Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 489/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 489/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 7204/3/2013/a1
Dosar nr._ (Număr intern 882/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 489/2014
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător C. G. I.
Grefier E.-R. L.
**********
Pe rol judecarea, după recalificarea căii de atac, a apelului formulat de reclamantul CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. I. împotriva Sentinței civile nr.1353/07.02.2014, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât L. N..
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au răspuns.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și împrejurarea că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea invocă, din oficiu, ca motiv de ordine publică inadmisibilitatea acțiunii față de data formulării cererii și data închiderii procedurii și, având în vedere că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei constată următoarele:
Pe rolul Tribunalului București- Secția a VII-a civilă, a fost inregistrata sub nr._ cererea formulata de reclamantul C. S. I. prin care a solicitat obligarea paratului L. N., administratorul debitorului ., la suportarea pasivului societatii debitoare.
Prin sentința civilă nr. 1353/7.02.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr._ a fost respinsă că neîntemeiată cererea formulata de catre reclamantul C. S. I. impotriva paratului L. N..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art.138 din Legea nr.85/2006, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului / lichidatorului judiciar sau, daca administratorul / lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență și/sau a hotarat că nu este cazul să introduca actiunea prevazuta de alin. (1), la cererea presedintelui comitetului creditorilor în urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, la cererea unui creditor desemnat de adunarea creditorilor sau la cererea creditorului care deține mai mult de jumătate din valoarea creanțelor inscrise la masa credala, judecătorului-sindic poate dispune că o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a)au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b)au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c)au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
d)au ținut o contabilitate fictiva, au facut să dispara unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e)au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f)au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul intarzierii incetarii de plati;
g)în luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus să se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
Raspunderea reglementata de art.138 din Legea nr.85/2006 nu este o extindere a procedurii falimentului asupra membrilor organelor de conducere, ci una personala, care intervine numai atunci cand, prin savarsirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, acestia au contribuit la ajungerea societatii debitoare în stare de insolventa.
Natura juridica a raspunderii reglementate de procedura insolventei este aceea a unei raspunderi speciale, care imprumuta cele mai multe din caracteristicile raspunderii delictuale.
Pentru a putea fi angajata raspunderea membrilor organelor de conducere trebuie îndeplinite cumulativ condițiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate și culpa.
Insa, pe lângă condițiile generale, art.138 prevede și condiții speciale pentru angajarea acestei forme de răspundere: persoanele care au săvârșit faptele ilicite trebuie să fie membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, iar faptele enumerate în dispozitiile art.138 trebuie să fi contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolventa.
Ca atare, aceasta forma de raspundere reglementata de art.138 din Legea nr.85/2006 nu este o raspundere contractuala izvorata din mandat, nefiindu-i aplicabile regulile de la raspunderea contractuala.
Totodata, nu sunt suficiente simple afirmatii pentru a opera angajarea raspunderii patrimoniale, deoarece partilor le revine, potrivit art.1169 C.civ., sarcina de a-și dovedi sustinerile, invocarea prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006 nefiind de natura să atraga în mod automat raspunderea membrilor organelor de conducere caci legiuitorul nu a inteles să instituie o prezumtie legala de vinovatie și de raspundere în sarcina acestora, ci a prevazut doar posibilitatea atragerii acestei raspunderi, dar dupa administrarea de dovezi care să conduca la concluzia că, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societatii în stare de insolventa.
Prin urmare, toate conditiile raspunderii reglementate de procedura insolventei trebuie dovedite, neoperand nicio prezumtie de culpa.
În ceea ce privește societatea debitoare, față de aceasta, prejudiciul constă în ajungerea să în stare de insolvență și declanșarea procedurii prevăzută de lege.
În cazul creditorilor, prejudiciul constă în nerecuperarea/diminuarea valorii reale a creanțelor pe care acestia le au față de debitor.
Faptele ilicite săvârșite de organele de conducere sunt expres și limitativ prevăzute la lit. a) - g) ale art. 138 din lege.
Din formularea textului alin.1 al art. 138 din lege rezultă că sunt răspunzători civil, membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, precum și orice altă persoană „care a cauzat” starea de insolvență prin una din faptele enumerate.
Din formularea textului alin.1 al art. 138 din lege rezultă că sunt răspunzători civil, membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, precum și orice altă persoană „care a cauzat” starea de insolvență prin una din faptele enumerate.
Fapta prevăzută la art.138 lit d) din lege, cuprinde trei ipoteze. Primele două ipoteze se refera la faptul că pârâtul a ținut o contabilitate fictivă și a făcut să dispară unele documente contabile, însă reclamantul nu a probat cele afirmate. Cea de-a treia ipoteză prevăzută de lit.d) a art.138 din lege se referă la faptul că pârâtul nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea. Împrejurarea că debitorul nu a depus la dosar actele prevăzute de art.28 din Legea 85/2006 în termenul prevăzut de art.35 din lege, ori că nu a depus toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe.
