Nulitate act juridic. Decizia nr. 1823/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1823/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-10-2014 în dosarul nr. 4875/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
Dosarnr._
Nr. în format vechi: 1807/2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 1823/R
Ședința publică de la data de 24 octombrie 2014
Președinte: R. A. V. S.
Judecător: G. F. I.
Judecător: C. N. I.
Grefier: M. L.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă T. S. SRL în contradictoriu cu intimata-pârâtă . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA, împotriva Sentinței civile nr. 527/07.02.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._/3/2012, având ca obiect - nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă T. S. SRL, prin avocat G. A., care depune delegație la dosar, intimata-pârâtă . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA, prin consilier juridic.
Procedură de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta-reclamantă T. S. SRL a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea constată că, prin întâmpinarea formulată, intimata a invocat excepția nulității recursului motivată prin neindicarea unor motive de nelegalitate conform art. 304 C.proc.civ. Constatând că excepția tardivității este prioritară excepției de nulitate întemeiată pe prevederile art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. c C.proc.civ., Curtea acordă cuvântul asupra excepției tardivității recursului.
Recurenta-reclamantă T. S. SRL, prin avocat, solicită respingerea excepției de tardivitate. Arată că, calea de atac a fost formulată în termen, cererea de chemare în judecată fiind întemeiată pe Codul civil.
Intimata-pârâtă . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției. Arată că s-a procedat la recalificarea căii de atac tocmai pentru că cererea se încadrează în dispozițiile legii speciale - O.U.G. nr. 34/2006.
CURTEA,
Asupra recursului:
La data de 16.05.2012 reclamanta S.C. T. S. SRL a chemat în judecată pârâta . A ENERGIEI ELECTRICE SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate nulitatea actului juridic de rezoluțiune a acordului cadru de prestări servicii nr. 132/23.06.2011, respectiv a contractului subsecvent nr. 138/20.06.2011 cuprins în adresa nr. 9900/6327/13.03.2012, respectiv să se constate existența unui drept al reclamantei la încasarea a 33,50% din totalul contractului de achiziție publică; să se dispună obligarea pârâtei să continue executarea Acordului cadru de prestări servicii; să se dispună divizarea contractului de achiziție publică, respectiv a acordului cadru și a contractului subsecvent pentru proporția de 33,50% din totalul valorii obiectului contractului.
Prin Sentința civilă nr. 527/07.02.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._/3/2012 s-a respins cererea formulată de reclamanta T. S. SRL în contradictoriu cu pârâta . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA.
Sentința civilă nr. 527/07.02.2014 a fost comunicată la data de 07.07.2014.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta T. S. SRL, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale active.
Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA a solicitat respingerea apelului astfel formulat, criticile fiind neîntemeiate.
În ședința publică de la data de 03.10.2014 s-a recalificat calea de atac exercitată ca fiind recursul, raportat la dispozițiile art. 286 ind. 1 din O.U.G. nr. 34/2006.
Analizând în temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ. excepția de tardivitate a recursului formulat, Curtea reține:
Punând în discuție continuarea unui contract de achiziție publică, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă s-a întemeiat pe dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 cât timp, potrivit art. 286 alin. 1 din Legea specială (O.U.G. nr. 34/2006), în forma în vigoare la data introducerii acțiunii - 16.05.2012 - ”Procesele și cererile (…) privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.”; conform art. 286 ind. 16 alin. 1 din Legea specială - forma în vigoare la data introducerii acțiunii, hotărârea pronunțată într-un astfel de litigiu este supusă recursului.
Soluționând cererea reclamantei, Tribunalul a indicat calea de atac ca fiind apelul, exercitat în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței.
Principiul legalității, prevăzut de art. 129 din Constituția României, se opune primirii unei căi de atac neprevăzute de lege. Calea de atac prevăzută de legea specială fiind recursul, în ședința publică de la data de 03.10.2014 s-a procedat la recalificarea căii de atac exercitate, din apel în recurs.
