Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 635/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 635/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 22058/3/2013
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 635
Ședința publică de la 27.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – A. A.
JUDECĂTOR – I. P.
JUDECĂTOR – G. B. F.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta B.R.D. - G. SOCIETE GENERALE SA – G. Piatra N. prin Sucursala Piatra N. pentru Agenția Fălticeni, împotriva sentinței civile nr. 6959 din 25.10.2013, pronunțata de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar Societatea Românească de Insolvență SPRL și Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că au fost comunicate motivele de apel către toți intimații, iar intimata . prin administrator judiciar Societatea Românească de Insolvență SPRL a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare în două exemplare și înscrisuri.
Curtea califică drept recurs iar nu apel calea de atac promovată în cauză, având în vedere data introducerii cererii la 31.01.2013 la prima instanță și faptul că nu este dată de judecătorul fondului calea de atac, ci de lege.
Ca urmare a calificării căii de atac ca fiind recurs, Curtea se constituie în conformitate cu prevederile art. 98 din Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin hotărârea nr.387/2005 a Plenului C.S.M., prin includerea în complet a Domnului judecător G. B. F. conform planificării de permanență.
Având în vedere faptul că intimata . prin administrator judiciar Societatea Românească de Insolvență SPRL prin întâmpinare a solicitat judecata în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
P. cererea introductivă înregistrată în data de 31.01.2013 la Tribunalul Suceava – Secția Civilă sub nr._, creditoarea Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006, împotriva debitoarei . invocând față de aceasta o creanță în sumă de_ lei.
P. sentința civilă nr.690 pronunțată la 16.04.2013 în dosarul nr._ Tribunalul Suceava – Secția Civilă, prin judecătorul-sindic, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București (Secția a VII-a Civilă) în circumscripția căreia își are sediul debitoarea și unde cauza a fost înregistrată în dosarul nr._ .
Creditoarea B. – G. Societe Generale SA – G. Piatra N., prin Sucursala Piatra N. pentru Agenția Fălticeni, a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat, de asemenea, deschiderea procedurii insolvenței față de debitorul ..
P. încheierea dată în cauză la 03.09.2013 s-a calificat cererea de intervenție, de către instanță, ca fiind declarație de creanță iar prin sentința civilă nr.6959 pronunțată la 10.09.2013 în dosarul nr._ Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă a admis cererea creditorului Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava, a deschis procedura generală a insolvenței față de debitoare și a dispus, totodată și celelalte măsuri de ordin procedural legal aferente deschiderii procedurii, reținând în considerentele hotărârii că sunt îndeplinite condițiile legale privind existența creanței și starea de insolvență a debitoarei.
Împotriva acestei sentințe civile intervenienta B. – G. Societe Generale SA – G. Piatra N., prin Sucursala Piatra N. pentru Agenția Fălticeni, a formulat apel, astfel cum și-a denumit expres cererea formulată în calea de atac, solicitând anularea hotărârii atacate și, rejudecându-se fondul, admiterea cererii de intervenție în interes propriu.
În motivarea apelului s-a arătat că, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței atacate, tribunalul nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție, ceea ce este de natură să atragă anularea hotărârii în condițiile art.480 alin.3 Noul Cod de procedură civilă. De asemenea, tribunalul nu a analizat nici argumentele din cererea de intervenție, contrar dispozițiilor art.425 Noul Cod de procedură civilă, conform cărora instanța trebuie să arate motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea cu privire la soluția pronunțată.
Administratorul judiciar desemnat în procedura insolvenței deschisă prin hotărârea atacată în cauză, Societatea Românească de Insolvență SPRL a formulat întâmpinare solicitând menținerea sentinței atacate inclusiv a dispoziției din cuprinsul acesteia privind desemnarea sa în calitatea de administrator judiciar în procedura deschisă împotriva societății debitoare, depunând la dosar înscrisuri dovedind efectuarea unor acte de procedură.
