Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 486/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 486/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 9614/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 978/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 486/2014
Ședința publică de la 16 Iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE C. N. I.
JUDECĂTOR I. P.
GREFIER C. G. MIGLEȘ
********************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta pârâtă . ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL împotriva sentinței civile nr.1653/03.04.2014, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți G. I. M., M. V. și T. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă prin avocat E. S. cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 3 și intimații reclamanți prin avocat C. R. care depune împuternicire avocațială de substituire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită proba cu înscrisuri, depunând la dosar acțiunea în anulare hotărâre A. formulată de reclamanți și punct de vedere formulat de administratorul judiciar, comunicând un exemplar părților adverse. În ceea ce privește acțiunea în anulare, arată că a fost depusă raportat la primul motiv de apel, având în vedere că prin hotărârea primei instanțe s-a prejudiciat fondul, s-au invocat aceleași motive ca și în ordonanța președințială, doar că s-a formulat ca și titluri condițiile de la ordonanța președințială.
Intimații reclamanți, prin apărător, depune la dosar concluzii scrise. În ceea ce privește înscrisurile depuse de apelantă, arată că acestea nu lămuresc prezenta cauză și se opune probei.
Curtea, după deliberare, în ceea ce privește proba cu înscrisuri, reține proba cu înscrisuri depuse la dosar, arată partea în dovedirea primului motiv de apel invocat, încuviințează proba cu înscrisuri și reține opoziția formulată de partea adversă.
Părțile prezente, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea acordă cuvântul pe apel.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială. Arată că primul motiv de apel îl reprezintă acela al depășirii limitelor pipăirii fondului ce poate fi făcută în cadrul unei ordonanțe președințiale. Arată că atunci când a apreciat condițiile neprejudcării fondului și stabilirii aparenței de drept, instanța de fond a prejudecat fondul și s-a pronunțat practic pe fond asupra unor motive de nulitate invocate de către intimați. Acest gen de motivare care a fost îmbrățișat de instanța de fond, echivalează cu o veritabilă soluționare pe fond a problemei de drept supuse analizei și o ingerință în drepturile care prin lege sunt rezervate judecătorului de fond acțiunii în anulare. Instanța de fond a reținut că pct.1 și 2 cum au fost aprobate prin hotărârea A. atacată echivalează cu o modificare a planului de reorganizare. Acest motiv de nulitate este cheia dintre părți.
Atât timp cât instanța de fond prin hotărârea pronunțată în ordonanță președințială spune expres că echivalează cu modificarea planului de reorganizare ce mai rămâne judecătorului de fond în acțiunea în anulare. Dacă instanța de apel va menține acțiunea și va considera că nu s-a prejudecat fondul și nu s-au soluționat anumite aspecte care țin de fondul cauzei, apelanta pleacă de la premiza că intimata va depune această hotărâre în acțiunea în anulare și va spune că și instanța de apel în ordonanța președințială, neprejudecând fondul, a spus că această hotărâre A. ar echivala cu o modificare a planului de reorganizare. Atât timp cât intimații au motivat identic, invocând aceleași motive atât prin ordonanța președințială cât și prin motivele invocate în acțiunea în anulare, consideră că aceste lucruri au condus la nerespectarea exigențelor cerute de lege astfel încât ordonanța să fie admisă.
Cu privire la condiția urgenței, arată că prin hotărârea de fond instanța nu s-a limitat doar la acele drepturi sau acea pagubă pe care intimații au înțeles să le redacteze ca pe niște afirmații fără a veni cu probe suplimentare. Instanța reține în beneficiul intimaților un prejudiciu care nu a fost niciodată susținut de intimați. Solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimații reclamanți, prin apărător, solicită respingerea apelului. Arată că instanța de fond nu a depășit limitele pipăirii fondului. În legătură cu prima critică, respectiv că Adunarea Generală nu a fost convocată de administratorul judiciar, arată că nu există nici un dubiu nici al instanței. Instanța citează prevederile art.20 lit.g din Legea nr.85/2006, unde spune că cel care se ocupă de aceste convocări este administratorul judiciar. Apelanta pune accept pe acea viciere a planului de reorganizare. Instanța nu face decât să pipăie fondul, să constate că la momentul la care s-a admis planul de reorganizare, acesta a prevăzut ca să nu se modifice în nici un fel garanțiile acordate băncii. Când se ia hotărârea de către adunare, hotărârea aceea vizează transferul datoriei și a garanțiilor corelative către acționarul majoritar al apelantei. Prejudiciul poate să ducă și să fie greu de reparat în momentul în care acționarul majoritar ia decizia prin contractul care urma să fie încheiat cu societatea. Arată că s-a încălcat dreptul la informare a acționarilor minoritari. Numai două puncte au fost admisibile din punct de vedere al aparenței dreptului, pentru că era vorba de o încălcare a dreptului. În ceea ce privește urgența, se poate ajunge la transformarea reorganizării în insolvență. Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului reține:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului la data de 20.03.2014, sub nr._, reclamanții G. I. M., M. V., CALUEANU D. M. și R. T., au solicitat în contradictoriu cu pârâta . executării Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor . data de 24.02.2014, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București-Secția a VI a Civilă.
