Pretenţii. Decizia nr. 1226/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1226/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 1301/93/2014
Dosar nr._ (Număr intern 2130/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1226/2014
Ședința publică de la 09 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E.-S. R.
Judecător M. P.
Grefier E.-R. L.
*******************
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamanții ȚANCĂ M.-L., ȚANCĂ M., ȚANCĂ M., ȚANCĂ C., ȚANCĂ E., ȚANCA-B. S., ȚANCĂ C. și ȚANCĂ M., ȚANCĂ A., ȚANCĂ C., ȚANCĂ A., prin reprezentant legal Țancă M.-L. împotriva Sentinței civile nr.2421/03.07.2014, pronunțată de Secția Civilă a Tribunalului Ilfov în dosarul nr._ având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata pârâtă . - REASIGURARE SA și intimatul intervenient forțat C. NICUȘOR.
Cauza se judecă în complet legal constituit conform art.98 alin.6 din HCSM 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform procesului-verbal depus la fila 81 din dosar.
Cauza a fost luată cu întâietate la cererea avocatului recurentei, care invocă motive medicale, cu acordul părților prezente în sală ce aveau dosare anterioare pe lista de ședință, conform art.104 pct.13 teza finală din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și art.215 alin.4 Noul Cod de procedură civilă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții reclamanți prin avocat E. P., cu împuterniciri avocațiale depuse la filele 17 și 18 dosar și intimata pârâtă prin avocat C. I., care depune delegație de substituire a apărătorului titular V. G., a cărui împuternicire avocațială este depusă la fila 42 din dosar, lipsind intimatul intervenient forțat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Apărătorul apelanților reclamanți solicită rectificarea citativului în sensul că s-a consemnat eronat numele reclamantei apelante Țancă C., în realitate numele corect este Țancă A..
Curtea dispune rectificarea citativului în sensul precizat de către d-na avocat, respectiv apelanta reclamantă Țancă C. poartă numele corect Țancă A..
Având cuvântul pe cereri prealabile sau probatorii, reprezentanții părților susțin că nu au alte cereri de formulat și nici alte probatorii de administrat, apreciind că pricina este în stare de judecată.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.
Apelanții reclamanți, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, depunând la dosar concluzii scrise și jurisprudență, respectiv deciziile despre care a făcut vorbire în înscrisurile depuse la dosar.
Intimata pârâtă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond, arătând faptul că victima și-a sporit leziunile prin nepurtarea centurii de siguranță. Solicită a se avea în vedere întâmpinarea formulată la recursul declarat în cauză.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului onstată următoarele:
La data de 08.04.2014 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub numărul_ cererea reclamanților ȚANCA M.-L., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA A., ȚANCA C., ȚANCA A., ȚANCAELISABETA, ȚANCA B. S., în contradictoriu cu pârâta .-REASIGURARE SA și intervenientul C. NICUȘOR, prin care au solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale și materiale după cum urmează:
1. Țanca M. L. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului soțului Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 și daune materiale în cuantum de 1960 de lei reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării ;
2. Țanca M. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 de lei:
3.Țanca M. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 de lei:
4. Țancă M. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 de lei.
5. Țanca A. -pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui Țanca D., ,daune morale în cuantum de 1.000.000 de lei.
6. Țanca C. -pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui meu Țanca D., daune morale în cuantum de 1 000.000 de lei.
7. Țanca A. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului tatălui Țanca D., daune morale în cuantum de 1 000.000 de lei.
8. Țanca C. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului fiului Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 lei,
9. Țanca E. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului fiului Țanca D., daune morale în cuantum de 1.000.000 lei,
10.Țanca-B. S. pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului fratelui Țanca D., daune morale în cuantum de 350.000 de lei:
11. Țanca C. - pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului fratelui meu Țanca D., daune morale în cuantum de 350.000 de lei; obligarea pârâtei în calitate de asigurător de răspundere civilă auto la plata de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0,2 %/zi întârziere la sumele acordate, începând cu data rămânerii definitive a prezentei acțiuni și până la plata efectivă a sumelor; cu cheltuieli de judecată.