P. încheierea dată în cauză la termenul de la 27.02.2014, Curtea a calificat calea de atac formulată în cauză drept recurs, iar nu apel cum greșit a fost denumită cererea formulată în calea de atac, având în vedere că în speță procesul a început prin cererea introductivă înregistrată la data de 31.01.2013 la Tribunalul Suceava – Secția Civilă, anterior datei la care a intrat în vigoare Noul Cod de procedură civilă care prevede calea de atac a apelului, în cauză fiind incidente, prin urmare, prevederile Legii nr.85/2006, care, în forma incidentă legal, prevăd calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătorului-sindic.
Față de acestea, analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Din economia Legii nr.85/2006, îndeosebi art.27 și următoarele, art.31 și următoarele, rezultă că debitorul, respectiv, creditorul pot formula cererea introductivă pentru deschiderea procedurii insolvenței în mod separat, cererea fiecăruia primind număr de dosar distinct, pentru această ipoteză, în cazul în care formularea cererilor debitorului și creditorilor se suprapune în timp, dispozițiile art.31 alin.4 din legea specială menționată reglementând posibilitatea conexării.
Dispozițiile legii speciale de procedură, cum este cazul Legii nr.85/2006, trebuie să fie aplicate întocmai, în caz contrar excedându-se caracterul special al acestora.
În raport cu formularea cererii introductive de către debitor, dispozițiile Legii nr.85/2006 nu prevăd posibilitatea formulării de către creditori, anterior soluționării acesteia, a unor alte cereri în dosarul respectiv, cu excepția – acceptată în mod implicit – a unor declarații de creanță premature, a căror analiză intervine oricum ulterior deschiderii procedurii. Se prevede expres, în schimb, că în ipoteza în discuție creditorii nu pot formula decât opoziție în raport de hotărârea prin care s-a dispus deschiderea procedurii, admițându-se cererea introductivă a debitorului.
În cauză, creditoarea B. a formulat în mod expres o cerere de intervenție în interes propriu pe care a înaintat-o în mod explicit la dosarul în care a fost înregistrată cererea introductivă a debitoarei. Așa cum s-a arătat, nu există un temei juridic în raport cu legea specială incidentă pentru formularea cererii de intervenție. În mod obișnuit o astfel de cerere în sine, trebuie respinsă, ca inadmisibilă. În cuprinsul cererii de intervenție se regăsesc și mențiuni în sensul că aceasta ar putea constitui o cerere de deschidere a procedurii față de debitor, dar în acest caz creditoarea nu trebuia să ceară explicit atașarea acesteia la dosarul având ca obiect cererea debitoarei. În această situație, tribunalul a apreciat în mod oportun că cererea de intervenție poate fi reținută în cauză ca fiind cel mult o declarație de creanță și a calificat-o ca atare prin încheierea de la termenul de la 03.09.2013, când a și amânat pronunțarea asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de debitoare, la 10.09.2013 când s-a pronunțat sentința atacată.
În contextul calificării dispuse de către tribunal declarația de creanță urmează să fie analizată în procedura verificării creanțelor derulată ulterior deschiderii procedurii. Nu se mai justifica, prin urmare, în niciun fel ca tribunalul, prin sentința civilă recurată, să analizeze argumentele din cererea de intervenție și nici să se pronunțe asupra acestei cereri, astfel cum a susținut recurenta prin motivele de recurs formulate.
De altfel, recurenta nici nu a formulat motive de recurs care să se constituie drept critici privind temeinicia și legalitatea dispoziției de calificare a cererii de intervenție în cerere de declarare a creanței.
În consecință, recursul nu poate fi apreciat a fi decât nefondat, urmând să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta B.R.D. - G. SOCIETE GENERALE SA – G. Piatra N. prin Sucursala Piatra N. pentru Agenția Fălticeni, împotriva sentinței civile nr. 6959 din 25.10.2013, pronunțata de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar Societatea Românească de Insolvență SPRL și Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.02.2014.
Președinte, Judecător,Judecător,
A. A. I. P. G. B. F.
Grefier,
L. E. A.
Red.Jud.A.A.
Tehnored.F.L.
2.04.2014
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă
Președinte: G. L. D.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