Reclamanții au solicitat ca executarea să se facă fără somație și fără trecerea unui termen în condițiile art. 996 alin 3 C. p. civ.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin încheierea pronunțata la data de 04.11.2010 a fost admisă cererea debitorul . deschiderea procedurii insolvenței, fiind numit administrator judiciar pe RVA Insolvency Specialists SPRL.
La data de 26.01.2012, prin încheierea pronunțata in dosarul nr._/3/2010, al Tribunalului București - Secția a-VII-a Civila a fost confirmat planul de reorganizare propus de debitorul . modificat și aprobat de către instanță în noul format prin încheierea din noiembrie 2012.
La data de 17.01.2014, la solicitarea administratorului special B. F. a fost înregistrat la Monitorul Oficial convocatorul pentru ședința AGEA din data de data de 24.02.2014, cu următoarea ordine de zi: aprobarea preluării de către Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a datoriei curente a S.C.P. S.A. față de Raiffeisen Bank in baza contractului de facilitate de credit la termen nr. 003/2012; aprobarea transferului către Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a ipotecilor asupra imobilelor societății care garantează in prezent creditul Raiffeisen Bank, ca efect al preluării datoriei; aprobarea încheierii cu Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a unui contract-cadru de vânzare - cumpărare de produse finite rezultate din activitatea sa care sa stabilească regulile generale ale livrărilor de astfel de produse între părți pe viitor; aprobarea datei de înregistrare a acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii AGEA, fiind propusa data de 20.03.2014.
Ședința AGEA a avut loc, potrivit convocatorului, la data de 24.02.2014 si a fost prezidata de administratorul special B. F., iar secretariatul a fost asigurat de către d-na D. L..
Reclamanții au arătat că acțiunea îndeplinește condițiile de admisibilitate cerute de dispozițiile art. 996 C.pr.civ..
Astfel, în ceea ce privește aparenta de drept in favoarea reclamanților, s-a arătat că Hotărârea AGEA din data de 24.02.2014 a fost adoptata cu încălcarea dispozițiilor legale, după cum urmează:
1.1.Hotărârea AGEA a fost adoptata in condițiile in care administratorul judiciar RVA INSOLVENCY SPECIALISTS S.P.R.L nu a participat la lucrările adunării, fiind încălcate dispozițiile art. 20 lit. g) și m) din Legea nr. 85/2006, precum și dispozițiile art. 103 din aceeași lege, Or, în speță, după cum reiese din cuprinsul procesului verbal al AGEA din 20.04.2014, administratorul judiciar RVA INSOLVENCY SPECIALISTS S.P.R.L. nu a fost prezent la ședința, adunarea fiind prezidata de către administratorul special al societății, iar funcția de secretar fiind îndeplinita de către d-na D. L..
1.2. Hotărârea AGEA din 24.02.2014 încalcă și dispozițiile art. 127 din Legea nr. 31/1990 care impune acționarului care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, să se abțină de la deliberările privind acea operațiune, în caz contrar, acesta fiind răspunzător de daunele produse societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi abținut majoritatea cerută.
1.3.Mandatul (procura speciala) acordat d-lui N. A. F. in vederea exprimării votului de către asociatul majoritar este nul, neîntrunind condițiile legale cerute pentru valabilitatea acestuia. P. urmare, votul exprimat de către PHOENIX-FARMS.A. este nul, hotărârea AGEA din 24.02.2014 urmând a fi anulata pentru neîndeplinirea cvorumului cerut de lege.
1.4 Hotărârea AGEA din 24.02.2014 a fost adoptata fără ca la ședința adunării sa fie prezent un reprezentant al persoanei juridice beneficiara a tuturor operațiunilor la care se refera hotărârea (Atev Feherjefeldolgzo Zrt.) si in condițiile in care nu a fost prezentata nicio hotărâre A. din partea Atev Geherjefeldolgozo in acest sens.
Hotărârea a fost adoptata în condițiile in care nu au fost puse la dispoziția acționarilor materiale informative cu privire la operațiunile supuse votului si nu exista un punct de vedere/o analiza efectuata de către administratorul judiciar cu privire la oportunitate operațiunilor.
Susțin reclamanții că în condițiile urmării unui plan de reorganizare riguros, aprobat de judecătorul sindic, orice propunere de modificare a planului de reorganizare trebuie sa fie analizata in primul rând de către administratorul judiciar care trebuie să prezinte acționarilor o analiza cu privire la modificările planului. În situația în care acționarii decid, ca urmare a analizării opiniei prezentate de către administratorul judiciar, că modificările sunt benefice societății și astfel, în acord cu interesele lor economice, aceștia vor vota modificările, iar pasul final este acela al confirmării modificării planului de către judecătorul sindic.
Susțin reclamanții că, acționarul majoritar, printr-un abuz de poziție dominanta, a tratat votul ca o a formalitate, ascunzând fata de restul acționarilor adevărata finalitate urmărita prin votarea ordinii de zi propuse, privându-i de posibilitatea de a-si apară interesele economice. De altfel, in cadrul ședinței AGEA din data de 06.11.2013, acționarii minoritari au solicitat expres (fapt reținut in procesul verbal al Adunării la pag.3) prezentarea unui raport privind desfășurarea activității operaționale din cadrul societății prin prisma operațiunilor intre-grup ( ATEV - PHOENIX FARM-P.), cu referire la: contractele încheiate (financiare si comerciale), livrările de bunuri si servicii; transferuri (active, utilaje, marfa), litigii, politica preturilor de transfer, situația creanțelor, descrierea profitabilității operațiunilor intra-grup.
Referitor la condiția vremelniciei, reclamanții au solicitat să se constate că această cerință este îndeplinită din moment ce s-a solicitat suspendarea executării Hotărârii AGEA din data de 24.02.2014 pana la soluționarea acțiunii de fond, respectiv a dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI - a Civila, având ca obiect anularea hotărârii AGEA din 24.02.2014.
Referitor la condiția urgenței măsurii solicitate, reclamanții au arătat că prin adoptarea primelor două puncte de pe ordinea de zi prin hotărârea AGEA din 24.02.2014, asociatul majoritar tinde sa schimbe o relație contractuala foarte sigura (cu Raiffeisen Bank) precum și beneficiarul unor garanții care poarta asupra principalelor active ale societății P. S.A., instituind ca nou beneficiar o societate străina, singurul considerent fiind doar faptul ca Atev Feherjejeldolgozo Zrt. deține la rândul sau calitatea de acționar majoritar (99% din capitalul social) in cadrul PHOENIX-FARM S.A.
Consideră reclamanții că o astfel de hotărâre este în primul rând de natura sa destabilizeze total echilibrul in ceea ce privește protejarea intereselor acționarilor, oferind o putere discreționara societății străine practic asupra întregului patrimoniu al societății P. S.A.
În opinia reclamanților, în cazul în care nu se va proceda la suspendarea executării hotărârii AGEA din data de 24.02.2014, se va ajunge la încheierea imediata a unor contracte foarte oneroase pentru societatea P. S.A. care își vor produce efectele in patrimoniul acesteia.
Totodată, revenirea la situația anterioara încheierii contractelor in discuție va fi imposibila deoarece din momentul in care banca si-ar da acordul de a transfera contractul de credit si garanțiile aferente in beneficiul Atev Feherjejeldolgozo Zrt., in mod cert banca nu va mai agrea încheierea unui contract cu P. S.A. in aceleași condiții anterioare (aceasta prefigurând chiar si doar raportul de risc ce se va întocmi de către banca).
Referitor la condiția neprejudecării fondului reclamanții au arătat că pentru analizarea admisibilității prezentei cereri instanța va aprecia doar aparenta de drept, cu privire la fondul dreptului urmând sa se pronunțe instanța investita cu judecarea dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a civila, având ca obiect anularea hotărârii AGEA a S.C. P. S.A. adoptata in data de 24.02.2014.
În drept: art. 133 alin 1 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 996 și urm C. p. civ.
Pârâta P. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate ale ordonanței președințiale astfel cum au fost instituite prin art. 996 C. p. civ. Referitor la condiția aparenței de drept fără a fi prejudecat fondul, pârâta a arătat că reclamanții au invocat încălcarea unor dispoziții legale.
Reclamanții, cu rea-credință evidentă, invocă trunchiat dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Astfel, pe de-o parte, se citează prevederile art. 20 din lege care enumera principalele atribuții ale administratorului judiciar în cadrul procedurii insolvenței și care stipulează, într-o manieră generală, că administratorul judiciar are atribuții de convocare, prezidare și asigurare a secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică, iar, pe de altă parte, se ignoră complet faptul că legea stipulează expres cazurile particulare în care administratorul judiciar are obligația de convocare, prezidare și asigurare a secretariatului ședințelor acționarilor. Spre deosebire de ședințele adunărilor creditorilor care trebuie întotdeauna convocate și prezidate de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel (art. 13 și următoarele din Legea nr. 85/2006), ședințele adunării acționarilor vor fi convocate și prezidate de administratorul judiciar doar în cazurile particulare în care legea prevede în mod expres acest lucru (adunarea generală a acționarilor/asociaților pentru desemnarea administratorului special, art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006), iar adunarea consacrată prin hotărârea atacată nu se află printre aceste cazuri.
Referitor la mandatul (procura specială) dată de acționarul majoritar Phoenix-Farm S.A. d-nului N. A. F., aceasta întrunește toate cerințele legale.
În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (6) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, reprezentarea acționarilor în adunarea generală a acționarilor se va putea face și prin alte persoane decât acționarii, pe bază de procură specială. Potrivit definiției din normele CNVM, procura specială reprezintă „împuternicirea dată de către un acționar unei persoane fizice sau juridice în vederea exercitării, în numele acționarului respectiv, a unora sau a tuturor drepturilor pe care le deține în adunarea generală" (Regulamentul CNVM nr. 6/2009).
Legea nu impune nicio altă condiție de formă suplimentară, cum ar fi forma autentică, redactarea procurii în limba maternă a mandatarului sau atașarea la procură a vreunei hotărâri A. a acționarului mandant, astfel cum în mod neîntemeiat susțin reclamanții. Singura cerință a legii este ca procura să fie specială. In plus, referitor la critica reclamanților privind faptul că procura specială trebuia redactată în limba maghiară (limba maternă a mandatarului), iar apoi tradusă și legalizată, arată că din punct de vedere legal procura face dovada mandatului față de terți. Susținerea că mandatarul nu ar cunoaște limba română și că acesta nu ar avea cunoștință de conținutul mandatului (procurii) sunt simple afirmații, cu atât mai mult cu cât este evident că mandatarul a votat în AGEA în conformitate cu cele exprimate în procură, existând astfel prezumția că acesta își cunoștea mandatul.
