136, prin închiderea procedurii administratorul judiciar / lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură.
La fel, art. 141 prevede posibilitatea ca odată cu formularea cererii de atragere a răspunderii, administratorul judiciar / lichidatorul sau, după caz, comitetul creditorilor, să ceară judecătorului sindic să instituie măsuri asiguratorii, fiind astfel din nou cât se poate de evident că legiuitorul privește această cerere ca fiind una aferentă procedurii insolvenței.
Mai departe, potrivit art. 142 alin. 2, „după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator”. Din interpretarea per a contrario a acestei dispoziții legale reiese că după închiderea procedurii se poate realiza doar operațiunea repartizării sumelor rezultate din executarea silită a hotărârii prin care s-a admis cererea de atragere a răspunderii, nu și formularea cererii.
Ca urmare, față de cele de mai sus, și în condițiile în care prima instanță a respins cererea de atragere a răspunderii întrucât a apreciat—ca nefondată, Curtea apreciază că motivul de recurs de ordine publică este fondat, astfel că urmează a admite recursul și va schimba sentința în sensul că va respinge cererea de atragere a răspunderii ca inadmisibilă.
Cât privește criticile formulate de recurentă prin cererea de recurs, Curtea apreciază de prisos analizarea lor, întrucât acestea vizează temeinicia cererii de atragere a răspunderii, or în cauză nu este întrunită situația premisă pentru efectuarea acestei analize, respectiv formularea cererii de atragere în cadrul procedurii insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva Sentinței civile nr. 7544/24.09.2013, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ 12 având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât V. I. C..
Modifică sentința în sensul că:
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 martie 2014.
Președinte, C. G. I. | Judecător, M. P. | Judecător, P. P. |
Grefier, E.-R. L. |
Red. Jud. C.G.I.
Tehnoredactat: CGI
2 ex./07.05.2014
Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă
Jud. sindic: I. S.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
