Nulitate act juridic. Decizia nr. 43/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

S-a constatat nulitatea absolută a următoarelor înscrisuri: ordinele de compensare ., numerele_,_,_,_,_,_, emise la 26.05.2004,_ și_ emise la 14.05.2004; procesele-verbale ale ședințelor de compensare numerele_/26.05.2004,_/26.05.2004,_/14.05.2004 și_/14.05.2004; șapte împuterniciri emise de S.C. A. S.A. pentru A. M., către Centrul de Compensare IMI București, la datele de 26.05.2004 și 14.05.2004.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin Ordonanța nr.2680/P/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus sesizarea instanței civile competente, respectiv a Judecătoriei Sectorului 6 București, în vederea desființării totale a înscrisurilor constatate a fi false, respectiv opt ordine de compensare aferente unui număr de patru procese-verbale ale ședințelor de compensare (69.414/26.05.2004, 69.406/26.05.2004, 68.208/14.05.2005 și 68.211/14.05.2004), șapte împuterniciri, documente pretins emise de către S.C. A. S.A.

S-a reținut că, la data de 10.08.2004, S.C. G.M.C. International Import-Export S.R.L., prin reprezentanții săi legali, a formulat o plângere penală împotriva numitului O. R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1, 2, 4, 5 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de asociat și administrator al S.C. O. Company S.R.L., l-a contactat pe reprezentantul petentei și i-a înmânat fila CEC ._, în valoare de 5._ ROL, reprezentând închiderea circuitului de compensare nr._/18.06.2004, precizându-i că diferența de_ lei va fi achitată prin ordin de plată sau prin compensare cu izolatori electrici de S.C. ALCO S.A. B.. Circuitul de compensare a fost inițiat pentru stingerea unei datorii de 6 miliarde lei pe care C.N. C.F.R. S.A. o avea față de petentă. Fila CEC a fost introdusă la plată la Banca Unicredit Oradea, însă refuzată pentru lipsă totală de disponibil, respectiv faptul că cecul aparține unui set de instrumente care a fost retras din circulație. Totodată, din cauza neîndeplinirii sarcinilor de serviciu de către P. G. – referent în cadrul Institutului de Management și Informatică, a fost posibilă închiderea circuitului de compensare deși O. R. nu avea împuternicire specială de la petentă.

La data de 10.09.2004 împotriva numitului O. R. a formulat plângere penală și S.C. I. S.A. București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1, 2, 5 Cod penal. S-a sesizat faptul că, în urma unor contracte derulate cu C.N. C.F.R. S.A., această societate datora petentei suma de 15 miliarde lei (ROL). În cursul lunii februarie 2004, O. R. s-a prezentat la S.C. I. S.A. în calitate de administrator al S.C. A. S.A., societate producătoare de izolatori din sticlă, și a propus închiderea unor circuite de compensare. Propunerea a fost acceptată pentru jumătate din sumă și cu verificarea bonității ., S.C. I. a renunțat la compensare și, deși, a comunicat acest fapt către O. R., a primit din partea A. SA un plic conținând 7 circuite de compensare închise, două facturi și două procese-verbale de custodie pentru materialele facturate. Deoarece I. S.A. a condiționat semnarea proceselor-verbale de custodie, de preluarea efectivă a produselor, S.C. A. a trimis două facturi de stornare a celor inițiale și o adresă de anulare a proceselor-verbale. Ulterior, reprezentanții societăților au hotărât ca pentru sumele compensate S.C. A. să emită trei bilete la ordin cu plata la 60 de zile. Fiind introduse la plată, biletele la ordin au fost refuzate pentru lipsă de disponibil. De asemenea, s-a constatat că o parte din documentele unor circuite de compensare au fost falsificate.

Cu privire la sesizarea formulată de S.C. I. S.A., P. de pe lângă Tribunalul București a constatat că reprezentanții acestei societăți nu pot invoca că au fost induși în eroare de către învinuitul O. R. privind încheierea a șapte circuite de compensare în loc de trei deoarece au fost de acord cu acest fapt, interesul personal manifestat fără dubiu fiind acela de recuperare a sumelor ce li se cuveneau, în detrimentul interesului public care ar fi impus o atitudine de neacceptare și sesizare a organelor de urmărire penală, cu atât mai mult cu cât au și constatat existența unor documente falsificate, folosite în circuit. În raport de aceste împrejurări, învinuitul O. R. a fost scos de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în falsificarea semnăturii și ștampilei I.M.I. în vederea derulării a 7 circuite de compensare, din ansamblul probatoriului administrat în cauză, nu s-a putut stabili dincolo de orice îndoială, că învinuitul O. R. este autorul falsurilor realizate cu ajutorul tehnicii de calcul, motiv pentru care s-a dispus scoaterea acestuia de sub urmărire penală. Învinuitul a folosit documentele false la IMI dar fapta aducând o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală. S-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.291 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a atașat Ordonanței fotocopii conforme cu originalul de pe principalele acte de urmărire penală și înscrisurile în litigiu.