P. adoptarea hotărârii AGEA din 24.02.2014 nu au fost încălcate dispozițiile art.127 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, privind conflictele de interese dintre acționari și societate.
Legea nu interzice operațiunile dintre societăți și acționarii lor (direcți sau indirecți). Chiar Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, aplicabilă P. SA în calitate de societate listată, stipulează expres această ipoteză, permițând încheierea de către societate de acte juridice cu acționarii care dețin controlul, precum și cu persoanele implicate cu aceștia, cu condiția ca în situația încheierii unui astfel de act juridic să fie respectat interesul societății, în raport cu ofertele de același tip existente pe piață.
Legea nu prevede sancțiunea nulității hotărârii AGEA luată cu încălcarea obligației de a se abține de la vot. Astfel acționarul care, având obligația de a se abține de la vot și își încalcă obligația și votează cu privire la respectiva operațiune, va răspunde pentru daunele produse societății (art. 127 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și art. 210 alin (2) din Legea nr. 297/2004), daune, care, în mod evident, vor trebui dovedite. P. urmare, din prevederile art. 127 din Legea nr. 31/1990 rezultă clar că nerespectarea interdicției instituite de alin. (1) nu constituie motiv de nulitate a hotărârii adunării generale luate cu votul acționarului aflat în conflict de interese, fiind sancționată numai prin răspunderea acționarului pentru daunele aduse societății, dacă prin votul său s-a format majoritatea necesară și societatea a fost într-adevăr prejudiciată.
Pârâta a mai arătat că toate condițiile de admisibilitate ale ordonanței se analizează nu numai din perspectiva formală a condițiilor art. 996 din Codul de procedură civilă, ci și din perspectiva consecințelor pe care o astfel de măsură, provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părților implicate în proces. Chiar dacă în această procedură nu se recunoaște sau nu se confirmă un drept cu autoritate de lucru judecat, prin măsurile dispuse se intervine în raporturile juridice de drept privat, iar tocmai pentru acest motiv legea prevede atât de strict limitele care guvernează această procedură. Altfel spus, măsurile provizorii întemeiate pe dispozițiile art. 996 din codul de procedură civilă trebuie să se înscrie întotdeauna în limita unor măsuri conservatorii.
Față de toate cele menționate mai sus în combaterea motivelor aparentei de drept, pârâta a concluzionat că pentru a putea aprecia condiția neprejudecării fondului și stabilirii aparenței de drept, tribunalul ar trebui să evoce fondul, ceea ce ar conduce automat la depășirea limitelor unor măsuri conservatorii permise de procedura ordonanței președințiale de suspendare.
Consideră pârâta că nu este îndeplinită condiția neprejudecării fondului în condițiile in care reclamanții supun analizei instanței în cadrul acestei proceduri însăși modalitatea în care a fost ținută AGEA din 24.02.2014, precum și conținutul hotărârii AGEA.. Astfel, analizarea motivelor invocate de reclamanți, ar aduce atingere fondului, respectiv acțiunii în anulare introdusă pe calea dreptului comun, motiv pentru care ar fi încălcată condiția neprejudecării fondului impusă de art. 996 C. p. civ..
Practic, ținând cont de motivele de nulitate invocate de reclamanți și de documentele depuse sau care ar trebui depuse în dovedirea acestora, susținerea reclamanților că aparența de drept le aparține ar trebui apreciată ca fiind nefondată, având în vedere că în speță o asemenea afirmație poate fi dovedită numai în cadrul litigiului pe fond, litigiu ce necesită administrarea unui probatoriu mult mai complex (analiza legalității convocării, prezidării adunării de către administratorul judiciar, analiza planului de reorganizare și cum este acesta afectat de deciziile luate, existența/inexistența conflictului de interese etc), probatoriu ce nu poate fi administrat în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Astfel spus, pentru cercetarea aparenței de drept în speță, față de motivele de nulitate invocate de reclamanți, instanța ar trebui să analizeze și să evoce chestiuni de fond din petitul acțiunii, ceea ce ar transforma-o într-o veritabilă acțiune de drept comun (spre exemplu judecătorul ar trebui să analizeze faptul că P. SA este o societate în insolvență, listată la bursă, care este guvernată ca atare de niște norme specifice, cercetare care echivalează cu o adevărată judecare în fond a pricinii).
Referitor condiția urgenței care în mod necesar trebuie motivată prin producerea unui prejudiciu iminent sau pierderea unui drept prin întârziere și care nu s-ar mai putea repara pârâta a arătat că cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale de suspendare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la o lună de zile de la data adunării la care reclamanții au participat opunându-se aprobării punctelor de pe ordinea de zi. În acest context, apreciază că nu este justificată condiția urgenței în a dispune suspendarea efectelor unui act juridic care beneficiază de prezumția de legalitate și valabilitate și că simpla formulare a cererii nu îndreptățește admiterea și suspendarea efectelor unui act juridica cărui valabilitate este prezumată.
Reclamanții nu fac dovada urgenței măsurii solicitate în sensul dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, deși au motivat cererea pe ideea prevenirii unei pagube iminente ce s-ar putea produce prin faptul că hotărârea atacată produce efecte asupra patrimoniului social. În realitate, față de înscrisurile depuse de reclamanți în probarea condiției urgenței, reclamanții nu fac altceva decât să emită simple afirmații care nu sunt suficiente pentru admiterea unei asemenea cereri, fiind contrazise de însăși hotărârea AGEA.
