Pretenţii. Decizia nr. 1181/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1181/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 16643/299/2012
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI A CIVILĂ
Decizia civilă nr.1181
Ședința publică de la 13 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTEMIOARA B.
JUDECĂTORGEORGE B. F.
JUDECĂTORMIHAELA I. B.-P.
GREFIERFLORENTINA D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta M. L. ASIGURĂRI S.A. București, împotriva Deciziei civile nr.276/3.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul S. D. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul prin avocat D. C. cu împuternicire avocațială nr._/2014 și intimatul prin avocat I. G. cu împuternicire avocațială nr._/2014 aflată la fila 48.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul Registratură la data de 21.03.2014 recurenta a depus la dosar precizare scrisă privind cuantumul pretențiilor, iar la data de 30.04.2014 intimații S. D. I., S. M. L. și S. V. S. au depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare, însoțită de set de înscrisuri.
Recurenta, prin avocat, depune la dosar notă de timbraj și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.327 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
Curtea ia act de legala timbrare a cererii de recurs formulată de recurenta M. L. ASIGURĂRI S.A., conform dovezilor consemnate la dosar de către apărătorul recurentului.
Curtea, în ceea ce privește întâmpinarea formulată de către S. D. I., S. M. L. și S. V. S., verificând actele și lucrările instanței, constată că acțiunea introductivă de instanță a fost pornită de S. I., astfel încât va fi luată în considerare întâmpinarea doar pentru intimatul S. D. I., având în vedere că ceilalți moștenitori nu au fost părți în dosarul de fond.
Curtea procedează la comunicarea unui exemplar al întâmpinării, apărătorului recurentei.
La întrebarea instanței, apărătorul recurentei învederează faptul că a formulat o singură critică care vizează indemnizația, respectiv suma în cuantum de 56.276,09 euro, întrucât criticile privind dobânzile și penalitățile au fost însușite de instanța de apel.
Curtea ia act că recurenta prin recursul ce face obiectul prezentei cauze, a formulat o singură critică care vizează indemnizația.
Recurenta, prin avocat, arată că a observat faptul că prin întâmpinare a fost invocată excepția inadmisibilității primului motiv de recurs. Totodată arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata prin avocat, învederează că susține în continuare că, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului S. D. I. este inadmisibilă, având în vedere că această excepție a mai fost invocată odată în fața instanței de fond.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului a constatat că, în fața instanței de fond a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a intimatului-reclamant S. D. I. din perspectiva că nu erau depuse actele de moștenire, iar în urma depunerii acestora la dosar, apelanta-pârâtă nu a mai insistat în această excepție, renunțând la aceasta. În calea de atac se invocă excepția lipsei calității procesuale a intimatului S. Dumitu I., însă din alte motive.
Intimatul S. D. I., prin avocat, arată că își menține excepția și solicită instanței să aprecieze excepția lipsei calității procesuale active și sub aspectul invocat prin motivele de recurs. Totodată arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul atât asupra excepției inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale active a intimatului S. D. I., invocată de acesta prin întâmpinare, cât și asupra recursului.
Recurenta, prin avocat, solicită respingerea excepției inadmisibilității pentru două considerente. În primul rând arată că excepția lipsei calității procesuale active a intimatului-reclamant S. D. este o excepție de ordine publică care poate fi invocată în orice fază procesuală. Totodată arată că, într-adevăr motivele pentru care a invocat inițial excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului au fost total diferite față de motivele invocate prin cererea de recurs. Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii apelului și respingerii cererii de chemare în judecată, în principal ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În ceea ce privește primul motiv de recurs privind lipsa calității procesuale active, arată că, în speță este vorba despre o asigurare în vederea unui risc privind o altă persoană, respectiv un contract de asigurare încheiat între asigurător și bancă. Mai arată că, banca are calitatea atât de contractant deținător al poliței, cât și calitatea de beneficiar al asigurării, iar împrumutatul asigurat avea exclusiv calitatea de asigurat, nefiind parte în contractul de asigurare. De asemenea, învederează că, în cererea completată de împrumutatul asigurat, contractant și deținător al poliției este ABN AMRO BANK, în prezent RBS Bank România S.A. Mai arată că, dreptul la indemnizație nu este un drept care se naște în patrimoniul persoanei asigurate, ci acesta se naște direct în patrimoniul beneficiarului asigurării, prin urmare moștenitorii împrumutatului asigurat nu au nici un drept cu privire la această indemnizație de asigurare. Referitor la cel de al doilea motiv de recurs, apreciază că, instanța de apel a pronunțat hotărârea cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art.13 Legea nr.136/1995, art.2 din Legea nr.296/2004 și art.442 din Legea nr.32/2000. Solicită să se observe că instanța de apel a motivat soluția dispusă în temeiul dispozițiilor Legii nr.296/2004, lege care însă potrivit art.2 nu este aplicabilă în situația în care este vorba de produse și servicii care sunt reglementate prin legi speciale. Or, în materie de asigurări sunt două legi speciale, respectiv Legea nr.136/1995 și Legea nr.32/2000, care derogă de la normele generale. Mai arată că, în speță autoarea intimatului reclamant a ascuns un istoric medical foarte încărcat, care dacă ar fi fost cunoscut de către asigurător nu ar fi acceptat derularea unui contract de asigurare încheiat între bancă și asigurător. Solicită admiterea recursului și, în principal, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii apelului și respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă și respingerea ca neîntemeiată a tuturor capetelor de cerere formulate de intimatul-reclamant S. D. I., cu cheltuieli de judecată, conform dovezilor pe care le depune la dosar.