Pârâta S.C. E. R. asigurare REASIGURARE S.A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, în sensul acordării daunelor materiale de 980 de lei, reprezentând jumătate din cuantumul dovedit prin înscrisuri justificative și al diminuării daunelor morale cu ½ din suma pe care instanța ar aprecia-o ca rezonabilă.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere faptul că a fost de acord cu admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, a solicitat reducerea acestor cheltuieli proporțional cu suma stabilită cu titlu de despăgubire conform art.453 alin.(2) teza 1 C.proc.civ ..
Totodată, în situația în care suma reprezentând onorariu de avocat ar fi vădit disproporționată, a solicitat să se facă aplicarea art.451 alin.(2) C.proc.civ ..
Reclamanții ȚANCA M.-L., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA A., ȚANCA C., ȚANCA A., ȚANCAELISABETA, ȚANCA B. S., au depus răspuns la întâmpinare, arătând, cu privire la teza conform careia ar exista posibilitatea unei culpe concurente că pe rolul Judecătoriei D. a exista un dosar penal solutionat definitiv prin sentința penală nr. 1750/25.11.2013 prin care soferul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare pentru săvârsirea infractiuni de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2. Și prin care s-a reținut culpa exclusiva în producerea accidentului.
În ceea ce privește purtarea centurii de siguranță de către victimă, nu există raport de cauzalitate între fapta inculpatului și nepurtarea centurii de siguranță. Victima pasager nu avea cum să evite sau să creeze starea de pericol în prezenta speța dedusă judecății. Mai mult dorim să precizăm că, conform I.N.M.L și statisticilor efectuate cu privire la acest aspect, după o anumită viteza de impact (50 km la ora) protecția oferită de centura de siguranța scade vertiginos catre zero( răspuns adresa INML nr._/13).
Referitor la daunele materiale, raportat la aprecierea pârâtei că acestea se probează doar cu înscrisuri conform dispozițiilor art. 26 Norma CSA din 17.11.2011 .
Tribunalul Ifov prin sentința civilă nr. 2421/03.07.2014 a admis în parte cererea formulată de reclamanții ȚANCA M.-L., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA A., ȚANCA C., ȚANCA A., ȚANCA E., ȚANCA B. S., a obligat pârâta E. ROMANIA ASIGURARE - REASIGURARE SA la plata de daune morale celor 11 reclamanți în cuantum de: - câte_ de lei, pentru fiecare dintre descendenții reclamanți: Țanca M., Țanca M., Țancă M., Țanca A., Țanca C., Țanca A.; -_ DE LEI PENTRU SOȚIA SUPRAVIEȚUITOARE: Țanca M. L. - ȘI CÂTE 10.000 DE LEI PENTRU CEILALȚI :. Țanca C. - tatăl defunctului, Țanca E. - mama defunctului, Țanca-B. S. fratele defunctului, Țanca C. - fratele defunctului Țanca D., a obligat pârâta la plata de daune materiale către reclamanta ȚANCA M. L. de 1960 de LEI, constând în cheltuielile efectuate cu ocazia înmomântării, a respins în rest pretențiile solicitate ca neîntemeiate și a obligat pârâta E. ROMANIA ASIGURARE - REASIGURARE SA la plata către reclamanți a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, așa cum a fost redus de instanță.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că la data de 29.10.2012, pe DN 7 pe direcția D. A. a avut loc un accident rutier care s-a soldat cu moartea pasagerului din dreapta T. D.. Accidentul s-a produs datorită imprudentei șoferului autoturismului marca Opel Astra cu nr. de Înmatriculare_ ,care nu a respectat regulile de circulație, mai precis acesta Într-o curbă nu a adaptat viteza la condițiile de trafic- carosabil umed și ploaie- pierzând controlul mașini, intrând pe contrasens unde s-a izbit frontal cu un autocar care conducea regulamentar. Așa cum reiese și din sentința penală nr. 1750/25,11.2013 accidentul s-a produs din vina excluziva a intervenientului forțat, care și-a recunoscut fapta în totalitate.
