Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 1493/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1493/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 289/87/2010/a1

Dosar nr._ (Număr în format vechi 1246/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1493

Ședința publică de la 10 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. H.

Judecător Ș. C. C.

Judecător C. N. I.

Grefier C. M.

****************

Pe rol judecarea cererilor de recurs, formulate de recurentul pârât Z. G. și de către recurentul pârât R. R. împotriva sentinței civile nr. 160/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. I. LICHIDATOR AL DEBITOAREI SA PROD UNIVERS PURANI.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul pârât Z. G. prin avocat P. A. L. cu împuternicire avocațială depusă la fila 11 dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează că s-a depus la dosar, dovada achitării taxei de timbru pentru recursul formulat de R. R. și o cerere de amânare pentru lipsa de apărare.

Recurentul pârât Z. G., prin avocat, depune dovada achitării taxelor judiciare de timbru pentru recursul propriu, acestea fiind anulate de Curte.

Cu privire la cererea de amânare formulată de recurentul pârât R., apărătorul recurentului pârât Z., arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acesteia.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare pentru lipsa de apărare formulată de recurentul pârât R. R., având în vedere că cererea nu a fost temeinic motivată. Se retine ca citația pentru acest termen a fost primită la data de 04.07.2014, iar demersul procesual îi aparține, ceea ce inseamna ca a beneficiat de o perioada rezonabila de timp pentru pregatirea apararii.

Recurentul pârât Z., prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în susținerea recursului și depune un set de acte.

Curtea încuviințează recurentului pârât proba cu înscrisurile depuse.

Recurentul pârât Z., prin avocat, arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat.

Curtea, din oficiu, invocă din oficiu motivul de ordine publica al nemotivării hotărârii pronunțată de prima instanță și acordă cuvântul recurentului pe recursuri.

Recurentul pârât, prin apărător, solicită admiterea recursurilor și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu privire la recursul propriu, față de considerentele expuse în motivele de recurs, pe care le susține oral, solicită admiterea acestuia, astfel cum a fost formulat, apreciind că cererea lichidatorului trebuia respinsă ca tardiv introdusă.

Având cuvântul pe recursul declarat de recurentul pârât R. R., apărătorul recurentului pârât Z., solicită admiterea și a acestui recurs.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberand asupra recursului:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr._ , lichidatorul judiciar D. I. în contradictoriu cu pârâții R. R. și Z. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea celor doi pârâți, primul în calitate de fost administrator și al doilea în calitate de contabil șef la suportarea întregului pasiv în cuantum de 800.578,69 lei.

Prin notele de concluzii formulate de către pârâtul R. R., acesta a invocat următoarele excepții: lipsa calității procesuale active a reclamantului ; tardivitatea cererii de antrenare a răspunderii, iar pe fond respingerea ca nefondată a acțiunii.

Prin sentinta civila nr. 160 pronuntata in sedinta publica din data de 10.03.2014, Tribunalului Teleorman a respins ca nefondate excepțiile privind: lipsa calității procesuale active a reclamantului; lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Z. G.; tardivitatea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale. A admis cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale conform art. 138 din Legea nr. 85/2006 formulată de reclamantul D. I., lichidatorul judiciar al debitoarei S.A. „Prod Univers” Puani, împotriva pârâților R. R. și Z. G.. A fost antrenată răspunderea patrimonială a pârâților R. R. și Z. G. în calitate de administratori ai debitoarei SA Prod Univers Purani, pârâții fiind obligati la suportarea în mod egal, din patrimoniul propriu, a întregului pasiv al SA Prod Univers Purani, în cuantum de 800.578,69 lei .

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut cu referire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului că, dispozițiile art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006, conferă legitimare procesuală activă pentru formularea cererii ce are ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale lichidatorului judiciar, așa încât excepția apare nefondată.

Cu referire la calitatea procesuală pasivă a pârâtului Z. G., Tribunalul a reținut că acesta justifică existența calității procesuale pasive prin natura funcției exercitate în cadrul societății debitoare, aceea de contabil șef.

Cu referire la tardivitatea cererii de antrenare a răspunderii se constata ca este nefondată, câtă vreme cererea de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere intră în atribuțiunile judecătorului sindic conform art. 11 lit. g din legea nr.85/2006 rezultă implicit că învestirea judecătorului sindic și soluționarea unei atare cereri se pot efectua oricând înainte de închiderea procedurii, ceea ce este și cazul speței de față.

Privitor la fondul cauzei, prima instanta a retinut ca dovada faptelor prevazute de art. 138 alin.1 lit.a, b, c din Legea nr. 85/2006 urmează a fi făcută de lichidatorul judiciar desemnat în cauză în raport de dispozițiile privind probele astfel cum acestea sunt reglementate de codul de procedură civilă și codul civil, dispoziții care așa cum prevede art. 149/Lg 85/2006 le completează pe cele speciale în măsura compatibilității lor.

Pentru a fi aplicabile dispozitiile art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, trebuie îndeplinite urmatoarele conditii: bunurile sau creditele debitoarei sa fi fost folosite de catre administratorul societatii, aceasta sa fie în folos propriu sau al unei alte persoane si prin aceasta fapta sa se fi produs ajungerea societati în stare de insolventa.

Lichidatorul judiciar, ca titular al cererii de atragere a raspunderii patrimoniale, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei a dovedit îndeplinirea acestor conditii ; astfel din raportul întocmit rezulta care au fost bunurile sau creditele societatii folosite în folosul propriu sau al unei alte persoane de catre pârâți .

Cu referire la îndeplinirea cerințelor art. 138 lit b din Legea nr.85/2006, existanța facturii nr._ /_, modul cum aceasta a fost întocmită, fără a fi urmată de îndeplinirea cerințelor formei autentice a actelor ce urmau a fi perfectate ulterior, consacră în mod legal prezumția unei fapte culpabile în sarcina pârâților, aceasta coroborat și cu obligația de a formula cerere de insolvență, conform art. 27 din legea insolvenței, în raport de starea de insolvență a societății pe care o cunoșteau cei doi pârâți.

Prezumția este un mijloc de probă care se bucură de aceeași forță probată ca și celelelalte mijloace de probă dacă se întemeiază pe un fapt vecin și conex celui ce se dorește a fi dovedit.

În cauză s-a făcut dovada faptei ilicite a celor doi pârâți prin aceea că cei doi, cu rea credință au folosit bunurile societății în interes personal, au făcut acte de comerț sub acoperirea societății pe care o conduceau, și nu au fost identificați alți factori care să fi putut justifica apariția stării de insolvențe cu excepția activității desfășurate de cei doi pârâți.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratii Z. G. si R. R..

Paratul Z. G. a solicitat modificarea in tot a sentintei atacate, in sensul respingerii cererii, aratand ca în mod greșit instanta de fond a dat eficienta susținerilor reclamantului, reținând ca, prin activitatea desfasurata in folosul debitoarei, ar intra sub incidența prevederilor art.138 alin.1 lit.a), potrivit carora a „folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane".

Atat cererea reclamantului, cat si considerentele instantei de fond, nu rețin, in mod concret, in ce ar fi constat activitatea recurentului prin care a folosit bunurile sau creditele debitoarei.

Creditul obtinut de la BCR la inceputul anului 2007 nu a fost deturnat sau folosit de alte persoane, ci doar in interesul societatii debitoare.

Intentia de a contracta un credit bancar a fost aprobata de către Consiliul de Administrație, cenzori si 19 acționari, astfel cum rezulta din procesul-verbal al Adunării Generale a Asociaților din data de 10.04.2006.

In referire la incidența in cauza, a cazului prevăzut de litera b) a art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006 aceasta susținere este lipsita in totalitate de fundament, nefiind descrisa vreo fapta savarsita, in acest sens, si nefiind identificat vreun prejudiciu creat societatii debitoare.

Este neindoielnic faptuI ca, nici debitoarea si nici creditorii acesteia nu au suferit vreun prejudiciu. Singura persoana prejudiciata ar fi putut fi S.C. DANACRIS PREST SERV S.R.L., insa, aceasta, desi a achitat factura si nu a mai primit vreodata bunul cumparat, nu s-a inscris la masa credala.

Cu referire la incidența cazului prevăzut de litera c) a art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006, arată că acesta nu se poate referi la persoana sa, intrucat nu avea nici calitatea si nici capacitatea de a dispune cu privire la continuarea sau incetarea activitatii societatii debitoare.

Din actele aflate la dosar rezulta ca, societatea isi desfasura activitatea sub coordonarea Consiliului de Administrație compus din 5 membri. Persoanele mai sus aratate erau singurele in masura sa decidă continuarea sau încetarea activitatii desfasurata de societatea debitoare S.A. PROD UNIVERS PURANI.

Perioada in care a desfasurat activitati de contabilitate pentru societatea debitoare, se rezuma exclusiv la exercițiul financiar al anilor 2007 si 2008. Peste 70% din creanțele neachitate de către societate, au fost contractate de către conducerea societatii, in anii 2009 si 2010.

In drept au fost invocate prevederile art. 289-316 Cod procedura civila si legea nr. 85/2006.

Paratul R. R. a solicitat modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii cererii ca neintemeiata, invocand ca în speță operează excepția tardivității cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale prevăzute la art.138 din Legea 85/2006.

Instanța de fond a respins această excepție în mod cu totul neîntemeiat, invocând simplul fapt că atâta vreme cât cererea de antrenare intră în atribuțiunile judecătorului sindic potrivit art. 11 lit.g din Legea nr.85/2006, rezultă implicit că învestirea judecătorului sindic și soluționarea unei astfel de cereri se poate efectua oricând înainte de închiderea procedurii.

Această așa-zisă motivare a instanței de fond nu are în vedere textele de lege invocate în susținerea excepției, ci se referă la atribuțiile judecătorului sindic care nu are nici o legătură cu cele ale reclamantului lichidator, iar pe de altă parte sunt omise prevederile art.138 și 20 alin.1 lit.b rap. la art.59 din aceeași lege 85/2006.

Un al doilea motiv de recurs se referă la faptul că în cauză nu s-a dovedit folosirea de către pârât a bunurilor societății în interes personal.

Motivarea instanței de fond lipsește cu desăvârșire, fiind invocate și folosite exact cuvintele din dispozițiile legale, fără a se face referire și a se motiva în concret despre ce bunuri și acte de comerț este vorba și ce anume acte de comerț se impută pârâtului.

Din actele și înscrisurile depuse la dosar rezultă în mod clar că respectivul credit a fost utilizat conform cu destinația sa, respectiv folosit de către pârâtul R. R. exclusiv la înființarea și întreținerea culturilor agricole.

Solicitarea privind angajarea creditului agricol s-a făcut cu aprobarea Adunării Generale a Acționarilor din 10.04.2006, în baza documentației întocmite și semnate de către organele de conducere ale societății.

Urmare a documentației depuse (balanțe de verificare, bilanțuri contabile, situații producții realizate, clienți de încasat, datorii de achitat etc.). BCR A. a efectuat analize și verificări cu privire la solicitarea făcută, funcție de realizarea unor anumiți indicatori specifici verificați special de către BCR, de faptul că, creditul agricol angajat anterior a fost rambursat în totalitate până la 30.11.2006.

Ca urmare a calamităților naturale din cursul anului 2007, SA Prod Univers Purani în baza Legii nr.381/2002 a înaintat către Primăria Vitănești înștiințarea cu privire la pierderile produse culturilor agricole de calamitățile naturale conform art.2 din Legea nr.381/2002.

Analizand sentinta recurata in raport de motivele invocate, Curtea constata ca prin hotararea data, instanta de fond a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de articolul 105 alineat 2 Cod procedura civila, recursul fiind fondat.

Hotararea judecatoreasca se compune din trei parti: practicaua, considerentele si dispozitivul, iar considerentele reprezinta, potrivit art. 261 alin.1 Cod procedura civila, partea in care judecatorul trebuie sa arate motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care au fost inlaturate cererile partilor.

In cauza, atat solutia pronunțata asupra exceptiei tardivitatii formularii cererii cat si cea data pe fondul cererii nu au fost motivate.

Argumentele expuse de prima instanta pentru respingerea exceptiei tardivitatii cererii de angajare a raspunderii patrimoniale se limiteaza la a mentiona ca, potrivit art. 11 lit.g din legea nr. 85/2006 formularea unei astfel de cereri intra in atributiile judecatorului sindic, aspect ce nu are legatura cu exceptia invocata.

Pe fondul cauzei, judecatorul sindic a aratat ca lichidatorul judiciar a dovedit indeplinirea conditiilor prevazute de art. 138 alin.1 lit. a si b, si ca din situatia de fapt prezentata in cerere se prezuma savarsirea unei fapte culpabile de catre parati, fara sa analizeze in concret situatia de fapt cu referire la probele administrate, sustinerile contradictorii ale partilor si fara a preciza care a fost rationamentul care a condus la retinerea prezumtiei de vinovatie.

In consecinta, Curtea constata ca instanta de fond nu a cercetat in fond cererea, lipsa motivarii sentintei recurate facand imposibil controlul judiciar, ceea ce atrage casarea hotararii pentru motivul prevazut de art. 304 pct.7 Cod procedura civila.

Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul articolului 312 alineat 2 si 5 raportat la art 304 pct.7 Cod procedura civila va admite recursul, va casa hotararea atacata si va trimite cauza la aceeasi instanta, pentru a rejudeca exceptia tardivitatii cererii si, in subsidiar, a fondului, urmand ca la rejudecare sa fie analizate si motivele invocate in cererile de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurentul pârât Z. G. și de către recurentul pârât R. R. împotriva sentinței civile nr. 160/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. I. LICHIDATOR AL DEBITOAREI SA PROD UNIVERS PURANI.

Casează în parte sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea excepției tardivității formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale și a fondului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M. H. Ș. C. C. N. C. I.

GREFIER

C. M.

Red. Jud. M.H.

Tehnored. I.N.

2 ex. /03.11.2014

……………

Tribunalul Teleorman - Secția Civilă

Judecător - sindic: V. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 1493/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI