Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1086/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Dezbaterile în apel au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii sau note scrise, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de astăzi, 13.11.2014, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil constată:

La data de 17 aprilie 2014 creditorul B. SA a formulat contestație la suplimentul Raportului cauzelor insolvenței debitorului Complex I. SRL, întocmit în dosarul_ 13, apreciind că este tot incomplet și solicitând completarea și a acestuia, administratorul judiciar fiind de rea credință, superficial, trebuind chiar amendat.

Astfel, acesta a arătat că nu sunt nici acum identificate cauzele valorificării clădirii restaurantului sub prețul înscris în contabilitate și nu este analizată influența acestei valorificări asupra stării de insolvență, că nu este făcută nicio mențiune privitor la cererea de executare silită și nicio legătură între acestea, că nu este realizată nicio analiză a legalității actului întocmit de către B. F. M. din București, că nu este analizată situația împrumutului de 200 000 euro contactat de către debitor - neînregistrarea lui contabilă, cauzele, destinația dată acestei sume.

De asemenea, arată contestatorul că nu este făcută o analiză pertinentă a cauzelor neplății la termen a sumelor datorate cu titlul de TVA, dobânzi și impozite, căci cu privire la suma de 252 970 lei- avans nu răspunde cerințelor explicative, deși este o operațiune nereală, că nu sânt clarificate toate aspectele referitoare la elementele structurale ale clădirii restaurantului înregistrate și respectiv neînregistrate în contabilitatea debitorului.

În dovedire au fost depuse înscrisuri.

În contradictoriu, prin întâmpinarea depusă și oral, administratorul judiciar a solicitat respingerea contestației, fiind neîntemeiată.

Astfel, acesta a arătat că a răspuns în totalitate obiecțiunilor reținute, că a procedat în mod constant la explicarea actelor și a faptelor constatate, la prezentarea cauzelor așa cum au fost interpretate, în raport de aprecierile sale. În acest sens a arătat că valoarea dării în plată poate și trebuie explicată de către conducerea debitorului, că analiza activității executorului judecătoresc intră în competența instanței de judecată, că neînregistrarea împrumutului de 200 000 euro este apreciată drept omisiune, că în verificarea și inventarierea averii debitorului a avut în vedere actele deținute-primite de la debitor și de la autoritățile locale, astfel încât nu le-a avut în vedere pe cele ce nu i-au fost indicate.

A mai arătat că nu se impune sancționarea sa în aceste condiții.

Totodată, în ședința publică din 19.05.2014, administratorul judiciar a solicitat . debitoarei, în condițiile art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 85/2006.

Prin sentința civilă nr. 177/26.05.2014 Tribunalul Călărași – Judecător Sindic a respins contestația formulată de către creditorul . contradictoriu cu administratorul judiciar D. & Co SPRL și cu Comitetul creditorilor la completarea raportului cauzelor insolvenței, a luat act de renunțarea administratorului judiciar la cererea de confirmare a Planului de reorganizare a debitorului, a admis cererea administratorului judiciar și în consecință, în baza art. 107 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 a dispus . debitorului Complex I. SRL din Călărași, cu consecințele legale ce decurg din această măsură.

În motivare a arătat că:

„Analizând contestația de față se constată că la data de 14 aprilie 2014, răspunzând dispozițiilor date prin Sentința civilă nr.83 din 10 martie 2014 a acestei instanțe, administratorul judiciar a depus la dosar Supliment la Raportul cauzelor și împrejurărilor insolvenței debitorului.

Verificând modul de aducere la îndeplinire a dispozițiilor date, comparând aceste dispoziții cu completarea la raport din perspectiva contestației de față apreciem că scopul legii a fost atins. Chiar dacă administratorul judiciar nu a reușit adâncirea explicațiilor date analizei făcute, trebuie arătat că este totuși posibilă, chiar din aceste rapoarte, identificarea cauzelor insolvenței și a opțiunilor de viitor. Pe de altă parte, trebuie stabilit că nu este posibilă, nefiind permisă, determinarea fie a administratorului judiciar, fie a altei persoane, la exprimarea unei cauze/idei impuse, mai ales că nu a existat nici o cooperare din partea administrației statutare ori a administratorului special.

În fine, mai trebuie spus că la acest moment există pe rol în derulare proceduri judiciare speciale inițiate de către Comitetul creditorilor decurse din concluziile deduse din conținutul rapoartelor discutate.

Față de toate acestea, apreciind că nu se impune refacerea rapoartelor, că contestația de față este neîntemeiată urmează a o respinge.

