Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1060/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1060/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 11227/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2183/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILA NR. 1060/2014
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. D.
JUDECĂTOR I. G.
GREFIER M. I.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulate de apelanta . prin lichidator CII B. B. E. împotriva sentinței civile nr. 6054/16.06.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se învederează instanței că apelanta a depus la dosar un set de acte, precum și faptul că prin cererea de apel, a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă și o reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr. 6054/16.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ , s-a respins ca nefondată cererea formulată de debitoarea . prin lichidator CII B. B. E. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că debitorul, prin lichidator, nu a arătat dacă a verificat și declarațiile fiscale depuse de societate, care reprezintă, potrivit dispozițiilor 110 alin 3 din OG 92/2003, republicată, titlu de creanță, titlurile executorii ori somațiile care ar fi trebuit emise de către autoritatea fiscală, care nu au fost anexate la dosar, pentru a verifica realitatea celor afirmate, iar lichidatorul nu a făcut dovada că creditorul bugetar AFP Sector 2 are o creanță împotriva debitorului aflat în lichidare voluntară.
Deși dispozițiile că art. 2701 din Legea 31/_ prevăd că: „În cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență, lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenței.” Judecătorul sindic a apreciat că aceasta nu înseamnă că lichidatorul este scutit de obligația de a face dovada insolvenței, adică a datoriei debitorului față de creditorul bugetar. Mai mult decât atât, instanța a avut o îndoială serioasă cu privire la aplicabilitatea acestui articol la societățile cu răspundere limitată având în vedere că norma respectivă este trecută în „Capitolul III – Lichidare societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni” al Legii 31/1990, și cu alte cuvinte se aplică numai acestor societăți. Mai mult decât atât dispozițiile ce privesc lichidarea societăților cu răspundere limitată reglementate de articolul 262 - 263 din Legea nr. 31/1990 nu fac trimitere la dispozițiile articolului 2701 din Legea nr. 31/1990, rezultând că acestea nu ar putea fi aplicate prin analogie și la societatea cu răspundere limitată.
Pe de altă parte, dacă unicul creditor ar fi avut o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului nimic nu ar fi împiedicat-o să exercită o acțiune în declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței în temeiul art. 2701, teza ultimă, din Legea 31/1990: „În condițiile legislației insolvenței, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolvenței față de societatea aflată în curs de lichidare.” Procedura falimentului este, potrivit art. 3 alin. 1 pct. 23 și 3 din lege, o procedură concursuală colectivă, în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, or, lichidatorul a afirmat că doar un creditor deține creanțe împotriva debitorului, astfel că recuperarea creanței acestuia, în situația în care ar fi certă, lichidă și exigibilă, se poate face în condițiile Legii 31/1990, republicată și modificată.
De asemenea, potrivit articolului 3 alin. 1 pct. 6 din aceeași lege: "prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile." Din cele două texte le lege, rezultă că aplicarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006 presupune ca și premise necesare existența unei creanțe certe lichide și exigibile precum și dovada stării de insolvență a debitoarei.
Chiar dacă în cauza de față cererea a fost formulată de debitoare, prin lichidatorul numit în condițiile Legii nr. 31/1990, aceasta nu înseamnă că principiile dovedirii stării de insolvență a debitoarei nu se mai aplică. Lichidatorul debitoarei nu a produs dovezi din care să rezulte existența creanței și caracterul cert, lichid și exigibil al acesteia, acesta nefiind scutit de a face dovezi în procesul comercial având ca obiect cererea debitoarei de deschidere a procedurii insolvenței, acesta având aceleași obligații procesuale ca orice participant la demersul judiciar, în condițiile articolului 129(1) C.p.civ. În acest cadru, s-a apreciat că fișele sintetice depuse la dosar nu au caracterul unor titluri de creanță care să justifice deschiderea procedurii simplificate a insolvenței.
Împotriva acestei soluții, debitoarea . SRL prin lichidator CII B. B. E. a promovat apel, solicitând schimbarea sentinței în sensul deschiderii procedurii insolvenței.
În motivare, apelanta a susținut că judecătorul sindic a reținut în mod eronat că nu au a fost dovedită existența creanței bugetare pentru care nu există resurse financiare de plată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 470 și urm. NCPC.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale, Curtea reține că aplicarea procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 este supusă îndeplinirii a două condiții de fond: debitorul să aibă calitatea de comerciant, societate agricolă, grup de interes economic sau de altă persoană juridică de drept privat ce desfășoară și activități economice și să se afle în stare de insolvență.
Anterioara declanșare a procedurii de lichidare potrivit legii nr. 31/1990 republ. nu impietează asupra deschiderii procedurii insolvenței, subzistând obligația în acest sens din partea reprezentanților debitoarei conform art. 2701 din Legea nr. 31/1990 republ., ce este recunoscută implicit și în cazul societății cu răspundere limitată potrivit art. 260(8) din lege. Mai mult, pentru asemenea situație, cerințe de celeritate au atras incidența procedurii în formă simplificată potrivit art. 1(2) din Legea nr. 85/2006 corelată cu o modalitate mai rapidă de soluționare a cererii formulate de debitoare, care nu este condiționată de depășirea valorii prag a creanței.
Având în vedere cadrul legal deja menționat, Curtea consideră că judecătorul sindic a dat relevanță unor aspecte circumstanțiale ce nu constituiau însă, potrivit legii, impedimente la deschiderea procedurii insolvenței. Astfel, valoarea totală a debitelor, dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, nu poate fi considerată redusă și ca lipsind de interes declanșarea procedurii insolvenței cât timp legea nu instituie la art. 32 o valoare prag a creanțelor în cazul cererilor promovate de debitor. Totodată, din perspectiva lichidatorului desemnat a cărui activitate nu a fost contestată de creditori, se impunea promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței cât timp datoriile înregistrate și neachitate fac imposibilă finalizarea procedurii lichidării în cadrul creat de Legea nr. 31/1990 republ. Orice alte considerații legate de oportunitatea măsurii raportat la scopul general urmărit prin procedura insolvenței nu pot fi susținute cu relevanță juridică în absența voinței exprimate în acest sens de legiuitor.
Totodată, în niciun moment nu s-a susținut sau dovedit că debitoarea deține fonduri bănești suficiente pentru acoperirea creanțelor invocate, legea instituind pentru această situație dreptul creditorilor de a formula ulterior opoziție potrivit art. 32(2) din lege, iar conduita creditorului bugetar care nu a inițiat el însuși declanșarea procedurii insolvenței nu poate fi considerată relevantă.
Pentru aceste motive, Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite cerințele legale pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Reținând incidența Deciziei în interul legii nr. 5/2011, adaptând dispozitivul și considerentele acesteia la prevederile Noului C.p.civ., în temeiul art. 480(3) NCPC, Curtea va anula sentința atacată și va trimite cauza judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenței în forma simplificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta . prin lichidator CII B. B. E..
Anulează în tot sentința civilă nr. 6054/16.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._ și trimite cauza judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii în formă simplificată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
V. D. I. G. M. I.
Red./Dact. – VD /Ex. 2
Judecător fond: N. P.
Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1121/2014. Curtea de... | Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr.... → |
|---|