Legalitatea căilor de atac înseamnă că mențiunea greșită făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși n-a prevăzut-o sau, dimpotrivă, nu-i răpește părții calea de atac pe care legea i-a conferit-o. Calificarea greșită de către instanță a cererii introductive ori a căii de atac exercitate și, pe cale de consecință, pronunțarea unei hotărâri judecătorești corespunzătoare acestei calificări, nu poate răpi ori, dimpotrivă, da naștere dreptului părții la respectiva cale de atac, întrucât căile de atac nu sunt cele menționate în hotărârea atacată, ci acelea prevăzute de lege.
Se constată totodată că termenele pentru exercitarea căilor de atac prevăzute de lege sunt termene cărora le corespunde sancțiunea decăderii în cazul nerespectării lor. Această calificare a termenelor pentru exercitarea căilor de atac implică, între altele automatismul decăderii (pentru care nu există decât ”corectivul”, necesar și rezonabil, al repunerii în termen), obligația invocării din oficiu a decăderii, imposibilitatea renunțării la sancțiunea decăderii, precum și inadmisibilitatea prorogării ori abrevierii convenționale a unor asemenea termene.
Potrivit art. 301 C.proc.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar în speță, fiind vorba despre un litigiu comercial în sensul art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006 cât timp privește executarea unui contract de achiziție publică, termenul de recurs este cel reglementat de dispozițiile art. 287 ind. 16 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora ”Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare”.
Hotărârea instanței de fond, pronunțată în data de 07.02.2014, a fost comunicată reclamantei la data de 07.07.2014, ceea ce înseamnă că termenul până la care partea putea formula recurs s-a împlinit la 14.07.2014.
Nerespectarea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii primei instanțe pentru declararea căii de atac atrage decăderea din dreptul de a mai fi analizate de către instanța de control judiciar criticile aduse sentinței atacate.
Normele legale având ca obiect căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești și condițiile de fond pentru exercitarea acestora sunt norme imperative și de ordine publică. Dacă, din perspectiva exigențelor art. 6 CEDO, legea este clară, accesibilă și previzibilă, nimic nu poate justifica necunoașterea sau ignorarea legii, nici chiar culpa instanței, care soluționând un litigiu supus normelor speciale de procedură a indicat în mod eronat calea de atac prevăzută de norma generală.
Or, se constată că dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 nu au fost modificate în intervalul cuprins între 15 mai 2006 - data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr.34/2006 - și 7 februarie 2014, data pronunțării sentinței recurate, nici în ce privește competența unei instanțe specializate în soluționarea litigiului și nici în privința termenului, special, de exercitare a căii de atac.
Eroarea de drept nu poate fi invocată în raport de norme imperative, soluția contrară conducând la încălcarea drepturilor părții adverse ce decurg din efectul pozitiv al autorității lucrului judecat.
Cum, în cauză, recurenta a formulat calea de atac la data de 23.07.2014, cu depășirea, culpabilă, a termenului de 5 zile prevăzut de art. 287 ind. 16 alin. 1 din O.U.G. nr.34/2006 și constatându-se totodată că, deși la primul termen de judecată acordat în recurs instanța de control a invocat din oficiu tardivitatea formulării căii de atac și a recunoscut părții posibilitatea formulării unei eventuale cereri de repunere în termenul de declarare a recursului, o astfel de cerere nu a fost formulată, recurenta preferând să susțină neaplicarea legii speciale, urmează a se constata calea de atac promovată ca fiind tardivă.
În consecință, în temeiul art. 312 rap. art. 301 C.proc.civ. coroborat art. 287 ind. 16 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de recurenta-reclamantă T. S. SRL împotriva Sentinței civile nr. 527/07.02.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._/3/2012 în contradictoriu cu intimata-pârâtă . A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 octombrie 2014.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
R. A. V. S. | G. F. I. | C. N. I. |
Grefier, | ||
M. L. | ||
| ← Suspendare provizorie a executării. Sentința nr. 78/2014.... | Sechestru asigurator. Decizia nr. 1545/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