În ce privește starea actuală a debitorului, constatăm că deși planul de reorganizare a sa a fost aprobat, administratorul judiciar a renunțat la cererea de confirmare, justificat pe lipsa calității de creditor a titularului planului; planul de reorganizare propus spre confirmare a fost propus de către creditor P. H., a cărui creanță a fost admisă, după respingerea ei ca fiind tardivă de către administratorul judiciar, în soluționarea contestației la tabelul preliminar al creanțelor, dar respinsă în final prin casarea cu modificarea acestei soluții de către instanța de control judiciar - Decizia civilă nr.252 din 1 aprilie 2014 Curții de Apel București/Secția a V-a comercială.

Pe de altă parte trebuie observat, ceea ce este esențial, și că deschiderea procedurii insolvenței de față a avut la bază și cererea chiar a debitorului, care introductiv a cerut „deschiderea procedurii simplificate a falimentului”, care prin declarația dată în conformitate cu dispozițiile art. 28 al.1 lit. h din lege și-a declarat „intenția de a intra în procedura simplificată a falimentului”- subliniat chiar de către acesta, acte ce îl împiedică legal pe debitor să propună plan de reorganizare conform dispozițiilor art. 94 al.1 lit. A din Legea nr.85/06, acte ce impun din start . a falimentului, conform dispozițiilor art. 107 al.1 lit.A a din aceeași lege. Ca dovadă a acestei intenții de intrare în procedura falimentului stă chiar și contestarea de către debitor a cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de către creditor B. SA, situații ce dovedesc o poziție ce intră în vădită contradicției cu pretenția actuală de reorganizare, dar care fac și mai justificată poziția administratorului judiciar.

În consecință, constatând că nu este aprobat niciun plan de reorganizare propus în condițiile art. 94 din lege, urmează a admite cererea administratorului judiciar și a dispune . SRL din Călărași în procedura falimentului, corespunzător dispozițiilor art. 107 al.1 lit. A a, b și c din lege”.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, înregistrat la 26.11.2013, apelantul P. H. solicitând admiterea apelului cu consecința continuării planului de reorganizare.

În motivare arată că hotărârea fondului nu este definitivă, nu există drepturi câștigate ca raporturi juridice tranșate, astfel că drepturile sale, dobândite prin aplicarea art. 42. alin. 3 din Legea 85/2014 și art. 186 NCPC fac posibilă revenirea la procedura reorganizării.

Se arată că a depus cerere de admitere a creanței, a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 389.073 lei reprezentând creditare societate, suma cu care a figurat creditor când a propus planul de reorganizare ce a fost aprobat.

Față de . Legii 85/2014 și efectul repunerii de drept în termenul de admitere a creanțelor la masa credală solicită să se constate că drepturile sale la continuarea procedurii de reorganizare sunt și ele repuse în termen tocmai pentru că redevine creditor în procedură.

Totodată nu sunt întrunite condițiile art. 107 lit. A pct. c din Legea 85/2006, hotărârea pronunțată este nelegală; precizează că nu a fost notificat ca și creditor în faza premergătoare procedurilor, repunerea de drept în termenul formulării cererii de creanță reprezentând un drept câștigat, așa cum arată în opinia sa și dezlegarea adusă de Curtea de Apel București.

Intimata creditoare . depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantului, arătând că, prin Decizia nr. 252/2014 a Curții de apel București s-a dispus înlăturarea creanței acestuia din tabelul definitiv de creanțe. Se arată că apelantul consideră că este repus în termenul de formulare a cererii de înscriere la masa credală, însă ignoră decizia indicată, prevalându-se în continuare de calitatea sa de titular al planului de reorganizare.

În drept intimata s-a întemeiat pe art. 205-208 C..

Intimatul C. I. DE INSOLVENȚĂ "H. N.", în calitate de lichidator judiciar al debitoarei . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În motivare întâmpinării a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantului, arătând că, prin Decizia nr. 252/2014 a Curții de apel București s-a dispus înlăturarea creanței acestuia din tabelul definitiv de creanțe; ținând cont de această decizie tabelul definitiv nu-l cuprinde ca și creditor, fiind publicat în BPI 6966/08.04.2014; se arată și că P. H. nu deține calitatea de administrator special al debitoarei, întrucât prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților din 22.08.2013 a fost numit în această calitate P. H..

În ceea ce privește efectul devolutiv al apelului, se arată că acesta este limitat la ceea ce a constituit obiectul judecății în primă instanță și la ceea ce constituie obiectul criticii aduse de apelant activității primei instanțe; ca urmare, repunerea de drept în termenul de formulare a cererii de înscriere la masa credală, invocată de apelant pentru a justifica calitatea de titular al planului de reorganizare și revenirea la procedura reorganizării nu poate opera în cauză.

Ținând cont de aspectele menționate, precum și dispozițiile imperative ale art. 94 alin. 5 din Legea 85/2006, instanța de fond a dispus în mod corect . debitoarei, în condițiile în care, în 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv de creanțe (08.04.2014) nicio persoană îndreptățită nu a depus un plan de reorganizare a activității acesteia.

