Pretenţii. Decizia nr. 500/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 500/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 12903/3/2012
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Decizia civilă nr.500
Ședința publică de la 27 Iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTEMIHAELA I. P.-B.
JUDECĂTORLILIANA C.
GREFIERFLORENTINA D.
Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., împotriva sentinței civile nr._ din data de 13.11.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A. prin administrator judiciar S.C. MIT INSOLV S.P.R.L. – Filiala Argeș.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.06.2014 și 27.06.2014, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
P. Sentința civila nr nr._ din data de 13.11.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamanta . contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI.
A fost obligata pârâta la plata sumei de 6.545.414,77 lei reprezentând contravaloare lucrări și la 5.162 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
A respins excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța aceasta sentința, tribunalul a reținut ca prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta . solicitat în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.545.390,67 lei reprezentând contravaloare lucrări de plombe pentru suprafețe suplimentare.
Excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei a fost respinsă ca neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod de procedură civilă care prevăd că asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere.
Tribunalul a reținut că, deși dacă părțile nu au încheiat un Act adițional la contract în sens de instrumentum, consimțământul pârâtei cu privire executarea lucrărilor de reparații pentru gropi cu adâncime mai mare de 3 cm a fost exprimat în mod valabil, ferm și neechivoc prin adresa nr._/22.04.2010 prin care i se indică reclamantei și modul de decontare a acestor lucrări:”… suprafața efectivă a gropilor se consideră cu grosimea de 3 cm, iar pentru cantitatea suplimentară ce rezultă din grosime se va deconta numai materialul, transportul și punerea în operă, pentru care se va prezenta la fiecare situație de lucrări devizul aferent.” Față de aspectul reținut, refuzul ulterior al pârâtei de a semna un act adițional apare ca lipsit de substanță juridică și nu poate fundamenta apărările invocate prin întâmpinare.
Expertiza contabilă dispusă în cauză a stabilit, pe baza proceselor verbale de recepție lucrări, a filmului drumului, devizelor pentru cheltuieli pe metru pătrat de suprafață suplimentară echivalentă, confirmate de reprezentanții pârâtei, că valoarea lucrărilor suplimentare executate de reclamantă pentru plombe gropi cu adâncime mai mare de 3 cm este de 6.545.414,77 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Apelanta a invocat urmaratoarele motive de apel:
Hotărârea instanței de judecată contravine principiului forței obligatorii a contractelor legal încheiate consacrat de dispozițiile art.969 C.civ. 1864.
In speță, CNADNR-SA prin DRDP București și-a respectat obligațiile contractuale prevăzute în Acordul cadru nr. 112 / 04.11.2008, Contractele subsecvente de lucrări și servicii nr. 6 nr. 27 și nr. 53, conform art.4.3 (clauze obligatorii) prevăzute în anexa 1 din contracte. în acest sens au fost decontate toate lucrările de plombare conform ind. 101.1.1.2 și ind. 101.1.2.1. (plombe), fapt recunoscut și de către reclamantă.
Hotărârea instanței de judecată contravine art. 1169 C.civ. 1864, conform căreia cel care face o propunere înaintea instanței trebuie să o probeze .
În speță - reclamanta depune ca probă ,,filmul drumului (termen inexistent în literatura de specialitate), prin care solicită decontarea pentru realizării fizice suprafețe suplimentare a facturilor_/24.01.2011,_/24.01.2011,_/24.01.2011.
în acest sens, așa zisul „filmul drumului nu respectă actul normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase a drumurilor cu structuri rutiere simpla si semirigidă-Revizuire indicativ 540-1998"- indicativ AND 540-2003 aprobat prin Ordinul MTCT nr. 907/2004.
In speță, conform indicativ AND 540-2003 aprobat prin Ordinul MTCT nr. 907/2004, modul de evaluare a stării de degradare sunt prevăzute la Secțiunea 2.
In consecință. . a respectat Ordinul MTCT nr. 907/2004, nu a depus formularul centralizator sau alte documente din care să reiasă reprezentarea grafică a degradărilor, nu a respectat obligațiile contractuale prevăzute în Acordului cadru nr. 112/04.11.2008, Contractele subsecvente de lucrări și servicii nr. 6, nr. 27 și nr. 53, conform art.4.3 prevăzute în anexa 1 din contracte, mai mult, actul normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase nu prevede echivalări sub forma „metri pătrați echivalenți" sau „ suprafață echivalentă ".