În dovedire: înscrisuri.
Tribunalul București – Secția a VI - a Civilă prin sentința civilă nr. 1653 din 3 aprilie 2014 a admis cererea G. I. M., M. V., CALUEANU D. M., și R. T. în contradictoriu cu pârâta . administrator judiciar RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL, a dipus suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale Extraordinarea Acționarilor . data de 24.02.2014, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București-Secția a VI a Civilă, a obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și a luat act că reclamanții și-au rezervat dreptul de a solicita onorariul avocatului pe cale separată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 133 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicată, odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.
Întrucât art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 face trimitere la ordonanța președințială, reglementată de dispozițiile art. 996 și urm. NCPC pentru a se dispune suspendarea executării hotărârii atacate nu este suficient ca reclamantul să dovedească intentarea acțiunii în anulare, ci și îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 996 NCPC.
Conform art. 996 alin. 1 NCPC, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența unui drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din aceste dispoziții legale rezultă condițiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru emiterea unei ordonanțe președințiale respectiv: existența aparenței dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurii solicitate, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
În speță, reclamanții, în calitatea de acționari minoritari în cadrul P. SA au solicitat suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor . data de 24.02.2014, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ având ca obiect anularea aceleiași hotărâri.
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor . data de 24.02.2014 s-a aprobat preluarea de către Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a datoriei curente a P. S.A. față de Raiffeisen Bank, in baza Contractului de facilitate de credit la termen nr. 003/2012; s-a aprobat transferul către Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a ipotecilor asupra imobilelor societății care garantează in prezent creditul Raiffeisen Bank, ca efect al preluării datoriei; s-a aprobarea încheierea cu Atev Feherjefeldolgozo Zrt. a unui contract-cadru de vânzare - cumpărare de produse finite rezultate din activitatea pârâtei care sa stabilească regulile generale ale livrărilor de astfel de produse între părți pe viitor și, de asemenea, s-a aprobat data de înregistrare a acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii AGEA, fiind propusa data de 20.03.2014.
Tribunalul a apreciat că existența dreptului este în favoarea reclamanților.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză rezultă că AGEA din data de 24.02.2014 a P. SA (societatea aflată în reorganizare judiciară) s-a ținut fără participarea administratorului judiciar, deși printre atribuțiile acestuia se numără și convocarea prezidarea și a asigura secretariatul ședințelor adunărilor acționarilor debitorului astfel cum prevede art. 20 lit. g din Legea nr. 85/2006.
Tribunalul nu poate reține apărările pârâtei în sensul că nu era necesară participarea administratorului judiciar deoarece societății P. SA nu i s-a ridicat dreptul de administrare, câtă vreme Legea nr. 85/2006 nu conferă administratorul special atribuții în ceea ce privește convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședinței adunării acționarilor.
În perioada de reorganizare, activitatea societății este condusă de administratorul special, însă în conformitatea cu planul de reorganizare aprobat de judecătorul sindic și sub supravegherea administratorului, judiciar astfel cum dispune art. 103 din Legea nr. 85/2006.
Apărarea pârâtei în sensul că ședințele adunării acționarilor sunt convocate și prezidate de administratorul judiciar doar în cazurile particulare în care legea prevede în mod expres acest lucru, cum ar fi adunarea generală a asociaților pentru desemnarea administratorului special, nu poate fi reținută, deoarece art. 20 lit. m din Legea nr. 85/2006 nu face nicio distincție în raport de scopul adunării acționarilor.
Tribunalul a constatat că prin Planul de reorganizare al P. SA, confirmat de judecătorul sindic, s-a prevăzut plata creanțelor garantate către Raiffeisen Bank SA, în procent de 100%, precum modul în care se va achita datoria ( conform Programului de plăți), iar la pct. 6 al Planului menționându-se că este exclus ca în perioada reorganizării banca să execute garanțiile de orice fel.
Cu toate acestea, AGEA din data de 24.02.2014 a avut la pct. 1 și 2 pe ordinea de zi aprobarea preluării de către Atev Feherjefeldolgozo Zrt a datoriei curente a P. SA în baza Contractului de facilitate de credit la termen nr. 003/2012 și a ipotecilor asupra imobilelor societății care garantează în prezent creditul Raiffeisen Bank, ceea ce echivalează cu o modificare a planului de reorganizare.
De asemenea, din conținutul procesului-verbal al ședinței AGEA din 24.02.2014 a rezultat că nu a existat niciun material de informare pus la dispoziția acționarilor cu privire la oportunitatea modificării planului de reorganizare și a preluării de către Atev Feherjefeldolgozo Zrt a datoriei P. SA la Reiffeisen Bank, împreună cu toate garanțiile care o însoțesc, cu atât mai mult cu cât în convocator nu s-a menționat în ce modalitate va fi preluată datoria de către societatea străină și în ce condiții va fi restituită datoria de către pârâta P. SA, către noul creditor.