Oricum, în ceea ce privește obligația pârâtului de a ține registrele cerute de lege, condiția impusă de legiuitor este că neîndeplinirea acesteia, adică neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență. Așadar, simplul fapt că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii lui în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență. Or, în speță, reclamantul nu a făcut dovada acestui raport de cauzalitate.
Pentru aceste motive, tribunalul va respinge ca neintemeiata cererea de atragere a raspunderii patrimoniale formulata de catre reclamantul C. S. I. impotriva paratului L. N..
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. I..
În motivarea recursului a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legiuitor pentru angajarea răspunderii personale prevăzute de art.138 alin. 1, lit. d din Legea nr.85/2006: „ au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea", astfel:
De la înființare și până la deschiderea procedurii falimentului, administratorul statutar al debitoarei, a ținut o contabilitate fictivă, nedepunând la organele statului nicio situație financiară anuală, cu încălcarea prevederilor art. 28 alin.i din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată, așa cum am arătat și în cuprinsul raportului cauzelor care au generat insolvență debitoarei.
În raport de aceste aspecte, a formulat acțiune pentru atragerea răspunderii personale a fostului administrator statutar al debitoarei S.C. MILINI TRADING SRL, acțiune care a fost în mod greșit respinsă, întrucât nu a fost dovedită o situație contrară de către fostul administrator statutar, lichidatorul judiciar arătând în cuprinsul raportului cauzelor că sunt indicii temeinice cu privire la atragerea răspunderii acestuia.
Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea recursului, casarea cu reținere a sentinței civile nr. 1353/07.02.2014, pronunțată de Tribunalul București.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304, pct. 7 și 9 din Codul de procedură civilă.
Conform art. 223 NCPC s-a solicitat judecarea cererii și în lipsă.
La termenul de judecată din data de 17.06.2014 Curtea a calificat calea de atac ca fiind apel și a invocat ca motiv de ordine publică, inadmisibilitatea acțiunii.
Analizând hotărârea apelată prin prisma motivului de ordine publică, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9021/01.11.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ 13 s-a dispus, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei ..R.L., cu consecința radierii debitoarei din registrul comerțului.(f. 83 dosar nr._ 13)
Cererea reclamantului CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. I. împotriva pârâtului L. N., având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale în baza art. 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006, care face obiectul prezentei cauze, a fost formulată la data de 04.11.2013, deci ulterior închiderii procedurii insolvenței.(f. 1 dosar_ )
Deși Legea nr. 85/2006 nu conține prevederi exprese în acest sens, din întreaga reglementare a acestui act normativ și în special a Cap. IV – Răspunderea membrilor organelor de conducere, rezultă că cererea de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere reglementată de art. 138 este o cerere aferentă procedurii insolvenței și care poate fi formulată atât timp cât societatea debitoare este supusă acestei proceduri, iar nu și după închiderea acesteia și radierea debitoarei, cum este cazul în speță.
Se are în vedere, în acest sens, că art. 138 conține prevederi referitoare la atribuții și obligații ale administratorului judiciar și ale lichidatorului, ceea ce presupune, implicit, faptul că societatea debitoare este supusă procedurii prevăzute de Legea nr. 85, câtă vreme, potrivit art. 136, prin închiderea procedurii administratorul judiciar / lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură.
La fel, art. 141 prevede posibilitatea ca odată cu formularea cererii de atragere a răspunderii, administratorul judiciar/lichidatorul sau, după caz, comitetul creditorilor, să ceară judecătorului sindic să instituie măsuri asiguratorii, fiind astfel din nou cât se poate de evident că legiuitorul privește această cerere ca fiind una aferentă procedurii insolvenței.
Mai departe, potrivit art. 142 alin. 2, „după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator”. Din interpretarea per a contrario a acestei dispoziții legale reiese că după închiderea procedurii se poate realiza doar operațiunea repartizării sumelor rezultate din executarea silită a hotărârii prin care s-a admis cererea de atragere a răspunderii, nu și formularea cererii.
Curtea constată astfel că cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat de reclamant atragerea răspunderii și care a fost formulată ulterior închiderii procedurii este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente Curtea, în temeiul art. 480 alin. 2 N.C.P.C va admite apelul, va schimba sentința apelată și va respinge cererea de atragere a răspunderii ca inadmisibilă.
Cât privește criticile formulate de apelantă prin cererea de apel, Curtea nu le va analiza, întrucât acestea vizează temeinicia cererii de atragere a răspunderii, or în cauză apelul a fost admis ca urmare a analizării motivului de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamantul CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. I., cu sediul în București, ., ..1, ., Sector 6, împotriva Sentinței civile nr.1353/07.02.2014, pronunțată de Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, în contradictoriu cu intimatul pârât L. N., cu domiciliul în București, ., ..C, ., Sector 6.
Schimbă sentința apelată în sensul că:
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 Iunie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, C. G. I. | |
Grefier, E.-R. L. |
Red. dactJud. MP
4 ex./…17.07.2014.
..08.2014...
Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă
Jud. sindic: M. P.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