Intimatul S. D. I., prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a intimatului-reclamant S. D. I. solicită să se observe din actele depuse la dosar că acesta are calitatea de cocontractant în contractul de credit și garanție reală mobiliară nr.2063/2007, contract de credit care are ca și anexă contractul de asigurare. Consideră că dreptul intimatului-reclamant de a solicita asiguratorului să plătească băncii indemnizația de deces, potrivit contractului de asigurare, rezultă atât din calitatea sa de parte contractantă în contractul de credit, care are ca anexă contractul de asigurare, iar pe de altă parte și în calitate de moștenitor, soț supraviețuitor al decedatei S. L.. Consideră că este nefondată susținerea recurentei, în sensul că, în temeiul contractului de asigurare decedata S. L. nu avea absolut nici un drept și de asemenea, nici intimatul-reclamant, în calitate de moștenitor al acesteia. Arată că, din contractul de asigurare, dispoziții generale, rezultă că scopul contractului de asigurare este în vederea asigurării clienților băncii ce contractează credite. Or, client al băncii și asigurat a fost decedata S. L., iar toate celelalte aceste clauze se interpretează în sensul că S. L., în calitate de membru asigurat a avut dreptul să solicite plata oricărei sume cu titlu de indemnizație potrivit contractului de asigurare și mai mult decât atât S. D. I. în calitate de codebitor în contractul de credit și moștenitor putea și poate la rândul său să solicite executarea obligațiilor contractuale de către asiguratorul . S.A. Totodată arată că față de împrejurarea că, intimatul S. D. I., pe de o parte a fost somat să achite suma contractată către bancă, iar pe de altă parte asiguratorul nu îi plătește indemnizația de deces, singurul drept pe care l-a avut acesta la îndemână a fost acțiunea ce face obiectul dedus judecății, respectiv de a solicita instanței să oblige asiguratorul să își execute obligația contractuală. Pe fondul motivelor de recurs solicită să se constate că toate susținerile recurentei sunt nefondate, iar la momentul încheierii contractului de asigurare, asigurata S. L. a furnizat informații medicale corecte, astfel cum i s-a solicitat potrivit contractului și în raport de starea sa de sănătate de la acel moment. Învederează instanței că la acel moment, S. L. avea calitatea de militar și este cunoscut faptul că militarii efectuează controale medicale periodice și nu exista absolut nici o problemă la acel moment în ceea ce privește starea acesteia de sănătate. Însă consideră că, dacă asigurătorul ar fi avut vreun semn de întrebare cu privire la starea medicală a asiguratei, aceasta a avut toate posibilitățile legale la îndemână pentru a-i solicita toate informațiile necesare și pentru a efectua toate analizele și investigațiile necesare pentru a stabili starea de sănătate a decedatei S. L.. Mai învederează că, cauza decesului lui S. L. a survenit în 2009 datorită unui neoplasm mamar, or, consideră că nu avea cum să prevadă în anul 2006 asigurata S. L. că se va îmbolnăvi de cancer în anul 2009 și va muri de această boală. Solicită respingerea motivelor de recurs pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare. Arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de recurs de față,
Deliberând constată că prin decizia civilă nr.276/3.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ a fost admis apelul formulat de apelanta M. L. Asigurări S.A. București în contradictoriu cu intimatul S. D. I. și s-a schimbat în parte sentința apelată în sensul că s-a înlăturat obligația de plată a pârâtei pentru suma de_,96 euro reprezentând dobândă restantă și pentru și pentru suma de 2279,89 euro reprezentând penalități restante, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva sentinței precitate a formulat recurs apelanta solicitând admiterea recursului și în principal modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii apelului și a respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă iar în subsidiar să se modifice în parte hotărârea atacată în sensul admiterii apelului și respingerii ca neîntemeiate a tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantul intimat, cu cheltuieli de judecată.