De asemenea, acționarilor li s-a cerut să voteze aprobarea încheierii unui contract cadru de vânzare-cumpărare de produse finite cu aceeași societate Atev Feherjefeldolgozo Zrt, fără ca acționarii să fie informați cu privire la elementele esențiale pe care le va conține acest contract (prețurile de achiziție, cantitatea de produse ce va fi livrată, modalitatea de livrare, garanțiile instituite etc.) lăsându-se astfel deschisă posibilitatea încheierii unui contract cadru în condiții dezavantajoase pentru pârâta P. SA.
Lipsa proiectului contractului cadrul de vânzare-cumpărare supus aprobării în adunarea AGEA din data de 24.02.2014, face imposibilă verificarea respectării interesului societății P. SA, raportat la ofertele de același tip existente pe piață, în condițiile în care acționarului majoritar al P., Phoenix Pharm SA, are la rândul ei ca acționar majoritar pe Atev Feherjefeldolgozo Zrt.
Tribunalul nu poate primi nici apărarea pârâtei, în sensul pct. 3 de pe ordinea de zi a fost aprobat într-o manieră preliminară, întrucât din procesul - verbal al AGEA din data de 24.02.2014 rezultă că acest contract cadru ca și contractele de vânzare cumpărare ce se vor încheia în baza lui vor fi supuse aprobării A., numai dacă va fi cazul, în contextul în care valorile sugerate (nemenționate, de altfel, în procesul-verbal sau vreun act de informare a acționarilor) pot depăși mandatul managementului.
Cât privește celelalte motive invocate de reclamanți, respectiv nulitatea mandatului reprezentantului acționarului majoritar N. A. F. și lipsa unui reprezentant al persoanei juridice beneficiare a operațiunilor la care se referă Hotărârea AGEA din data de 24.02.2014, acestea nu sunt de natură a crea o aparență de drept în favoarea reclamanților, având în vedere că nevalabilitatea mandatului acționarului care a votat în adunarea generală nu poate fi invocată decât de către persoana prejudiciată, iar prezența reprezentantului beneficiarului unei operațiuni, supuse votului în adunarea generală a acționarilor, nu este impusă de nicio prevedere legală.
Tribunalul a mai constatat că în speță este îndeplinită condiția vremelniciei având în vedere că reclamanții au solicitat suspendarea vremelnică a Hotărârii AGEA din data de 24.02.2014, respectiv până la soluționarea în ultimă instanță a dosarului nr._, având ca obiect anularea hotărârii, iar existența pe rolul instanței a acestui dosar, cu obiectul menționat, nu a fost contestată de pârâtă.
În ceea ce privește condiția urgenței, legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce reclamă luarea unor măsuri urgente pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării.
Caracterul urgent impune prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, condiție care este îndeplinita în cauza, întrucât preluarea datoriei pârâtei P. deținută de Raiffeisen România, împreună cu garanțiile care o însoțesc, de către Atev Feherjefeldolgozo Zrt, în condiții necunoscute pentru reclamanți, ca și încheierea unui contract cadru de vânzare-cumpărare de produse finite cu aceeași societate fără a se cunoaște clauze acestuia și fără ca acționarii să fie informați cu privire la oportunitatea acestor operațiuni pentru societatea aflată în reorganizare judiciară, sunt de natură a crea un prejudiciu iminent, imposibil de reparat pentru societatea P. SA și implicit pentru reclamanților, întrucât nerespectarea planului de reorganizare aprobat de judecătorul sindic ar conduce la imposibilitatea redresării P. SA și la . consecința lichidării societăți.
Tribunalul a constatat că cererea de ordonanță președințială a fost introdusă la mai puțin de o lună de la data adoptării hotărârii în discuție așa încât și din perspectiva perioadei de timp care a curs de la data ținerii adunării, până la data formulării cererii de ordonanță președințială este îndeplinită condiția urgenței .
În opinia Tribunalului este îndeplinită și condiția neprejudecării fondului, deoarece instanța învestită cu judecarea cererii de ordonanță președințială analizează doar aparența dreptului, pipăind fondul, asupra legalității hotărârii AGEA P. SA din data de 24.02.2014 urmând a se pronunța instanța învestită cu acțiunea în anulare ce face obiectul dosarului nr._ .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta pârâtă . ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL, acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, sub același număr unic_ .
În motivarea apelului, apelanta a arătat că, sentința civilă nr. 1653/03.04.2014 depășește limitele "pipăirii fondului" ce poate fi făcută în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale, întrucât atunci când a apreciat asupra condițiilor neprejudecării fondului și stabilirii aparenței de drept, instanța chemată să soluționeze ordonanța președințială a prejudecat fondul și s-a pronunțat practic pe fond asupra unor motive de nulitate invocate de intimați.
Astfel, sentința atacată ia în discuție amplu, depășind limitele "pipăirii fondului", motivul de nulitate referitor la faptul că hotărârea AGEA din 24 .02.2014 a fost adoptată în lipsa administratorului judiciar RVA Insolvency Specialists S.P.R.L. Consideră că această motivare echivalează cu o veritabilă soluționare pe fond a problemei de drept și, prin urmare, o ingerință în drepturile rezervate de lege exclusiv instanței care va soluționa pe fond acțiunea în anulare.
Aceleași critici vizează în parte și restul motivării tribunalului pentru care a concluzionat că cererea intimaților ar îndeplini condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale. Spre exemplu, în considerentele hotărârii atacate, mai departe se reține că punctele 1 și 2 de pe ordinea de zi astfel cum au fost aprobate prin hotărârea AGEA din 24.02.2014 "echivalează cu o modificare a planului de reorganizare" aceasta fiind de asemenea o chestiune de fond, un motiv de nulitate invocat de către intimați în cadrul acțiunii în anulare.