În drept s-a invocat art. 115 C. și 94 alin. 1 Legea 85/2006, coroborate cu art. 107 alin. 1 lit. A pct. c din Legea 85/2006.

În dovedirea susținerilor s-a depus, în copie: tabel definitiv creanțe, proces verbal al Adunării Generale a Asociaților din 22.08.2013.

Apelantul, afirmându-se și reprezentant legal al debitoarei ., a depus act procedural intitulat „întâmpinare”, prin care a solicitat admiterea apelului.

Apelantul a depus răspuns la întâmpinarea creditoarei . la 14.08.2014.

În motivare a arătat că excepția lipsei calității procesual active trebuie respinsă întrucât nu a renunțat vreodată la planul de reorganizare, astfel că aceasta nu îi poate fi opusă.

Separat de acest apel, odată cu . Legii 85/2014, în termen legal, P. H. a solicitat să se constate că are beneficiul repunerii de drept prin . menționatei legi și să se încuviințeze repunerea în termen, față de cererea depusă în cadrul cerințelor procesuale ale art. 186 NCPC.

Efectul repunerii în termen acționează ope legis, de drept, stadiul procedurii fiind o soluție a fondului atacată cu apel, în termen; se mai arată că a formulat prezentul apel pentru a exista o încadrare în stadiul procedural care să permită valorizarea efectului repunerii în termen. La momentul analizării dreptului litigios, în timpul curgerii termenului de apel, a intervenit o lege ce repune în drept în termen pe creditori, iar prin apel și procedurile desfășurate, apelantul beneficiază de efectul legii și acțiunii procesuale întemeiată pe lege, astfel că are, prin efectul acesteia, calitate procesuală activă în cauză; mai mult calitatea de creditor i-a fost recunoscută de noul administrator judiciar, care a întocmit un tabel de creanțe în care e inclus ca creditor în procedură.

Apelantul a depus răspuns la întâmpinarea lichidatorului, înregistrat la 05.11.2014.

În motivare a arătat că excepția lipsei calității procesual active trebuie respinsă întrucât este în discuție o prevedere legală bazată pe Legea 85/2014, ce are un efect de repunere în termen, ope legis, iar intimata nu își poate invoca propriul tabel definitiv al obligațiilor și faptul propriu de a-l elimina din acel tabel, în pofida Legii 85/2004.

Trimiterea la art. 343 din Legea 85/2014 nu are relevanță întrucât nu solicită aplicarea în procedură a legii noi, ci numai efectul repunerii de drept în termenul de depunere a declarațiilor de creanță.

Se mai arată că nu a renunțat vreodată la planul de reorganizare, ci administratorul judiciar a făcut-o, în lipsa sa, astfel că aceasta nu îi poate fi opusă.

În ceea ce privește teoria privind efectul devolutiv al apelului făcută de lichidator, aceasta nu poate fi primită întrucât caracterul devolutiv al acestuia permite reluarea tuturor aspectelor judecate.

De asemenea apelantul reitezează argumentele prezentate în apel, privind: cerere de admitere a creanței (a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 389.073 lei reprezentând creditare societate, suma cu care a figurat creditor când a propus planul de reorganizare ce a fost aprobat); efectul repunerii de drept în termenul de admitere a creanțelor la masa credală prin care solicită să se constate că drepturile sale la continuarea procedurii de reorganizare sunt și ele repuse în termen tocmai pentru că redevine creditor în procedură.

În susținere a depus, în copie: cerere înscriere la masa credală din 22.07.2014, contract de împrumut nr. 18/01.04.2010, completare cerere înscriere masa credală, cerere repunere în termen, acte de cercetare (urmărire) precum și decizie penală 73/R/2010.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma efectului devolutiv al apelului și a limitelor acestuia (art. 476-479 NCPC), Curtea reține următoarele asupra apelurilor de față:

Pentru corecta soluționare a prezentei spețe este necesară trasare limitelor efectului devolutiv al apelului, față de multiplele aspecte ce s-au invocat, unele dintre acestea exterioare obiectului speței.

Sentința judecătorului sindic privește două aspecte diferite: 1) respingerea contestației creditorului . privea completarea raportului privind cauzele insolvenței și 2) admiterea solicitării administratorului judiciar de trecere la faliment. Cât privește primul aspect, acesta nu a fost atacat de partea care ar fi avut interes (. că, în conformitate cu limitele efectului devolutiv determinate de ce s-a apelat (art. 477 NCPC), aceasta nu poate fi repusă în discuție în prezentul apel.

