Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 1172/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1172/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 33791/3/2013/a1
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2418/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1172/2014
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L. C. S.
Grefier L. V. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 1 A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.6629/1.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți: B. M. și P. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.6629/1.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._ a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamantul Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București in reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 1 in contradictoriu cu B. M. și P. M..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la data de 18.10.2013 lichidatorul judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ D. C. a solicitat deschiderea procedurii simplificate a falimentului față de debitoarea . conform disp.art. 270 ind.1 și ind.2 din Legea 31/1990 rep. modif. și completată prin Legea 441/2006.
Prin sentința civilă nr.1169/03.02.2014 judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului față de debitoarea . .
Întrucât lichidatorul judiciar a arătat că nu formulează cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere, în conformitate cu disp.art.138 alin.3 din Legea 85/2006, DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 a formulat această cerere.
În conformitate cu disp.art.138 din legea 85/2006: judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Fiind o specie a răspunderii civile delictuale, pentru a putea fi reținută existența răspunderii, în condițiile art.138 din lege, este necesar să fie îndeplinite cele patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanelor vizate.
Astfel, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită (săvârșită de persoanele prevăzute de lege) și prejudiciu (datoriile cauzate creditorilor) constituie o condiție esențială pentru antrenarea răspunderii delictuale și în cazurile prevăzute de Legea 85/2006.
Dar, prin derogare de la dreptul comun, temeiul acestui tip de răspundere este dublu, pentru angajarea acestui tip de răspundere fiind necesară întrunirea a două condiții cumulative: starea de insolvență a societății debitoare și săvârșirea, de către persoanele vizate, a uneia din faptele expres și limitativ prevăzute de lege.
Dispozițiile art.138 nu instituie prezumția de culpă a administratorilor societății, ci faptele trebuie dovedite.
Stabilirea existenței unor asemenea fapte și a măsurii în care ele au cauzat ajungerea în stare de insolvență a societății debitoare se face numai pe baza administrării unui probatoriu complet și pertinent. .
Se invocă de către reclamanta-creditoare săvârșirea de către pârâți a faptei de a nu ține contabilitatea conform prevederilor legale, faptă prev. de art. 138 lit. d din lege.
Astfel, textul de lege reglementează strict și limitativ următoarele situații: a fost ținută o contabilitate fictivă au dispărut unele documente contabile sau nu a fost ținută o contabilitate în conformitate cu legea.
Evidența contabilă, așa cum este reglementată de Legea 82/1991, se referă la registrele contabile și situațiile financiare anuale, care trebuie să reflecte întreaga activitate a societății și nu vizează nedepunerea diverselor raportări contabile, care sunt supuse unor sancțiuni distincte și care în nici un caz nu pot favoriza ajungerea societății în stare de insolvență.
Împrejurarea că debitoarea, prin reprezentanții ei, B. M. și P. M., nu a depus la dosar actele prevăzute de art.28 din Legea 85/2006 în termenul prevăzut de art.35 din lege, ori că nu a depus toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe .
De altfel, pentru nedepunerea actelor prevăzute de art.28, legea 85/2006 stabilește sancționarea administratorului în condițiile art. 147 și nu în condițiile art. 138, deci, fapta nu poate fi încadrată ca o cauză a stării de insolvență .
În ceea ce privește obligația administratorilor de a ține registrele cerute de lege, condiția impusă de legiuitor este ca neîndeplinirea acesteia, adică neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență.
Așadar, faptul că pârâții B. M. și P. M., nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii lor în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență.
Legea nu prezumă nici unul din elementele răspunderii persoanelor care pot sta în judecată, în baza art. 138 din lege, iar părțile trebuie să facă dovada celor afirmate conform art. 1169 cod civil .
În cauză creditoarea nu probează în nici un fel că pârâții B. M. și P. M., au săvârșit fapte de natura celor enumerate în textul de lege, fapte care ar fi cauzat starea de insolvență.
În consecință, în raport de aceste considerente, instanța a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București in reprezentarea Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței civile atacate și admiterea cererii formulată in temeiul art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 și obligarea pârâților să suporte in întregime datoriile astfel cum au fost evidențiate in tabelul definitiv consolidat.
In motivarea apelului s-a arătat că in cauză sunt incidente dispozițiile art.138 lit.d in sensul că reprezentanții societății debitoare aveau obligația legală să înregistreze la organul fiscal declarațiile și bilanțurile aferente activității desfășurate.
Se arată că societatea debitoare in cauză nu figurează cu bilanțuri contabile depuse la organul fiscal .
Deși lichidatorul a notificat reprezentanții debitoarei să predea documentele prevăzute de art.67 din lege aceștia nu au pus la dispoziție documentele contabile. In Raportul de activitate nr.1 lichidatorul judiciar a menționat faptul că societatea debitoare nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.74 din OUG nr.91/2013.
Această omisiune reprezintă o încălcare a dispozițiilor legii contabilității. Astfel, conform art.28 alin.1 din Legea nr.82/1991 societatea, prin reprezentanții săi avea obligația de a întocmi situații financiare anuale.
Se arată că lipsa actelor contabile și neîndeplinirea obligațiilor legale menționate creează o prezumție in legătură cu folosirea bunurilor și creditelor societății debitoare de către pârâți in alte scopuri, lasă să se înțeleagă o intenție de fraudare a legii cu scopul de a sustrage controlul statului activitatea generatoare de venituri a societății, precum și de a ascunde patrimoniul față de creditori, dovedește culpa pârâtului in ajungerea societății debitoare in incapacitate de plată.
In drept s-au invocat prevederile art.466, 470 și urm. C.pr.civ, art.138 lit.c din Legea nr.85/2006 și Legea nr.31/1990.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și in raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, Legea insolvenței,” În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte(…)
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;”
Potrivit art. 129 alin.1 C.proc.civ. teza finală, părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, (…) să își probeze pretențiile și apărările.
Astfel, conform textului legal menționat, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență să fie suportat de către membrii organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în această situație, prin una din faptele enumerate limitativ de lege.
Natura juridică a răspunderii administratorilor împrumută caracteristicile răspunderii delictuale, fiind o răspundere specială. Fiind o răspundere delictuală pentru a fi angajată este necesar a fi îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția.
Analizând motivele invocate de apelantă se constată, având în vedere dispozițiile legale menționate, că Tribunalul a reținut în mod corect că în cauză nu există elemente probatorii de natură să ducă la aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d din legea 85/2006, nedepunerea actelor contabile reprezintă un indiciu important pentru săvârșirea faptei ilicite invocate, însă doar dovedirea faptei nu poate conduce per se la un prejudiciu, cu un cuantum dovedit. Implicit, pentru dovedirea legăturii ei de cauzalitate cu prejudiciul și cuantumului invocat al acestuia este necesară administrarea unor probatorii concludente, ceea ce apelanta nu a făcut.
Astfel, descrierea generică a faptelor prin reiterarea conținutului textelor de lege care reglementează această răspundere în motivarea cererii de chemare în judecată și în cererea de apel, dublată de lipsa dovezilor care să permită instanței de fond individualizarea faptelor și conținutul lor obiectiv, nu acoperă cerința procesuală impusă reclamantului de a-și proba susținerile, iar în aceste condiții acțiunea promovată apare lipsită de suportul temeiniciei.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza art. 480 alin. 1 NCpc, va respinge apelul formulat de creditoarea reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de formulată de apelanta reclamantă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 1 A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul in București, ., sector 2 împotriva sentinței civile nr.6629/1.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți: B. M., cu domiciliul in 8 Foothills Drive, Ottawa, Ontario, k2h-6k3, Canada (citat prin afișare la ușa instanței) și P. M., cu domiciliul in California,_, Burton Way, 9015, Beverly Hills 604, SUA (citat prin afișare la ușa instanței), ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. C. L. C.
S.
GREFIER
L. V. V.
Red.jud.A:C/thred.A.C
5 ex/5.01.2015
……………………………..
Tribunalul București Secția a VII-a Civilă
Judecător sindic:A. E. B.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