Astfel, prin Rechizitoriu întocmit în dosarul nr. 3441/P/2012 din 23.10.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D., C. Nicușor a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.178 alin 1 și 2 Cod penal. P. sentința penală nr.1750 din 25.11. 2013, C. Nicușor a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod. Penal la 1 an închisoare cu suspendare.
Polița de asigurare RCA ./16/_ nr._(obligatorie), pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, valabilă la data producerii accidentului (29.10.2012), este încheiată la Societatea de Asigurări E. R. ASIGURARE REASIGURARE SA.
Referitor la daunele materiale solicitate, instanța la va admite față de documentele justificative depuse (filele 72-75), acestea reprezentând: 760 de lei constând în contravaloare necropsie potrivit chitanței_/18.01.2013, suma de 850 de lei constând în servicii funerare complete potrivit facturii 1326/5.11.2012, suma de 350 de lei constând în taxa de expertizare medicină legală potrivit chitanței_/29.10.2012.
Referitor la daunele morale cuantumul acestora este apreciat raportat la durerea pe care părțile au simțit-o și pe care o simt și în prezent precum și la consecințele pe care dispariția soțului/a tatălui le-a avut în viața reclamanților.
Tribunalul a reținut relațiile de rudenit dintre reclamanți și Țancă D. și a arătat că urmașii defunctului pot fi și sunt considerați persoane păgubite ca urmare a producerii accidentului, nefiind excluse, ci dimpotrivă, incluse în această categorie de prevederile articolului 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 .
Referitor la daunele morale acordate, prezenta instanță reține că la aprecierea cuantumului acestora trebuie avut în vedere caracterul nu atât reparatoriu, cât în special compensatoriu al despăgubirilor pentru daune morale, care sunt destinate ca, prin crearea unor condiții de viață mai favorabile, să facă posibilă o estompare a pierderii afective suferite și să permită celor afectați de dispariția unui membri apropiat al familiei să își găsească alinare și echilibru în alte activități sau chiar în alte condiții de trai.
A apreciat că sumele ce vor fi acordate de instanță, sunt în măsură să îndeplinească funcția compensatorie la care s-a făcut referire sub acest aspect și a cordat daune morale celor 11 reclamanți în cuantum de:- câte_ de lei, pentru fiecare desendent,_ lei pentru soția supraviețuitoare și câte 10.000 de lei pentru ceilalți .
A respins în rest pretențiile solicitate ca neîntemeiate.
Au fost înlăturate apărările formulate de pârâta . - REASIGURARE SA, care a solicitat instanței admiterea în parte a acțiunii.
Referitor la penalitățile solicitate a reținut că potrivit art .37 al ordinului CSA 14/2011, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,2%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Aceste dispoziții se coroborează cu disp. art 36, alin 5, care stabilesc că despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
A mai reținut că obligația de reparare a prejudiciilor suferite revine societății de asigurare emitentă a poliței RCA (asigurare obligatorie).
Calitatea procesuală pasivă a asigurătorului este statuată de prevederile art. 54 din Legea 136/1995: "... În cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule.: se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă ... ".
Potrivit art. 49 teza întâi din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule. Conform art. 54, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R. se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol.
A reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 26, art. 49, art. 74 din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule și a dispozițiilor art. 50 Legii 136/1995.
A apreciat că articolului 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 poate fi interpretat în favoarea reclamanților din prezenta cauză, urmași ai defunctului (vinovat de producerea accidentului), întrucât dispozițiile legale precitate afirmă acest drept în terminis, succesorii persoanei vinovate de producerea accidentului suferind la rândul lor un prejudiciu material și moral urmare a decesului acestei persoane.
A obligat pârâta la plata de daune materiale către reclamanta ȚANCA M. L. de 1960 de LEI, constând în cheltuielile efectuate cu ocazia înmomântării și la plata de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0.2%/zi întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data la data la care asigurătorul va primi o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească, și până la plata efectivă a sumelor.