P. sentința civilă nr.1554/02.03.2011 pronunțată în dosarul nr._/303/2010, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială sub nr._ .

La termenul din data de 01.02.2013, față de conținutul Ordonanței Parchetului, reprezentând actul de sesizare a instanței civile, tribunalul a stabilit cadrul procesual, constatând că are calitate de reclamant P. de pe lângă Tribunalul București iar pârâți S.C. I. SA și S.C. A. S.A. – emitenta a șase împuterniciri constatate false. La același termen reprezentanta reclamantului a depus la dosar și o copie a Raportului de constatare tehnico-științifică efectuat în dosarul nr. P/_/2004 al I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Fraudelor.

La data de 09.05.2013, S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar (fila 46) a depus o cerere de suspendare a judecării cauzei întemeiată pe dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006, atașând acesteia înscrisurile din care rezultă că împotriva societății s-a deschis procedura insolvenței.

P. întâmpinare, pârâta S.C. A. S.A. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

S-a arătat că, raportat la cele reținute prin Ordonanța Parchetului, se poate aprecia că numitul O. R. a fost un prepus al S.C. I. S.A. și a încheiat actele juridice cu depășirea limitelor mandatului acordat de această societate, participând la 7 circuite de compensare, în loc de 3 pentru care fusese împuternicit în mod expres. Întrucât s-a constatat că semnătura și ștampila I. SA au fost falsificate iar circuitele nu puteau fi închise fără prezența reprezentantului societății la sediul IMI, I. a acceptat situația, aceasta semnifică o ratificare a actelor încheiate de O. R., care valorează mandat și produce efecte între părți, inclusiv față de terții cu care a contractat mandatarul.

La data de 23.05.2013 (fila 66) S.C. A. S.A. a solicitat ca în situația respingerii cererii de suspendare să se încuviințeze administrarea probei cu înscrisuri și o expertiză grafoscopică efectuată de Institutul Național pentru Expertize Criminalistice față de faptul că expertiza dispusă în cursul urmăririi penale a fost efectuată de Institutul de Criminalistică din cadrul M.A.I. – Inspectoratul General al Poliției Române.

P. încheierea de ședință din data de 24.05.2013 instanța a respins motivat cererea de suspendare a cauzei și cererea de efectuare în cauză a unei expertize grafoscopice, formulate de pârâta .>

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 45 alin.1 Cod procedură civilă, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

P. Decizia nr. 2/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul declarat în interesul legii s-a statuat că procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acțiunea civilă pentru desființarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat, atunci când acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printr-o soluție de netrimitere în judecată.

În cauza de față, s-a arătat că prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr.2680/P/2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitul O. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată și aceeași măsură cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art.291 Cod penal.

În fapt, s-a reținut că potrivit Ordonanței arătate, în cursul lunii martie 2004, în urma unor discuții purtate între O. R. și directorul general adjunct al S.C. I. S.A., s-a hotărât realizarea unor circuite de compensare pentru ca societatea să primească mărfuri în valoare de 15 mld. rol de la S.C. A. S.A., în schimbul datoriei pe care o avea de recuperat de la C.N. C.F.R. SA. Societatea A. era administrată de numitul O. R..

În cadrul Comitetului de Management al . hotărât acceptarea propunerii, semnându-se șase ordine de compensare (câte două pentru fiecare circuit de compensare) și trei procese-verbale conținând lista persoanelor juridice ce participau la compensare, documentele fiind apoi înmânate numitului O. R..

Ulterior . de la societatea A. șapte circuite de compensare (în loc de trei) pentru suma de 14,9 mld. lei, două facturi emise de A. către I. și două procese-verbale de custodie pentru mărfurile înscrise în cele două facturi.

Deși S.C. I. nu-și dăduse acordul decât pentru trei circuite de compensare, au fost semnate șase ordine de compensare și trei procese-verbale ale ședințelor de compensare. Aceasta a sesizat că semnătura și ștampila I. aplicate pe documentele aferente celor patru circuite de compensare, au fost falsificate și că circuitele nu puteau fi închise fără prezența reprezentantului societății la sediul Centrului de Compensare (IMI). . semnarea proceselor-verbale de custodie de verificarea efectivă a mărfurilor.