Astfel, anexele facturilor {filmul drumului) mai sus menționate, sunt nerelevante, nu au bază legală, nu fac dovada cantităților îmbrăcămintei bituminoase, a tipului de degradare conform dispozițiile Ordinul MTCT nr. 907/2004 - indicativ AND 540-2003*.
Pe de alta parte, . solicitat la termenul din data de 08.05.2012 în baza art.123 C.proc.civ., modificarea cererii de chemare în judecată, susținând că înțelege să se judece pe calea dreptului comun, având în vedere valoarea debitului de 6.545.390,67 lei. Instanța de judecată a pus în vedere reclamantei să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.142,45lei.
Acțiunea evaluabilă în bani se taxează conform Legii nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru și anume achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 538.631,25 lei conform art.2.(l) alin.(c) coroborat cu art.20 din L.146/1997rep.
Dosarul în cauză a fost înregistrat la Tribunalul București în data de 13.04.2012. . beneficia de prevederile art. 77 din Legea 85/2006 republicată, deoarece deschiderea procedurii generale de insolvență a fost înregistrată pe data de 01.08.2012 la Tribunalul Argeș.
Hotărârea este nelegală deoarece instanța s-a pronunțat pe toată suma contrar prevederilor art.20 alin.(4) din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Hotărârea se bazează și pe o interpretare eronată a probelor.
Datorită faptului că, pe anumite porțiuni de drum degradările suprafeței bituminoase ale drumului ce necesitau plombări, nu s-au încadrat in caracteristicile tehnice ale ofertei acceptate (deviz ofertă) pentru care s-a stabilit prețul unitar în lei /mp în baza căruia s-a încheiat Acordul cadru nr. 112 / 04.11.2008, degradările având un grad de severitate mai mare depășind adâncimea de 3 cm, reclamanta S.C. A. S.A. a întocmit o situație de lucrări, prin care a cuantificat lucrările suplimentare în metri pătrați echivalenți, aspecte care nu au fost prevazute în acordul cadru și în descrierile tehnice ale acestuia (propunerea tehnică în baza căreia s-a încheiat acordul).
Astfel, deși confirmate ca executate, documentele de decontare cuprind execuția unor lucrări care nu pot fi evaluate valoric utilizând prețul unitar din Acordul-cadru și nici utilizarea ca unitate de măsură" metri pătrați echivalenți", întrucât nu au fost convenite de părți și nu au făcut obiectul unei proceduri de achiziție publica dintre cele reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.
In fapt, aceste lucrări sunt cantitati ce exced cantitatile de lucrări efectuate (in condițiile financiare și tehnice din oferta prestatorului) ale Acordul cadru nr. 112 / 04.11.2008 și Contractelor subsecvente de lucrări si servicii nr. 6, nr. 27 si nr. 53, contractantul putând executa doar lucrări de plombe pentru adâncimi de 3 cm aferente unor suprafețe fizice determinate la metru pătrat, lucrări pentru care prețul unitar era prevăzut conform devizului oferta acceptat, urmare procedurii de atribuire a Acordului cadru.
în speță, părțile nu au convenit prețuri diferite sau mecanisme de echivalare a cantităților necesare suplimentar fată de cele estimate în cadrul procedurii de achiziție în urma căreia a fost încheiat Acordul-cadru de referință. P. urmare, chiar și fără a pune în discuție baza legală a acestor lucrări pentru care se solicită plata, era necesară stabilirea în scris și în prealabil, prin convenția părților, a prețului unitar pe baza unui deviz oferta de lucrări aferent pentru reparația unor degradări mai mari de 3 cm a stratului bituminos la metru pătrat fizic pe baza Normativelor de deviz, normative care nu prevăd unități de măsura sau echivalări sub forma "metri pătrați echivalenți".
Apelanta a solicitat proba cu expertiza tehnică de specialitate, fiind necesară determinarea cantitatilor de material și de manopera pe tipuri de operatiuni, în funcție de diferitele stări de degradare a suprafeței bituminoase ale drumului și expertiza contabila care sa evidentieze evidențieze toate costurile efectuate (cu materiale, manopera, prestări servicii)de către intimată pentru lucrările de reparații (plombări).
Intimata A. SA a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului aratand ca in mod nejustificat susține apelanta-parata faptul ca sentința apelata "se bazează pe o interpretare eronata a probelor", argumentând faptul ca nu ar fi avut cunoștința si nu ar fi convenit prin stabilirea in scris a prețului unitar pe baza unui deviz a lucrărilor pentru reparația unor degradări mai mari de 3 cm a stratului bituminos, susținând faptul ca reparațiile "pe anumite porțiuni de drum" au vizat "degradări cu un grad de severitate mai mare depășind adâncimea de 3 cm".