În conformitate cu prevederile art. 451-453 Cod procedura civila și art. 451 alin 2 C., 3a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții Țancă M.-L., Țancă M., Țancă M., Țancă M., prin reprezentant legal Țancă M.-L., Țancă A., prin reprezentant legal Țancă M.-L., Țancă C., prin reprezentant legal Țancă M.-L., Țancă A., prin reprezentant legal Țancă M.-L., Țancă C., Țancă E., Țanca-B. S., Țancă C..
În motivarea apelului au arătat, raportat la motivele reținute de către instanță de fond pentru cenzurarea sumelor, că hotărârea este netemeinică preciind că instanța de judecată a făcut o apreciere eronată asupra dreptului acestor reclamanți de a solicita daune morale și materiale;că instanța de fond a cenzurat pretențiile formulate de părți cu titlu de daune morale mult prea mult.
Au mai arătat că ceea ce trebuie avut în vedere și "reparat" este prejudiciul afectiv, pierderea suferită de părți, pierderea soțului, a tatălui, a fiului respectiv a fratelui survenită în mod fulgerător, în condiții tragice
Daunele acordate soției și copiilor care se aflau în întreținerea efectivă a victimei decedate au fost cenzurate foarte mult raportat la consecințele și la traumele pe care aceștia le-au datorită decesului victimei.
Instanța de fond nu a făcut nicio trimitere concretă cu privire la motivele avute, motive care au dus la cenzurarea acestor daune, referindu-se doar la faptul că " prezenta instanță apreciază că sumele ce vor fi acordate de instanța sunt... compensatori...; nu a făcut nicio o referire la faptul că toți copii victimei erau minori la data accidentului și beneficiau de întreținerea din partea acestuia, de altfel acesta era cel care întreținea toată familia, având în vedere faptul că soția avea în grijă de cei șase copii. Mai mult de atât trei dintre cei șase copii ai victimei au grave probleme de sănătate astfel Țanca M. și Țanca M. sunt diagnosticate cu o deficienta funcțională, ambele fiind încadrate în grad de handicap permanent. Țanca A. este din păcate o tânără cu grave probleme cardiace, probleme care au dus la încadrarea ei în grad de handicap Grav, grad care necesită protecție specială, (conform înscrisurilor depuse, atașate și la prezentul dosar).
Au mai susținut că șocul decesului tatălui atât pe plan psihic cât și material a fost unul foarte greu de suportat pentru această familie, familie care oricum fusese lovită de soartă. Este de necontestat faptul că tatăl reclamantelor a avut, și dacă acest nefericit eveniment nu s-ar fi întâmplat, urma să aibă o contribuție extrem de importantă la formarea acestor tineri/tinere pe plan profesional, familial și social.
Soția nu numai că și-a pierdut persoana care îi stătea alături, pe lângă pierderea suportului afectiv și moral al soțului, aceasta a rămas singură în lupta pentru creșterea și educarea fiicei. Soția va trebui să compenseze lipsa unuia dintre părinți, atât material, dar mai ales afectiv și educațional.
Daunele acordate tatălui și mamei defunctului, instanță de fond le-a cenzurat mult prea mult raportat la suferință acestora precum și la consecințele produse în viața lor de decesul victimei. Părinți s-au văzut nevoiți să accepte moartea intempestivă a defunctului, moarte care a venit ca un tăvălug în viața lor și a zdruncinat din temelii relațiile și viață de familie. Este nu greu, ci aproape imposibil de acceptat pentru un părinte faptul de a-și înmormânta propriul copil.
Au apreciat suma de 10.000 de lei acordată pentru un părinte ca fiind prea mică fiind fără putință de tăgadă un moment extrem de dificil în viața unui om de a-și conduce pe ultimul drum o persoană foarte dragă și apropiată. Cu atât mai mult este mai tragic momentul cu cât persoană dispărută îți este frate. Legătura afectivă dintre frați nu poate fi cu nimic comparată. Sprijinul moral, ajutorul pe care și-l acordă la nevoie unul altuia, încrederea și confortul unui suport de nădejde în orice moment mai greu al vieții sunt doar câteva dintre atributele ce fac din relația să fie una atât de strânsă, relație care se formează în primii ani de viață și care se menține pe parcursul întregii vieți.
Cenzurarea daunelor morale raportat la criteriu de compensare, criteriu pe care instanță de fond l-a avut este mult prea mare și crează un adevărat dezechilibru cu privire la rolul și echitatea care ar trebui privită prin prijma consecințelor, suferințelor pe care această familie le-a îndurat.
Instanța de fond nu face nici o apreciere concretă așa cum spuneam la cea a avut în vederea când a motivat efectiv hotărârea cu privire la judecată în echitate respectiv îmbogățirea fără just temei.
În opinia apelanților când se vorbește despre prejudiciu moral trebuie să se țină cont că acesta nu poate fi supus aceluiași regim probator ca prejudiciul material; prejudiciul moral nu se probează ci se constată, fiind supus prezumției simple a judecătorului, dedus din cauzalitate, acesta fiind chemat să evalueze datele personale ale celui care aspiră la remedierea situației sale injuste, componentele personalității sale, legătura de rudenie sau orice altă relație privilegiată a acestuia cu victima al cărui deces reprezintă cauza traumei morale suferite.
Intimata pârâtă . - REASIGURARE SA a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului formulat de reclamanți ca nefondat.
Intimata a arătat că victima, Țanca D. și-a sporit leziunile prin nepurtarea centurii de siguranță iar din perspectiva normelor incidente despăgubirile acordate reflectă contribuția acestuia la producerea rezultatului eminamente periculos.
Astfel cum rezultă din rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria D. în dosarul penal nr.3441/P/2012, Țanca D. pasager pe locul din dreapta față al autovehiculului condus de C. Nicușor nu a purtat centura de siguranță, fiind proiectat în afara autoturismului și fiind astfel călcat pe cap de roțile din stânga ale unei remorci. Pasagerul de pe bancheta din spate, care nu a fost expulzat din autoturism a fost doar vătămat.
Așadar, din dosarul penal reiese că victima decedată nu purta centură de siguranță, deși acesteia îi revenea obligația legală conform art.99 alin.(l) pct.8 din O.U.G.nr.195/2002 de a o purta fiind astfel o legătură directă de cauzalitate între decesul victimei și faptul nepurtării centurii.
Rolul centurii de siguranță este de a proteja pasagerii unui autovehicul în cazul unui accident, evitându-se astfel lovirea de diverse părți ale autoturismului, dar mai ales aruncarea acestora în exterior. Or, trebuie remarcate leziunile traumatice care au dus la decesul victimei, și anume zdrobirea cutiei craniene.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din R. a arătat că experiența utilizării centurilor pe scară largă a dovedit că purtarea centurii salvează viața celor implicați, reducându-se semnificativ gravitatea vătămării persoanelor accidentate. Dacă victima ar fi purtat centură de siguranță, nu am fi fost în prezența unui deces, ci a unei vătămări corporale fiindcă pasagerul de pe bancheta din spate a autovehiculul condus de intervenientul forțat nu a fost proiectat în afară, fiind doar vătămat.
Cuantumul daunelor morale reflectă contribuția victimei la sporirea gravității vătămărilor sale. La producerea rezultatului, si-a adus contribuția inclusiv victima, iar, în această situație, sunt incidente prevederile art.1371 alin.(l) din noul cod civil și ale art. 28 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.14/2011.
Art. 1371 alin.(l) din noul Cod civil prevede următoarele: "(1) In cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o". •trivit art. 28 din Normele menționate mai sus:
"(1) In situația în care persoana prejudiciată a contriuu.. producerea accidentului sau Ia mărirea prejudiciului, cel chemat răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă - culpa comună. în astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.
(2) în situația în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părților implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proporția în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului".
Valoarea daunelor morale este proporțională cu gradul de contribuție al victimei la producerea rezultatului.
Victima a acceptat riscul de a fi vătămată într-un potențial accident prin nepurtarea centurii de siguranță.
Contribuția victimei Ia sporirea vătămării reprezintă un criteriu legal.
În opinia intimatei daunele morale au fost acordate în mod rezonabil ținând cont de faptul că determinarea despăgubirilor cuvenite persoanei prejudiciate trebuie să vizeze doar efectul compensatoriu și nu să încerce prețuirea valorii nepatrimoniale lezate (dreptul la viață neputând fi evaluat în bani).
Afecțiunile de care suferă unii dintre reclamanți nu au legătură de cauzalitate cu fapta ilicită săvârșită de asiguratul societății, pentru care asigurătorul este ținut să răspundă în temeiul poliței RCA.
In toate spețele de acest gen, membrii de familie ai victimei invocă suferința pe care au îndurat-o, că a avut loc o schimbare a cadrului familial și că prejudiciul moral este de neimaginat, ceea ce, din punct de vedere uman, este de înțeles.
Intimata a făcut referire la practica judecătorească care a reținut că "aceste despăgubiri nu se pot transforma într-un mijloc de îmbogățire fară justă cauză, întrucât în acest caz s-ar denatura rostul acestor daune și din morale ar deveni "imorale", ceea ce nu este permis și nici nu este benefic pentru sănătatea sufletească a persoanelor prejudiciate" .
Dreptul la dezdăunare trebuie analizat cu o mare responsabilitate, în caz contrar, pierzându-se din echitatea și proporționalitatea pe care soluțiile judecătorești ar trebui să le reflecte; pentru societatea de asigurări, nu trebuie să reprezinte adevărate depese civile fiindcă, în final, rolul său este doar de a asigura o compensare celui prejudiciat.
Atunci când este analizat caracterul echitabil al unei despăgubiri, trebuie avut în vedere nivelul de trai și salariul mediu pe economie din R., precum și faptul că speța de față nu este un caz singular în care se acordă despăgubiri, asigurătorul trebuind să acopere despăgubiri decurgând dintr-un număr din păcate tot mai mare de accidente. Or, dacă tendința instanțelor judecătorești ar fi de creștere a valorii despăgubirilor, accidentele rutiere cu victime fiind din ce în ce mai numeroase, primele de asigurare ar avea o creștere alarmantă căreia majoritatea populației nu i-ar face față.
Acestea sunt criterii obiective și relevante, de care trebuie să se țină seama la evaluarea prejudiciului moral.
La identificarea criteriilor de evaluare, trebuie să se evite stabilirea unui „curs de schimb lacrimi / lei", viața persoanelor fiind elemente inestimabile care nu pot avea valoare de înlocuire, rolul instanțelor de judecată fiind de a stabili compensații bănești ancorate în jurisprudența și realitatea economică generală din R..
Mai mult, paragraful 20 din preambulul Directiva nr.2009/103/CE prevede că: "Victimelor accidentelor de circulație cauzate de autovehicule ar trebui să li se garanteze un tratament comparabil, indiferent de locul în care are loc accidentul pe teritoriul Comunității".
Fiindcă R. este stat membru al Uniunii Europene, iar legislația privind asigurările reprezintă o transpunere în dreptul intern a mai multor directive, apreciem că, la evaluarea pe cale judecătorească a prejudiciului moral, trebuie avut în vedere inclusiv cuantumul daunelor morale acordate în alte state membre (reliefat în Anexa nr. 1 a Ghidului privind soluționarea daunelor morale, această lucrare fiind elaborată la nivelul anului 2011).
Întrucât voința legiuitorului Uniunii Europene a fost comună tuturor statelor membre (legislația în materie de asigurări fiind rezultatul transpunerii în dreptul intern a mai multor directive), valorile acordate în alte state pot reprezenta un punct de reper la evaluarea despăgubirilor.
Analizând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel Curtea reține următoarele:
P. cererea de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar reclamanții ȚANCA M.-L., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA M., ȚANCA A., ȚANCA C., ȚANCA A., ȚANCA E., ȚANCA B. S., în contradictoriu cu pârâta .-REASIGURARE SA și intervenientul C. NICUȘOR, prin care au solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale și materiale ca urmare a decesului soțului, tatălui, fiului și fratelui Țanca D..
Curtea reține că prin apelul formulat nu a fost criticată soluția cu privire la suma acordată reclamantei Țanca M. cu titlu de daune materiale criticile vizând exclusiv soluția de admitere a cererii sub aspectul acordării daunelor morale pentru fiecare reclamant, mai exact cuantumul acestora, apreciat de reclamanți ca fiind prea mic.
Curtea apreciază că recunoașterea unui drept de despăgubire nu se poate explica decât prin voința de a oferi o satisfacție care poate contrabalansa efectul suferinței, astfel că la cuantificarea sumei acordate accentul trebuie pus pe corelarea despăgubirii cu realitatea suferințelor produse reclamanților ca urmare a decesului soțului, tatălui, fiului și fratelui. Daunele materiale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu.
Este adevărat că nu există criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi și apropiate, traumele create în această situație fiind incomensurabile.
Astfel, daunele morale acordate urmăresc să asigure părții vătămate o alinare în condiții de viață mai confortabile, să permită acesteia ca, la un moment dat, să poată realiza un transfer de afectivitate.
Față de aceste criterii generale, reținând încă odată că pierderea nu poate fi înlocuită prin acordarea unei sume de bani, Curtea apreciază că un confort sporit al vieții, cu efectul compensatoriu reținut în precedent, poate fi realizat prin alocarea unor sume mai mari decât cele acordate de prima instanță astfel: suma de câte 150.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții: Țanca M., Țanca M.,Țanca M., Țanca A., Țanca C. și Țanca A.; câte 100.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca C. și Țanca E.; către 40.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca C. și Țanca B.-S.; 150.000 lei pentru reclamanta Țanca M. L..
Se are în vedere împrejurarea că la data accidentului în care și-au pierdut tatăl
Țanca M., Țanca M., Țanca M., Țanca A., Țanca C. și Țanca A. erau minori, traumele create în această situație fiind imposibil de recuperat având în vedere și vârsta acestora la data producerii accidentului: 17 ani Țanca M., Țanca M., 16 ani Țanca M., 15 ani Țanca A., 11 ani Țanca C., 9 ani Țanca A.. (f.4-13 dosar fond)
Aceștia urmează a beneficia în viitor doar de sprijinul mamei, Țanca M. L., aceasta fiind, urmare a accidentului, la rândul său lipsită de sprijinul moral și material al soțului său, Țanca D..
Și în privința reclamanților Țanca C., Țanca E., Țanca C. și Țanca B.-S. Curtea reține existența gradului de rudenie al apelanților cu defunctul și implicit afecțiune existentă între aceștia - reclamanții Țanca C. și Țanca E. fiind părinții defunctului iar Țanca C. și Țanca B.-S. - frații defunctului.
În ceea ce-i privește pe reclamanții care erau descendenții defunctului și soția acestuia Curtea a apreciat că daunele morale acordate nu pot fi diferențiate, pierderea unui părinte neputând fi apreciată ca fiind mai dureroasă sau mai puțin dureroasă decât pierderea soțului din cadrul unei căsătorii de lungă durată și/sau din care au rezultat și copii minori, fiecare soț fiind pentru celălalt sprijin moral și material. Acestea sunt considerentele pentru care Curtea a acordat daune morale în cuantum egal celor două categorii de reclamanți.
În ceea ce privește daunele morale acordate părinților și fraților defunctului Curtea a acordat daune morale în cuantum diferențiat între celor două categorii de reclamanți prin raportare la cele două dar și prin raportare la categoria apelanților descendenți și soția supraviețuitoare apreciind, fără contesta relațiile de rudenie și de afecțiune între aceștia, că aceștia au propriile familii către care își dirijează prioritar afectivitatea, fiind desprinși de un anumit timp de viața în comun cu defunctul, astfel că daunele morale necesare a compensa prejudiciul suferit au fost apreciate ca fiind în cuantum mai mic decât cel necesar pentru compensarea prejudiciului suferit de copii minori neavând propria lor viață de familie independentă de părinți.