Consideră că instanța învestită cu soluționarea unei cereri de ordonanță președințială nu poate tranșa toate sau unele dintre motivele de nulitate invocate, întrucât ar însemna să se pronunțe implicit asupra chestiunii validității hotărârii adunării generale în favoarea vreuneia dintre părți, deci să pronunțe o hotărâre în cadrul ordonanței președințiale cu prejudecarea fondului.
În condițiile în care intimații au motivat aproape identic, invocând aceleași motive atât în ordonanță cât și în acțiunea în anulare, motivele invocate de aceștia în ordonanța președințială nu au permis respectarea exigenței cerinței neprejudecării fondului, întrucât fiind comune, erau de competența instanței învestite cu soluționarea cauzei în fond, singura abilitată să verifice respectarea prevederilor legale edictate pentru adoptarea valabilă a hotărârii AGEA a cărei anulare se urmărește, cu atât mai mult cu cât prin natura motivelor comune invocate, acestea nici nu permiteau o analizare sumară, fară prejudecarea fondului, așa cum ordonanța președințială solicită pentru admisibilitate.
Astfel, așa cum a susținut și prin întâmpinarea formulată, consideră că ținând cont de motivele de nulitate invocate de intimați și de documentele depuse în dovedirea acestora, susținerea intimaților că aparența de drept le aparține era nefondată, având în vedere că în speță o asemenea afirmație poate fi dovedită numai în cadrul litigiului pe fond, litigiu ce necesită administrarea unui probatoriu mult mai complex (analiza planului de reorganizare și cum este acesta afectat de deciziile luate, existența/inexistența conflictului de interese etc).
2. În cauză nu erau îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate ale cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale de suspendare, astfel cum au fost instituite prin art. 996 din Codul de procedură civilă.
2.1 Așa cum a menționat și mai sus consideră că, condiția referitoare la aparența de drept nu este îndeplinită și că, mai mult, chiar prin sentința de primă instanță s-a prejudecat fondul cauzei în condițiile în care aceasta este una dintre condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială.
În plus Hotărârea AGEA din 24.02.2014 a fost adoptată în lipsa administratorului judiciar RVA Insolvency Specialists S.P.R.L. întrucât, conform legii, prezența acestuia nu era necesară, iar administratorul special are atribuții de convocare, prezidare și asigurare a secretariatului ședințelor adunării generale a acționarilor debitorilor în insolvență în temeiul art. 117 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, coroborat cu art. 243 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital (care prevăd atribuțiile de convocare a A./AGEA de către administratori/consiliul de administrație) și art. 3 pct. 26 și 30 coroborat cu art. 18 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (care prevăd că mandatul administratorilor statutari încetează la data desemnării administratorului special și că administratorul special administrează activitatea debitorului (n.n. în locul și administratorilor statutari), sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului). Mandatul (procura specială) dată de acționarul majoritar Phoenix-Farm SA dlui. N. A. F. întrunește toate cerințele legale (forma autentică a procurii sau redactarea acesteia în limba maternă a mandatarului nefiind necesare).
P. adoptarea hotărârii AGEA din 24.02.2014 nu au fost încălcate dispozițiile art. 127 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, privind conflictele de interese dintre acționari și societate.
Hotărârea AGEA din 24.02.2014 nu este de natură să afecteze strategia aprobată prin planul de reorganizare al P. SA, iar acționarilor li s-au pus la dispozițiile toate informațiile necesare exprimării votului într-un sens sau altul. S-a susținut de către intimați că hotărârea AGEA din 24.02.2014 ar fi de natură să afecteze strategia aprobată prin planul de reorganizare confirmat de judecătorul sindic, că s-ar afecta într-un mod grav posibilitatea de redresare economică a P. SA și că s-ar oferi societății ATEV Feherjefeldolgozo ZRT. un control absolut al P. SA, însă niciuna dintre acestea nu a fost argumentată sau probată în vreun fel.
2.2 Condiția urgenței nu era îndeplinită. De asemenea consideră că în hotărârea atacată se motivează îndeplinirea condiției urgenței sub aspectul prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara care nu a fost invocată sau susținută în vreun fel de către de către intimați.
Astfel, deși intimații nu au indicat nicio pagubă iminentă concretă pe care ar suferi-o prin hotărârea AGEA din 24.02.2014 și nici dreptul care li s-ar vătăma prin întârziere, totuși prima instanță reține în beneficiul acestora: imposibilitatea redresării P. SA ca urmare a deciziilor luate și posibilitatea intrării în faliment, cu consecința lichidării societății. Or, intimații nu au înțeles să invoce un asemenea prejudiciu/pagubă, întrucât nici măcar ei nu previzionat o asemenea consecință sumbră.
Intimații s-au limitat doar la a enunța că hotărârea AGEA din 24.02.2014: -ar tinde să schimbe o relație contractuală foarte sigură (cu Raiffeisen Bank), precum și beneficiarul unor garanții care poartă asupra principalelor active ale P. SA; -ar fi de natură să destabilizeze total echilibrul în ceea ce privește protejarea intereselor acționarilor, oferind o putere discreționară acționarului indirect al P. SA; -se va ajunge la încheierea imediată a unor contracte foarte oneroase pentru societatea P. SA care își vor produce efecte în patrimoniul acesteia.
Pe cale de consecință, consideră că intimații nu au făcut dovada urgenței măsurii solicitate în sensul dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, deși au motivat cererea pe ideea prevenirii unei pagube iminente ce s-ar putea produce prin faptul că hotărârea atacată produce efecte asupra patrimoniului social.
Măsura suspendării executării unei hotărâri a adunării acționarilor trebuie să fie o măsură excepțională deoarece echivalează cu o imixtiune a instanței în viața societății. P. urmare, considerăm că incumba intimaților să probeze efectiv necesitatea suspendării executării hotărârii atacate și caracterul ireparabil/greu de reparat al prejudiciului; primei instanțe fiindu-i îngrădită de lege posibilitatea de a admite cererea pe alte motive, mai precis statuând un prejudiciu/o pagubă străin(ă) de cele pe care părțile au înțeles să le invoce expres ca fiind suferite/preconizate.
În probațiune: înscrisuri.
Intimații au formulat note scrise prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Criticile privind neîndeplinirea condițiilor speciale dispuse de art. 996-1001 privind admiterea ordonanței președințiale nu pot fi primite.
Neprejudecare fondului înseamnă doar o examinare a aparenței de drept, dacă este sau nu în favoarea reclamantului, realizându-se un examen sumar, neputând fi dispuse măsuri care să rezolve litigiului, rezervate judecătorului fondului. Însă analiza aparenței de drept trebuie realizată într-o manieră care să justifice soluția, prin cercetarea susținerilor părților și textelor legale incidente, pretins încălcate, cel puțin în materia anulării unei hotărâri A.. În realizarea analizei, chiar sumare, trebuie arătate în mod concret argumentele pertinente, lipsa unei asemenea examinări ducând la o lipsă de motivare.
În cauză instanța a analizat susținerile reclamanților indicând care din argumentele aduse fac posibilă reținerea aparenței de drept, prin raportare la textele legale incidente.
Analiza s-a concretizat în aprecieri privind aparența de drept referitoare la art. 20 litera g din Legea nr. 85/2006 și la modul de desfășurare al ședinței adunării generale, fără însă să se concluzioneze dacă s-a încălcat o dispoziție legală, concluzie care să ducă în mod cert la idea dezlegării unor aspecte ce țin de fondul cauzei.
Trebuie observat că legiuitorul reglementează în mod expres că ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului conform art. 1001 alin 2 ncpc. Deci inclusiv concluziile instanței care a pronunțat ordonanța și care au justificat soluția nu țin instanța fondului, care va aprecia motivele invocate în temeiul unui probatoriu extins care să ducă la dezlegarea cauzei sub toate aspectele. Alegerea legiuitorului este firească cât timp s-a realizat doar o cercetare a aparenței de drept care au justificat măsura și care nu se impune judecății în procedura de drept comun.
Faptul că în cuprinsul cereri de chemare în judecată introdusă în procedura de drept comun sunt indicate aproape identic motivele pentru care este contestată hotărârea, nu poate duce la o altă soluție prin prisma considerentelor anterioare. De altfel în susținerea aparenței de drept intimații trebuiau să prezinte aspectele contestate în maniera specifică ordonanței președințiale, pentru a justifica formularea cererii în condițiile art. 133 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
În ceea ce privește condiția vremelniciei, aceasta înseamnă neluarea unor măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul între părți, măsurile luate fiind limitate în timp până la rezolvarea în fond a litigiului, aspect respectat de către prima instanță cât timp soluția sa de suspendare are efect până la momentul la care hotărârea dată fondului cauzei produce efecte.
În ceea ce privește cerința urgenței, esențială pentru admiterea unei ordonanțe trebuie să existe atât la introducerea cererii și totodată să se mențină pe parcursul soluționării cauzei, ambele momente în care urgență trebuie justificată de parte fiind cumulative.
Tribunalul a analizat condiția urgenței prin implicațiile pe care măsurile adoptate le-a putea avea în prezența unui plan de reorganizare aprobat anterior de judecătorul sindic și posibile prejudicii ținând cont și de faptul că transmiterea datoriei s-a realizat împreună cu garanțiile aferente, dar și de perioada scursă de timp de la luarea acestor măsuri și introducerea cereri de ordonanță.
În aceste condiții raportat la dispozițiile art. 480 ncpc, reținând netemeinicia criticilor formulate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă . ADMINISTRATOR JUDICIAR RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL, (J_, CUI_) cu sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în București, la Societatea Civilă de Avocați "Marko & U.", București, ..13, sector 2, împotriva sentinței civile nr.1653/03.04.2014, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți G. I. M., M. V. și T. R., toți cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în București, la sediul Cabinetului de Avocat "C. D. M.", București, ..49, parter, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2014.
Președinte, C. N. I. | Președinte, I. P. | |
Grefier, C. G. MIGLEȘ |
Red.Jud. C.N.I.
Tehnored.C.N.I.
6 ex./
.>
Tribunalul București – Secția a VI - a Civilă
Judecător fond:I. B.
| ← Recurs împotriva încheierii judecătorului delegat la O.R.C..... | Radiere. Decizia nr. 917/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