Chiar parata recunoaște si nu contesta executarea lucrărilor, ba chiar o confirma, si mai mult recunoaște ca proprii sai reprezentanți au participat la consemnarea si confirmarea lucrărilor pe măsura ce acestea avansau, fara insa a avea vreo obiectiune. În acest sens, sunt și inscrisurile prin care parata recunoaște in integralitate lucrările si le confirma prin reprezentanții sai, insa si adresele nr._/22.04.2010 si adresa nr. 551/08.06.2010 din care acordul paratei ca reclamanta sa efectueze lucrările precum si modalități de intocmire a documentației.
Mai mult, in ansamblul probator trebuie avuta in vedere si expertiza de specialitate existenta la dosarul cauzei, din care reiese in mod clar contravaloarea lucrărilor executate ce face obiectul prezentului litigiu, expertiza intocmita cu participarea paratei si evidențiază lucrările efectuate cu acordul si confirmarea paratei.
In mod corect a reținut prima instanța, ca lucrările efectuate s-au efectuat in cadrul unui raport juridic civil intre parti constituit din Acordul Cadru nr.112/04.11.2008, Contractele Subsecvente de Lucrări si Servicii nr.6/18.01.2010, nr. 27/03.03.2010 si nr. 53/19.04.2010, caietele de sarcini aferente, Adresa nr._/22.04.2010, Adresa nr. 551/08.06.2010, documentație de lucrări confirmata, contrasemnată si aprobata de reprezentanții paratei, raport juridic civil ce este supus principiului forței obligatorii.
Impotriva A. SA a fost deschisa procedura insolventei la data de 08.08.2012, iar Sentința nr._ a fost pronunțata in data de 13.11.2012, ulterior deschiderii procedurii insolventei, data in raport de care scutirea privind plata taxei de timbru este una legala, întemeiata pe dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2006.
În cauza a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate - drumuri - care a concluzionat, printre altele, ca lucrarile de de reparații prin plombari, incluse in situațiile de lucrari care au facut obiectul expertizei tehnice, fac obiectul Acordului cadru in conditiile pretului unitar.
De asemenea, a fost efectuata și o expertiza contabila care a stabilit ca din documentele puse la dispoziție de societate nu se pot stabili toate costurile efectuate, cu materiale, manopera, prestari de servicii etc. de către A. pentru lucrarile de reparatii care fac obiectul dosarului.
Lipsa rapoartelor de producție pt fiecare luna din perioada februarie-oct 2010 și a avizelor din perioada sus mentionata conduce la imposibilitatea intocmirii situației prevazute la obiectivul 2 privind cantitatile de imbracaminte asfaltica produse in statii proprii și lucrate pe perioada derulării contractelor subsecvente.
Din expertizarea jurnalelor de cumparari pentru fiecare luna a anului 2010 s-a constatat ca reclamanta nu a achizitionat imbracaminte bituminoasa de la alți furnizori pentru lucrarile care fac obiectul contractelor subsecvente.
Asupra apelului:
În ce privește motivul de apel referitor la insuficienta timbrare a cererii și nerespectarea prevederilor art. 20 alin.4 din Legea nr.146/1997, Curtea reține ca reclamanta a introdus prezenta cerere în conditiile OG nr.5/2001, pentru ca la data de 08.05.2012, să-și modifice acțiunea, intelegand să se judece pe calea dreptului comun, invocand principiul imbogatirii fara justa cauza.
Față de regimul special stabilit de legiuitor in privința modului de stabilire a taxei judiciar de timbru, Curtea arată că reclamanta nu are un drept de opțiune între calea de atac specială prevăzută de art.18 alin.2 din legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, respectiv formularea unei cereri de reexaminare și calea de atac de drept comun îndreptată împotriva hotărârii instanței.
Pentru toate acestea, se va respinge critica apelantei referitoare la modul de stabilire de către instanța de fond a cuantumului taxei judiciare de timbru.
Pe fondul cauzei, Curtea reține, cu prioritate, ca pentru a putea fi intentata acțiunea în restituire ca urmare a faptului juridic licit precum imbogatirea fără justa cauza trebuie sa nu existe alt mijloc juridic pentru recuperare, acțiunea în restituire având un caracter subsidiar. Adică aceasta nu poate fi primita ori de câte ori se constata existența vreunei alte acțiuni de realizare în drepturi.
În speta, in baza Acordului-cadru nr. 112/04.11.2008 între pârâtă, în calitate de achizitor-beneficiar, și reclamantă, în calitate de promitent-executant-prestator, s-a încheiat contractele subsecvente de lucrări și servicii nr. 6/18.01.2010, nr. 27/03.03.2010 și nr. 53/19.04.2010 pentru Secția de Drumuri Naționale Pitești.