Pentru toate aceste considerente Curtea constată apelul ca fiind întemeiat, în temeiul art. 480 alin.2 N.C.P.C. îl va admite și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va obliga pârâta la plata către reclamanți a următoarelor sume reprezentând daune morale: - câte 150.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții: Țanca M., Țanca M.,Țanca M., Țanca A., Țanca C. și Țanca A.; - câte 100.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca C. și Țanca E.; - câtre 40.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca Crstof și Țanca B.-S.; - 150.000 lei pentru reclamanta Țanca M. L..
Va păstra celelalte dispoziții ale sentinței atacate având în vedere că aceste dispoziții nu au fost supuse controlului judiciar.
Curtea apreciază neîntemeiate toate apărările intimatei-pârâte, reținând că sumele acordate cu titlu de daune morale nu sunt exagerate și nu reprezintă o îmbogățire fără justă cauză, ele având caracter compensatoriu pentru o suferință certă, rezultată din producerea riscului asigurat, respectiv decesul lui Țanca D..
Având în vedere sentința penală nr. 1750/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D. în considerentele cărora s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului C. Nicușor în producerea accidentului în urma căruia a decedat Țanca D. Curtea nu își însușește opinia intimatei potrivit căreia și defunctul își are propria culpă în producerea accidentului ca urmare a faptului că nu purta centura de siguranță.(f.30-32 dosar Tribunal)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții reclamanți ȚANCĂ M.-L. (CNP_), ȚANCĂ M.(CNP_), ȚANCĂ M.(CNP_), ȚANCĂ M.(CNP_), prin reprezentant legal Țancă M.-L., ȚANCĂ C.(CNP_), prin reprezentant legal Țancă M.-L., ȚANCĂ C.(CNP_), prin reprezentant legal Țancă M.-L., ȚANCĂ A.(CNP_), prin reprezentant legal Țancă M.-L., ȚANCĂ C.(CNP_), ȚANCĂ E.(CNP_), ȚANCA-B. S.(CNP_), ȚANCĂ C. (CNP_), toți cu domiciliul în com. H., ., județul Hunedoara și ales la SCPA" J. G. V. ȘI ASOCIAȚII", prin Neo A. din București, .. 12, ., etaj 5, .,împotriva sentinței civile nr. 2421 din 3.07.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov-Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât . - REASIGURARE SA (fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, cod unic de identificare_), cu sediul social în comună Voluntari, .. 10, Global city Business Park, clădirea 023, etaj 4, județul Ilfov, și intimatul intervenient forțat C. NICUȘOR(CNP_), domiciliat în D. ,.,. și ales la SCPA" J. G. V. ȘI ASOCIAȚII", prin Neo A. din București, .. 12, ., etaj 5, ..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pârâta la plata către reclamanți a următoarelor sume reprezentând daune morale:
- câte 150.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții: Țanca M., Țanca M.,Țanca M., Țanca A., Țanca C. și Țanca A.;
- câte 100.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca C. și Țanca E.;
- câtre 40.000 lei pentru fiecare dintre reclamanții Țanca Crstof și Țanca B.-S.;
- 150.000 lei pentru reclamanta Țanca M. L..
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cu recurs ce se va depune la Curtea de Apel București – Secția a V a Civilă -Secția a V-a Civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 Decembrie 2014.
Președinte, E.-S. R. | Judecător, M. P. | |
Grefier, E.-R. L. |
Red.Jud. M.P.
Tehnored.M.P.
27 ex./19.01.2015…..
..01.2015
Tribunalul Ilfov
Judecător fond: M. C. C.
| ← Obligatia de a face. Decizia nr. 513/2014. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 5392/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
