Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 575/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 575/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 31474/3/2013/a1

Dosar nr._ (Număr în format vechi 2988/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 575

Ședința publică de la 08 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. VINȚANU

Judecător A. M. S. U.

Grefier C. M.

****************

Pe rol judecarea cererii de apel, formulată de apelanta reclamantă D. G. DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 BUCURESTI împotriva sentinței civile nr.9420/07.11.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți R. M. și R. M. S..

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care: Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra apelului, constată că:

Pe rolul Tribunalului București – Secția a VII - a Civilă, a fost înregistrată sub nr._/13/a1 cererea formulata de reclamantul Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 București, prin care a solicitat obligarea pârâților R. M. și R. M. S., administratori și asociați ai debitorului S.C. MARSOR ATRACTIV S.R.L. la suportarea pasivului societății debitoare.

În motivarea cererii, s-a arătat că reprezentanții societății debitoare au dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit persona juridică la încetarea de plăti, au ținut o contabilitate fictivă, făcând să dispară unele documente contabile și nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 138 alin 1 lit c) și d) din Legea nr. 85/2006.

Prin sentința civilă nr. 9420 din 7.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă în dosarul nr._, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecătorul - sindic a reținut că prin reglementările din art.138 din Legea nr.85/2006 legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență.

În lipsa unor dovezi concrete din care să rezulte care sunt activitățile dispuse de asociați, modalitatea în care s-au realizat faptele, perioada de timp, și nu în ultimul rând, că acestea ar fi produs starea de insolvență, nu poate fi reținută săvârșirea faptei ilicite.

Fapta prevăzută la art.138 lit d) din lege, cuprinde trei ipoteze: primele două ipoteze se refera la împrejurarea că pârâții au ținut o contabilitate fictivă și au făcut să dispară unele documente contabile, însă lichidatorul judiciar nu a probat cele afirmate. Cea de-a treia ipoteză prevăzută de lit.d) a art.138 din lege se referă la faptul că pârâții nu au ținut o contabilitate în conformitate cu legea. Împrejurarea că debitorul nu a depus la dosar actele prevăzute de art.28 din Legea 85/2006 în termenul prevăzut de art.35 din lege, ori că nu a depus toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe.

Oricum, în ceea ce privește obligația pârâților de a ține registrele cerute de lege, condiția impusă de legiuitor este că neîndeplinirea acesteia, adică neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență. Așadar, simplul fapt că pârâții nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii lor, în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență. În speță, reclamantul nu a făcut dovada acestui raport de cauzalitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 BUCUREȘTI, înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă.

„Motivarea”apelului constă în redarea conținutului cererii introductive de instanță, apelanta neaducând nicio critică de netemeinicie a hotărârii atacate.

Analizând sentința atacată, în raport de probele administrate, criticile formulate și temeiul de drept invocat, Curtea apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamantul creditorul DGFP susține că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de către pârâți, în calitate de foști administratori ai debitoarei, prin săvârșirea de aceaștia a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit. c și d) din Legea nr.85/2006, și anume ,,au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți,, și respectiv ,, de a ține o contabilitate fictivă, de a face să dispară unele documente contabile și de a nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea ,,

Reclamantul nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârâții și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care s-ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății.

În privința faptei de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea (art.138 alin.1 lit.d teza III din lege), Curtea constată că apelanta nu precizează și nu dovedește care a fost mecanismul cauzal prin care omisiunea imputată pârâților ar fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.

În acest sens, nu s-a probat că pârâții, în timpul mandatului lor de administratori, ar fi săvârșit fapte conexe ori favorizate de neținerea contabilității, precum ascunderea ori deturnarea unei părți din activele societății, însușirea de fonduri bănești, neînregistrarea unor încasări de creanțe etc., care să demonstreze caracterul fraudulos al faptei de a nu fi ținut contabilitatea conform legislației în materie și intențiile de a-i prejudicia pe creditori. Reclamantul se limitează la supoziții nedovedite privind urmărirea unor scopuri frauduloase, care însă nu suplinesc obligația sa procesuală de a dovedi relația de cauzalitate între neținerea contabilității societății și starea de insolvență a acesteia.

În ce privește fapta de a continua o activitate care ducea în mod vădit la încetare de plăți invocată de creditor, nu se indică în ce a constat acestea, astfel că susținerea este neîntemeiată.

În concluzie, Curtea constată că reclamanta nu a probat săvârșirea de către pârâții a unor fapte ilicite care să poată fi încadrate în dispozițiile art.138 alin.1 lit. c și d) din Legea nr.85/2006 și nici că prin săvârșirea acestor ipotetice fapte ori prin neținerea contabilității, s-ar fi cauzat starea de insolvență a debitoarei, nefiind, astfel întrunite condițiile cumulative ale răspunderii personale prevăzute de art.138 alin.(1) din Legea insolvenței.

Față de cele expuse, în temeiul art. 480 alin. (1) Cod procedură civilă Curtea va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă D. G. DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 1, Piața Amzei nr. 13, împotriva sentinței civile nr.9420/07.11.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți R. M. (_) și R. M. S. (_), ambii cu domiciliul în București, sector 1, .. 106, ., .> Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2015.

Președinte,

G. VINȚANU

Judecător,

A. M. S. U.

Grefier,

C. M.

Red.Jud.G.V.

Tehnored.A.A.

5 ex/.2.06.2015

.>

Tribunalul București – Secția a VII- a Civilă

Judecător sindic: S. O.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 575/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI