Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 846/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 846/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 39100/3/2013/a1
ROMÂNIA
DOSAR NR._ (Număr în format vechi 1610/2014)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 846
Ședința publică de la 10 octombrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. C. N.
JUDECĂTOR - S. R. A. V.
GREFIER - L. M.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă M. R. LICHIDARE BUCURESTI SPRL ÎN CALITATE DE LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. GES INSTAL SRL împotriva sentinței civile nr.5258/23.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât S. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelanta - reclamantă a solicitat prin motivele de apel și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, având în vedere împrejurarea că la strigarea cauzei la ordine nu se prezintă părțile, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelanta - reclamantă a solicitat prin motivele de apel și judecarea cauzei în lipsă. Se mai învederează că citația emisă intimatului – pârât s-a restituit la dosarul cauzei, cu mențiunea „destinatarul nu mai locuiește la adresă”.
Curtea, în raport de disp. art.172 Cod procedură civilă, apreciază că procedura de citare cu intimatul – pârât este legal îndeplinită.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Reclamanta M. R. LICHIDARE BUCURESTI SPRL ÎN CALITATE DE LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. GES INSTAL SRL a formulat în dosarul nr._ aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VII a civilă cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a paratei S. G., administratorul debitorului ..
În motivarea acțiunii, s-a arătat, în esență, că pârâta nu au formulat cerere de deschidere a procedurii și nu a întreprins demersuri pentru încasarea creanțelor.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 138 alin 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006.
Paratul nu au formulat întâmpinare.
Prin Sentința civilă nr. 5258/23.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._ s-a respins cererea de angajare a răspunderii ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că raspunderea reglementata de art.138 din Legea nr.85/2006 nu este o extindere a procedurii falimentului asupra membrilor organelor de conducere, ci una personala, care intervine numai atunci cand, prin savarsirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, acestia au contribuit la ajungerea societatii debitoare in stare de insolventa.
Natura juridica a raspunderii reglementate de procedura insolventei este aceea a unei raspunderi speciale, care imprumuta cele mai multe din caracteristicile raspunderii delictuale.
Pentru a putea fi angajata raspunderea membrilor organelor de conducere trebuie îndeplinite cumulativ condițiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate si culpa.
Insa, pe lângă condițiile generale, art.138 prevede și condiții speciale pentru angajarea acestei forme de răspundere: persoanele care au săvârșit faptele ilicite trebuie să fie membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, iar faptele enumerate in dispozitiile art.138 trebuie sa fi contribuit la ajungerea debitorului in stare de insolventa.
Nu sunt suficiente simple afirmatii pentru a opera angajarea raspunderii patrimoniale, deoarece partilor le revine, potrivit art.1169 C.civ., sarcina de a-si dovedi sustinerile, invocarea prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006 nefiind de natura sa atraga in mod automat raspunderea membrilor organelor de conducere caci legiuitorul nu a inteles sa instituie o prezumtie legala de vinovatie si de raspundere in sarcina acestora, ci a prevazut doar posibilitatea atragerii acestei raspunderi, dar dupa administrarea de dovezi care sa conduca la concluzia ca, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa.
Prin urmare, toate conditiile raspunderii reglementate de procedura insolventei trebuie dovedite, neoperand nicio prezumtie de culpa.
In ceea ce priveste fapta prevazuta de dispozitiile art. 138 lit. c) din legea nr. 85/2006, simpla invocare la modul general a unui management defectuos nu este in masura a atrage aplicabilitatea dispozitiilor legale mentionate,ci trebuie sa se arate in concret care sunt faptele savarsite de asociati care au dus la insolventa societatii.
Prin reglementarile din art.138 din Legea nr.85/2006 legiuitorul nu a inteles sa instituie o prezumtie legala de vinovatie si de raspundere, ci a prevazut doar posibilitatea atragerii acestei raspunderi, dar dupa administrarea de dovezi care sa conduca la concluzia ca, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa.
Ca atare, in lipsa unor dovezi concrete din care sa rezulte in concret care sunt activitatile dispuse de asociati, modalitatea in care s-au realizat aceste fapte, perioada de timp, si nu in ultimul rand faptul ca acestea ar fi produs starea de insolventa, nu poate fi retinuta ca fiind dovedita fapta ilicita.
Nu exista legatura de cauzalitate intre fapta paratului de a nu formula cererea in termenul prevazut de art. 27 din lege si starea de insolventa, intrucat, astfel cum rezulta din dispozitiile mentionate, starea de insolventei este anterioara faptei.
În consecință, cererea a apărut ca neîntemeiată și a fost respinsă.
Împotriva acestei soluții, în termenul legal, la data de 06 iunie 2014, a declarat apel reclamanta M. R. LICHIDARE BUCURESTI SPRL ÎN CALITATE DE LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. GES INSTAL SRL cererea de apel fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a V-a Civilă, la data de 27 iunie 2014.
Prin cererea de apel reclamanta admiterea căi de atac în sensul obligării intimatului-pârât să suporte în întregime datoriile societății debitoare, așa cum acestea au fost stabilite în tabelul definitiv consolidat al creanțelor.
În motivare se arată, în esență, că s-a aplicat în mod greșit legea, debitoarea nu și-a achitat datoriile către terți, societate debitoare a întâmpinat dificultăți financiare, administratorul a manifestat dezinteres în ceea ce privește condițiile minime pentru funcționarea societății, nu a utilizat eficient resursele societății. Simplu fapt că a dispus continuarea unei activități care ducea la încetare de plăți este suficientă pentru atragerea răspunderii. Culpa este prezumată fiind o răspundere contractuală.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele n.c.pr.civ. și Legea 85/ 2006.
Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.
Nu s-au administrat probe noi în apel.
Analizând apelul, Curtea reține următoarele:
După cum a reținut în mod corect Tribunalul, răspunderea reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006 este una personală, care intervine numai atunci când, prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, aceștia au cauzat ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.
Natura juridică a răspunderii reglementate de art.138 din Legea nr.85/2006 este cea a unei răspunderi speciale, care împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii delictuale și nu este o răspundere contractuală, derivând din mandatul comercial.
Răspunderea delictuală, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reies din art.998-999 C.civ. (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa), condiții care capătă în această situație unele conotații speciale.
Apelanta a invocat generic continuarea activității, precum și dezinteresul arătat față de respectarea condițiilor și normelor legale, fără a indica, în concret, elemente care să ducă la concluzia îndeplinirii condițiilor prevăzute la art.138 lit. c din lege.
Activitatea nerentabilă și managementul defectuos invocate de apelantă, constând în dezinteresul total în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății și lipsa eforturilor pozitive în redresarea acesteia, chiar dacă ar fi cauzat pierderi în patrimoniul debitoarei, nu constituie o cauză de atragere a răspunderii, neregăsindu-se printre cele prevăzute în mod expres și limitativ de art.138 din lege, așa cum s-a reținut și de către prima instanță.
Pentru admiterea cererii ar fi trebuit dovedită nu numai săvârșirea faptelor reclamate, ci și legătura de cauzalitate dintre acestea și ajungerea societății în stare de insolvență, legătura de cauzalitate nefiind prezumată.
Susținerile apelantei nu sunt suficiente pentru ca instanța să angajeze răspunderea patrimonială a unei persoane, deoarece părților le revine sarcina de a-și dovedi afirmațiile, în condițiile art.1169 C.civ., iar invocarea prevederilor art.138 din Legea nr. 85/2006 nu atrage automat răspunderea membrilor organelor de conducere.
Se mai reține că societatea, prin reprezentant legal, în speță debitorul, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, iar apelanta nu a depus la dosarul de fond un raport privind cauzele insolvenței, limitându-se doar la afirmații generale, deși este profesionist în domeniul insolvenței.
Legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestora, ci a prevăzut posibilitatea atragerii acestei răspunderi, după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că, prin faptele enumerate de lege, s-a cauzat ajungerea societății în stare de insolvență.
Având în vedere considerentele anterior expuse, apreciind că nu se poate reține în sarcina intimatului-pârât săvârșirea faptei prevăzute de art.138 lit. c din Legea nr.85/2006, Curtea constată că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care, cu observarea prevederilor 480 n.c.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta - reclamantă M. R. LICHIDARE BUCURESTI SPRL ÎN CALITATE DE LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. GES INSTAL SRL cu sediul în București, .. 6C, ., împotriva sentinței civile nr.5258/23.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât S. G., cu domiciliul în București, . nr. 34, ., sector 5, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
I. C. N. S. R. A. V.
GREFIER
L. M.
Red. C.N.I.
4 ex./
Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă – judecător P. M.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