După o scurtă prezentare a situației de fapt, recurenta susține criticile formulate.
Motivat de faptul că intimatul nu are calitate de contractant în contractul de asigurare unde beneficiar este banca RBS (România) S.A. și nici calitatea de creditor al nici unei obligații datorată de apelantă, prima critică vizează lipsa calității procesuale active a intimatului S. D. I..
Apelanta dezvoltă acest motiv de apel redând texte din Legea nr.136/1995, respectiv, art.31 (3), art.33, trimițând la art.2 „Definiții” din condițiile de asigurare cuprinse în cererea de asigurare semnată de S. L. și din care rezultă că deținătorul poliției este ABN AMRO Bank (România) S.A. și la literatura juridică de specialitate cu concluzia că, intimatul nu poate solicita angajarea răspunderii contractuale a apelantei.
O a doua critică se referă la nelegalitatea hotărârii în raport de prev. art.304 pct.9 C.pr.civ. întrucât s-ar fi încălcat și aplicat greșit disp. art.13 din Legea nr.136/1995, art.2 din Legea nr. 296/2004, art.4 și 42 din Legea nr.32/2000, art.969 și 970 C.civ.
Se susține că Legea nr.296/204 privind Codul Consumului nu este aplicabilă în speță cum reține instanța de apel, cât timp există legi speciale în materie precum Legea nr.136/1995 și Legea nr.32/2000. Apelanta redă art.13 din Legea nr.136/1995 și face trimitere la doctrină și literatura de specialitate, considerând că principiile din materia drepturilor consumatorului nu pot afecta prevederile speciale care reglementează riscul asigurat și consecințele încălcării acestuia.
În fine, apelanta consideră că instanțele de apel și de fond au apreciat greșit că ar datora intimatului suma de 56.276,09 euro întrucât asigurata S. L. ar fi făcut declarații false la momentul încheierii contractului de asigurare omițând să aducă la cunoștința asiguratorului bolile cu care a fost diagnosticată în ultimii 5 ani anteriori încheierii contractului de asigurare, redând cele declarate de aceasta în cererea de asigurare de viață.
Altfel apelanta consideră că instanța de apel a apreciat în mod greșit că asiguratorul era obligat să efectueze investigații medicale în toate cazurile chiar și atunci când potențialul asigurat a declarat expres că este sănătos. Se mai susține că asemenea investigații se fac doar dacă s-a declarat vreo boală din cele inserate în cererea de asigurare. Apelanta face trimitere la art.13 Informații Incomplete și Incorecte din Condițiile și Clauzele Standard ale Asigurării de Viață pentru Garantarea Creditelor cuprinse în cererea individuală de asigurare, redând art.13.1 și 13.2 cu concluzia că asigurata nu a declarat expres că a fost diagnosticată în ultimii cinci ani și nu a urmat tratament pentru nici o boală din cele menționate în cerere și că apelanta a efectuat evaluarea în baza acestei declarații. Se trimite și la disp. art.970 C.civ. cu concluzia că asigurata a fost de rea credință în executarea contractului de asigurare și refuzul apelantei pentru plata indemnizației este îndreptățit.
Ca probe s-au propus înscrisuri.
În baza art.242 (2) C.pr.civ. s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimatul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
În esență se susține că excepția lipsei calității procesuale active a intimatului s-a invocat și la fond și s-a renunțat nemaiputând fi reiterată în recurs. Altfel intimatul redă unele articole din convenția încheiată între Aviva Asigurare de Viață S.A. și ABN AMRO BANK S.A. cu concluzia că deținătorul poliței de asigurare a rămas în pasivitate în privința asiguratorului pretinzându-i intimatului plata întregii sume de restituit din credit împreună cu dobânda și penalitățile datorate. Ca urmare, intimatul a solicitat obligarea recurentei la plata indemnizației către beneficiarul poliței de asigurare. S-au redat adresele, notificările și somațiile către intimat formulate de beneficiarul poliței de asigurare.
În concluzie se solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a intimatului în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată.
Altfel se redă art.2 din legea nr.296/2004 și pct.43 din anexa la lege cu concluzia că, Legea nr.296/2004 se aplică și în materie de asigurări.
În privința celorlalte aspecte criticate, intimatul face trimitere la articolele din contractul de asigurare cu concluzia că apelanta se află în culpă pentru lipsa investigației la încheierea contractului.
Ca probe s-au propus înscrisuri.
S-au atașat înscrisuri în copie.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză curtea reține că atât excepția inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale active a intimatului cât și recursul apar nefondate pentru considerentele de mai jos.
1. În privința excepției inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale active a intimatului S. D. I. curtea reține că apare nefondată întrucât motivele invocării acestei excepții în recurs sunt altele decât cele care au fost susținute în fața instanței de fond.
În concret, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la 6.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București pârâta recurentă de față, prin avocat a arătat că nu mai insistă cu privire la excepția lipsei calității procesuale active întrucât la acel termen s-a depus certificatul de moștenitor.
Așadar această excepție s-a invocat întrucât nu se făcuse dovada de moștenitor de către reclamant, fapt acoperit însă.
În recurs aceeași excepție invocată are la bază alte argumente decât lipsa dovezii calității de moștenitor al intimatului.
Cu aceste considerente curtea în baza art.137 C.pr.civ. va respinge ca nefondată excepția inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale active a intimatului.
2. Recursul apare nefondat pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Cererea introductivă de instanță are ca obiect obligarea apelantei pârâte la plata către RBS România S.A. a sumei de_,72 Euro indemnizație de deces.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel prin hotărârile pronunțate au obligat pe pârâta recurentă la plata către RBS Bank România S.A. a sumei de 56.276,09 euro debit (…) și nu către intimatul S. D. I..
Din această perspectivă intimatul are calitate procesuală activă, curtea reținând că acest motiv de apel apare nefondat.
De altfel, intimatul a probat interesul demersului său cu numeroasele notificări trimise de beneficiarul poliției de asigurare pentru plata debitului restant în urma decesului titularului poliței de asigurare, S. L.. Ori, cât timp intimatul nu a încasat indemnizația de deces, beneficiarul poliței de asigurare trebuia să se îndrepte împotriva apelantei și nu să-l someze pe intimat. Cum beneficiarul poliței de asigurare a rămas în pasivitate față de apelantă curtea reține că intimatul și-a justificat atât interesul cât și calitatea procesuală activă în promovarea acțiunii de față.
Examinând Legea nr.296/2004 în ansamblu, curtea reține că aceasta se aplică și în materie de asigurări chiar dacă există legi speciale, fără să înlăture aplicarea legilor speciale.
Acest fapt rezultă din coroborarea art.2 din Legea nr.296/2004 redat de apelantă care se referă și la serviciile financiare, cu pct.43 „Definiții” din anexa la lege care, definește noțiunea de serviciu financiar incluzând și asigurările.
De altfel, instanța de apel a făcut referire la Legea nr.296/2004 sub aspectul dubiului în privința unor clauze contractuale în care situație se interpretează în favoarea consumatorului conform art.76 din această lege.
Prin urmare, și dacă nu s-ar aplica în speță Legea nr.296/2004, rămân aplicabile disp. art.982 C.pr.civ. Această critică nu are sprijin în probe și nici în reglementările legale.
Deosebit de declarația asiguratei decedate S. L., potrivit art.7 din contractul de asigurare, inclusiv asigurătorul trebuia să solicite prezentarea de dovezi privind starea sănătății membrului asigurat, respectiv pe propria cheltuială să fi făcut investigații proprii, ceea ce în speță nu rezultă că s-ar fi întreprins astfel de măsuri.
Acest fapt așa cum au reținut și instanța de fond și de apel relevă culpa asigurătorului și totodată asumarea riscului încheierii contractului fără efectuarea unei evaluări efective a stării de sănătate a asiguratului.
În altă ordine de idei nu s-a probat falsul de care este acuzată asigurata iar, afecțiunea constând în neoplasm mamar a survenit ulterior încheierii contractului de asigurare.
Altfel art.7 din contractul de asigurare nu distinge între momentele la care apelanta trebuie să efectueze propriile investigații.
Evaluarea efectuată doar în baza declarației de sănătate cuprinsă în cererea de asigurare a fost opțiunea apelantei care și-a asumat riscul încheierii contractului fără alte investigații proprii și care nu-i dă dreptul la refuzul indemnizației de deces.
Probele nu susțin reaua credință a asiguratei S. L. în raport inclusiv de momentul ulterior încheierii contractului de asigurare a diagnosticului „cancer mamar” și anume în 2009.
Cu aceste considerente curtea confirmă soluția instanței de apel cu motivarea aferentă și în baza art.312 (1) C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității invocată de intimatul S. D. I. ca nefondată.
Respinge recursul formulat de recurenta M. L. ASIGURĂRI S.A. București, împotriva Deciziei civile nr.276/3.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul S. D. I., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Jud. Dr. M. B. G. B. F. M. I. B.-Pisăcaru
GREFIER,
F. D.
Red.Jud.dr.M.B.
Dactilo.F.D. / 30.05.2014
Nr.ex. 2
Apel/Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă
Președinte: L. N. B.
Judecător: C. V. Ș.
| ← Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia nr.... | Radiere. Decizia nr. 157/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