Aspectele au rezultat din plângerea penală formulată de I. și declarațiile luate în faza de urmărire penală.

Totodată, cu adresa nr.1259/2004 . I. că procesele-verbale de custodie au fost anulate ca urmare a stornării celor două facturi fiscale.

Ulterior, în urma unor discuții purtate între O. R. și directorul general adjunct al I. s-a convenit, pentru derularea celor șapte circuite de compensare, să se emită trei bilete la ordin pentru suma de 14._ rol. Numitul O. R. a emis biletele la ordin în numele A. însă când acestea au fost prezentate la decontare, au fost refuzate la plată pentru lipsă de disponibil.

Lucrătorii de poliție au ridicat de la IMI documentația aferentă celor șapte circuite de compensare și au constatat că în toate dosarele existau împuterniciri din partea I., trei pentru O. R. și patru pe numele lui A. M..

Cu ocazia urmăririi penale, documentația aferentă celor șapte circuite de compensare a fost supusă unei expertize grafoscopice, reprezentantul Parchetului depunând în instanță, spre consultare, raportul de constatare tehnico-științifică nr._/03.11.2004.

Din cuprinsul raportului a rezultat că: impresiunile de ștampilă (BUCUREȘTI - S.C. I. -ROMÂNIA) și semnăturile depuse pe procesele-verbale nr._/26.05.2004,_/26.05.2004,_/14.05.2004 și_/14.05.2004, au fost realizate cu ajutorul tehnicii de calcul și imprimate cu o imprimantă cu jet de cerneala color; impresiunile de ștampila și semnăturile depuse pe ordinele de compensare . numerele:_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/26.05.2004),_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/26.05.2004),_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/14.05.2004),_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/14.05.2004), au fost realizate cu ajutorul tehnicii de calcul si imprimate cu o imprimanta cu jet de cerneala color; impresiunile de ștampila și semnăturile depuse pe cele 7 împuterniciri au fost realizate cu ajutorul tehnicii de calcul și imprimate cu o imprimanta cu jet de cerneala color; impresiunile de ștampila și semnăturile depuse pe ordinele de compensare . numerele_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/24.05.2004),_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/26.05.2004),_ și_ (aferente procesului-verbal al ședinței de compensare nr._/26.05.2004) au fost realizate prin ștampilare cu tuș de culoare neagră și respectiv cu substanță scripturală de culoare albastră.

S-a arătat că nu sunt întemeiate apărările formulate de S.C. A. S.A. prin întâmpinare având în vedere că, chiar dacă nu s-a putut reține în sarcina numitului O. R., săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, acesta nu s-a aflat în nici un moment în raporturi de prepușenie cu ., persoana arătată nu a fost un mandatar al . prin Ordonanță s-a stabilit că împuternicirile pretins emise de către această societate reprezintă înscrisuri falsificate.

Pentru motivele arătate tribunalul a admis acțiunea așa cum a fost formulată.

Împotriva sentinței nr. 4707/07.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI- a Civilă a declarat apel apelanta S.C. A. SA prin lichidator judiciar C. INSOLV IPURL, care a criticat sentința atacată pentru următoarele motive de apel:

1) Greșit i s-a respins cererea de suspendare a cauzei și de efectuare a unei expertize grafoscopice de Institutul Național pentru Expertize Criminalistice, iar instanța și-a fondat hotărârea doar pe o expertiză efectuată în timpul urmăririi penale, efectuată de Institutul de Criminalistică din cadrul M.A.I. – Inspectoratul General al Poliției.

2) S-a stabilit eronat că O. R. nu a fost mandatat de S.C. I. SA, chiar dacă s-a concluzionat că împuternicirile prezentate erau înscrisuri false deoarece reprezentanții acestei societăți comerciale luaseră la cunoștință despre derularea a șapte compensări și fuseseră de acord cu această decizie pe motiv că astfel își puteau recupera sumele de bani cuvenite. Atâta timp cât pentru trei dintre compensări O. R. beneficia de un mandat și . despre efectuarea a șapte compensări, se susține că este absurd să se presupună că pentru restul de patru compensări O. R. nu era mandatat de către societate. Față de prevederile art. 1546 C.civ., potrivit cărora „mandantul nu este îndatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi făcut afară din limitele puterilor sale, afară numai dacă a ratificat expres sau tacit”, se poate deduce că în cauză a operat o ratificare tacită a mandatului.

În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțate de instanța de fond și respingerea acțiunii în constatarea nulității ca neîntemeiată.