Cât privește limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță (art. 478 NCPC), prezenta speță a avut ca obiect, în fața primei instanțe, verificarea îndeplinirii/neîndeplinirii condițiilor trecerii la procedura falimentului, ce se afirma a fi îndeplinită în condițiile 107 alin. 1 lit. A pct. c din Legea 85/2006. Or, sub acest aspect, atât afirmațiile ce privesc modul de constituire al creanței . și afirmațiile privind existența unei repuneri în termenul de declarare a creanței, ope legis, pentru P. H., sunt exterioare învestirii primei instanțe.

Astfel, ceea ce trebuia să verifice aceasta la momentul deliberării și ceea ce trebuie să verifice și Curtea la momentul deliberării este dacă, în funcție de stadiul procesual de la acest moment al deliberării, există un plan de reorganizare propus de subiectele de drept prevăzute de art. 94 alin. 1 lit. a-c din Legea 85/2006, care să fi fost aprobat; dacă un astfel de plan nu există, consecința prevăzută de lege este expresă și obligatorie, nelăsând o posibilitate de interpretare instanței: „art. 107: (1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, în condițiile art. 32, . următoarele cazuri: nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat și confirmat”. Conform datelor speței un astfel de plan nu exista, întrucât singurul plan fusese propus de P. Hirstu care, atât la momentul analizei instanței de fond, cât și la momentul deliberării Curții, nu are calitatea de creditor înscris în tabelul definitiv (f. 52 dosar apel).

Astfel, ceea ce este relevant nu este dacă i se poate opune o „renunțare” a altuia, respectiv a administratorului judiciar, întrucât într-adevăr o renunțare nu i se poate opune decât subiectului care o face, ci faptul că nicio persoană îndreptățită nu înțelegea să solicite confirmarea unui plan de reorganizare, iar P. H. nu avea și nu are calitatea de creditor înscris în tabelul definitiv, fiind înlăturat prin Decizia definitivă 252/01.04.2014 a Curții de apel București (cât privește debitoarea, aceasta nu îndeplinea condițiile din art. 94 alin. 1 lit. a privind manifestarea intenției de reorganizare, așa cum corect a observat și instanța de fond; deci, doar un creditor legal înscris ar fi putut susține un plan, iar apelantul nu era într-o astfel de situație).

Nici faptul că, în opinia apelantului, Legea 85/2014 ar fi aplicabilă în sensul repunerii sale în termenul de a formula declarația de creanță nu este relevant în speță, întrucât legea insolvenței prevede proceduri speciale de analizare și admitere/respingere a creanțelor, iar calitatea de creditor susceptibil a propune un plan de reorganizare nu se poate câștiga prin simpla afirmație a persoanei interesate, ci doar prin parcurgerea (cu succes) a acestora. Deci, până la „dezlegarea” acestei probleme juridice, fie de lichidatorul judiciar, fie, în cazul contestării soluției acestuia, de instanțele legal învestite (dezlegare care privește de altfel, atât interpretarea asupra termenului/repunerii în termen, cât și dacă se trece peste acest aspect, diverse alte aspecte de fond al creanței, ce nu se pot analiza incidental direct într-o soluție privind trecerea la faliment), nu s-ar putea lua în considerare o calitate de creditor, în contra tabelului definitiv stabilit prin Decizie definitivă, pe baza unei simple alegații făcute în acest sens; or, această dezlegare nu este permis a se face incidental, cu ocazia analizării unui alt aspect al procedurii, din moment ce legea prevede acțiuni speciale cu privire la tabelul de creanțe (art. 73-75 Legea 85/2006).

Pentru acestea considerente, Curtea constată că, față de prevederile art. 480 NCPC, Curtea va respinge, ca nefondat, apelul formulat de creditorul (afirmat) P. H..

Reținând că apelantul a căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală, și că intimata . solicitat cheltuieli de judecată și că le-a dovedit conform chitanței 159/28.07.2014 (f. 32 dosar apel), Curtea constată îndeplinite condițiile art. 453 rap. la 451 alin. 1 și 452 NCPC și Obligă apelantul la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată către intimata .>

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de creditorul P. H., domiciliat în Călărași, ., ..14, ., împotriva Sentinței civile nr.177/26.05.2014 și a încheierilor premergătoare, pronunțate de Secția Civilă a Tribunalului Călărași în dosarul nr._ 13 având ca obiect procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată, în contradictoriu cu intimatul C. I. DE INSOLVENȚĂ "H. N.", cu sediul în Călărași, ..M-18, ..4, J. Călărași, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ., cu sediul în Călărași, ..34, J. Călărași; intimata creditoare contestatoare .>, cu sediul în Călărași, . nr.2, J. Călărași și intimații creditori ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, .-8, J. Călărași, P. M. CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, . A, J. Călărași, . ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 4, .-6 și ., cu sediul în Călărași, . nr. 35, J. Călărași.