Conform caietelor de sarcini ale contractelor subsecvente, obiectul contractelor include lucrări de plombe-ind. 101.1.1.2 cu grosime de 3 cm având prețul unitar de 30,23 lei, valoarea totală a lucrărilor de plombare fiind de 513.910 lei ( contractul nr. 6 ), 2.781.160 lei ( contractul nr. 27 ), 219.983,71 lei ( contractul nr. 53 ), fără TVA.
P. cererea dedusa judecatii, reclamanta solicita, în baza teoriei imbogatirii fără justa cauza, suma de 6.545.414,77 lei reprezentând lucrări suplimentare executate de reclamantă pentru care a emis facturile fiscale nr._, nr._ și nr._ din 24.01.2011.
Din expertiza tehnica efectuata în cauza, a rezultat însă, ca lucrarile de reparații prin plombari, incluse in situațiile de lucrari care au facut obiectul expertizei tehnice de specialitate, fac obiectul Acordului cadru in conditiile pretului unitar, ceea ce înseamnă că lucrările nu reprezintă lucrări suplimentare a căror c/val să poată fi pretinsă de reclamanta-intimată.
În condițiile in care lucrările pretinse fac parte din obiectul contractului incheiat de părți, ar rezultă că reclamanta ar fi avut la îndemână acțiunea in realizare întemeiată pe contract și nu acțio de in rem verso, față de caracterul subisiar al acțiunii de restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.
Pe de altă parte, Curtea reține că expertiza contabila efectuată în apel a constatat ca din documentele puse la dispoziție de societate nu se pot stabili toate costurile efectuate, cu materiale, manopera, prestari de servicii etc. de către A. pentru lucrarile de reparatii care fac obiectul dosarului.
Lipsa rapoartelor de producție pentru fiecare luna din perioada februarie-octombrie 2010 și a avizelor din perioada sus-mentionata conduce la imposibilitatea intocmirii situației prevazute la obiectivul privind cantitatile de imbracaminte asfaltica produse in statii proprii și lucrate pe perioada derulării contractelor subsecvente.
Din experizarea jurnalelor de cumparari pentru fiecare luna a anului 2010 s-a constatat ca reclamanta nu a achizitionat imbracaminte bituminoasa de la alți furnizori pentru lucrarile care fac obiectul contractelor subsecvente.
Potrivit art. 1169 cod civil cel care face o propunere in fata instanței trebuie sa dovedească, or, în speta, fata de concluziile rapoartelor de expertiza, rezulta ca pretentiile reclamantei nu sunt justificate.
Curtea mai arata ca realizarea unor lucrări suplimentare - pretins a fi efectuate de reclamantă - se putea realiza la comanda expresa a beneficiarului - pârâtul CNADR/DRDP București numai după desfășurarea procedurilor de achiziție publica pentru aceste lucrări suplimentare, conform art.122 lit.i) din OUG nr.34/2006, așa-zisele lucrări excedand Acordului-cadru nr. 112/04.11.2008 încheiat între pârâtă, în calitate de achizitor-beneficiar, și reclamantă, în calitate de promitent-executant-prestator, și a contractelor subsecvente de lucrări și servicii nr. 6/18.01.2010, nr. 27/03.03.2010 și nr. 53/19.04.2010 .
În consecinta, pentru aceste motive, Curtea va constata apelul fondat, urmând a-l admite conform art. 296 Cod proc civ, va schimba sentința atacată, în parte, în sensul că pe fond, va respinge acțiunea ca nefondată.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond cu privire la respingerea excepției lipsei capacității procesuale a pârâtei.
Va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată către apelantă, în sumă de 44.787,57 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, ..401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr._ din data de 13.11.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A., cu sediul la Cabinet Avocat „T. G. L.”, în București, ..7, Corp A, sector 2, prin administrator judiciar S.C. MIT INSOLV S.P.R.L. – Filiala Argeș, cu sediul în Pitești, . nr.22, județ Argeș.
Schimbă sentința atacată, în parte, în sensul că pe fond, respinge acțiunea ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond cu privire la respingerea excepției lipsei capacității procesuale a pârâtei.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată către apelantă, în sumă de 44.787,57 lei.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, 27.06.2014
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. I. B. P. L. C.
GREFIER,
F. D.
Red. MIBP 11.07.2014
Jud fond N. B., Tribunalul Bucuresti
| ← Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Hotărâre din... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 660/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