P. întâmpinarea formulată în apel, . solicitat respingerea apelului, arătând că probele administrate la fond sunt relevante și suficiente pentru corecta soluționare a cauzei. Astfel, expertiza efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală este imparțială, O. R. nu a fost niciodată mandatat de către I. și nici nu s-a aflat în nici un moment în raporturi de prepușenie cu aceasta, nu se poate reține ratificarea în mod expres sau tacit a vreunui mandat acordat lui O. R. și și-a manifestat în mod expres lipsa acordului, cu privire la compensare formulând plângere penală și acțiune civilă prin care denunță actele săvârșite de O. R..

Analizând apelul prin prisma motivelor de apel expuse, se constată că nu este fondat.

Cu privire la primul motiv de apel se constată că în mod legal a dispus prima instanță respingerea cererii de suspendare a judecății cauzei, apreciind că nu sunt întemeiate dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 care prevede că „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale”.

Prezenta acțiune nu reprezintă o acțiune care să aibă ca obiect realizarea creanței asupra debitorului sau bunurilor sale, ci are ca obiect constatarea nulității anumitor acte juridice, respectiv a înscrisurilor care probează efectuarea unor compensări de creanțe.

De asemenea, nu este întemeiată nici critica privind greșita respingere de către prima instanță a solicitării intimatei pârâte S.C .A. S.A. de efectuare a probei cu expertiză grafoscopică. Aceasta având în vedere că la dosar s-au aflat concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 101.034 din 03.11.2004 efectuat de către Inspector principal din cadrul Institutului de Criminalistică al Inspectoratului General al Poliției Române, și că, față de dispozițiile art. 201 alin. 2 C.pr.civ. potrivit cărora „când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate”, în mod întemeiat a considerat prima instanță că nu mai este necesară efectuarea unei noi expertize grafoscopice.

Nici cel de-al doilea motiv de apel prin care se invocă o ratificare tacită a mandatului ce se susține că ar fi fost acordat de către S.C. I. S.A. pârâtului O. R. nu este fondat.

În cauză, contractul de mandat invocat de către apelantă ar avea natura unui contract de mandat comercial potrivit art. 374 și urm. C.. art. 1532 și urm. C.civ. 1864, în vigoare la data întocmirii procurilor obiect al litigiului.

Una dintre condițiile de validitate ale contractului de mandat o reprezintă consimțământul părților, mandatul fiind un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voință al părților, de obicei fiind constatat printr-un înscris denumit procură sau împuternicire.

Astfel cum a reținut instanța de fond și cum rezultă și din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 101.034 din 03.11.2004, împuternicirile în cauză au fost realizate cu ajutorul tehnicii de calcul și imprimate cu o imprimantă cu jet de cerneală color.

Se deduce că aceste împuterniciri nu au valoarea juridică de instrumentum probationem, adică de înscris probator al voinței mandantului S.C. I. S.A. în sensul încheierii contractului de mandat cu mandatarul O. R. ca reprezentant al S.C. A. S.A., pentru închiderea compensărilor obiect al ordinelor de compensare enumerate în raportul de constatare tehnico-științifică.

Potrivit art. 1533 C.civ., „mandatul poate fi expres sau tacit”.

Apelanta susține prin cel de-al doilea motiv de recurs că în cauză ar fi operat o ratificare tacită a contractului de mandat de către S.C. I. S.A., în conformitate cu prevederile art. 1546 alin. 2 C.civ. care dispun că mandantul „nu este îndatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi făcut afară din limitele puterilor sale, afară numai când a ratificat expres sau tacit”.

Deși susține intervenirea ratificării tacite a contractului de mandat invocat, apelanta nu propune și nu administrează nici o dovadă în acest sens, în condițiile în care S.C. I. S.A. a negat existența unui asemenea mandat, chiar tacit.

În situația în care nu s-a probat încheierea contractului de mandat nici în formă scrisă și nici tacită, reiese că în mod întemeiat a reținut instanța de fond nulitatea actelor juridice constatate prin înscrisurile constând în: ordinele de compensare ., numerele_,_,_,_,_,_, emise la 26.05.2004,_ și_ emise la 14.05.2004; procesele-verbale ale ședințelor de compensare numerele_/26.05.2004,_/26.05.2004,_/14.05.2004 și_/14.05.2004; șapte împuterniciri pretins emise de .. două pentru O. R. și cinic pentru A. M..

Pentru aceste considerente, se apreciază că apelul nu este fondat și, în baza art. 296 C.pr.civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta . LICHIDATOR C. INSOLV IPURL, împotriva sentinței civile nr. 4707 din data de 07.06.2013 pronunțate de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele . P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 22.01.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

A. P. I. G.

GREFIER,

M. I.

Red. A.P. / 4 ex.

Jud. fond. G. R.

Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă