Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 228/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 228/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 2765/93/2012/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Dosar nr._
(Număr în format vechi 196/2015)
DECIZIA CIVILĂ NR.228/R/2015
Ședința publică de la 30 martie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. S.
JUDECĂTOR: S. G. N.
JUDECĂTOR: F. L. ȘALAR
GREFIER: V. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV, împotriva Sentinței civile nr.3254 din 21.10.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât S. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art.84 Vechiul Cod de procedură civilă, Curtea califică calea de atac ca fiind recurs, raportat la dispozițiile art.11423 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Urmare a recalificării căii de atac din apel în recurs, Curtea va dispune trecerea dosarului la C 7 R și întregirea completului de judecată cu cel de-al treilea judecător.
Curtea este compusă din: Președinte M. C. S., Judecător S. G. N. și Judecător F. L. ȘALAR.
Curtea constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă raportat la dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă și reține recursul spre soluționare.
CURTEA,
Asupra apelului de față, deliberând reține următoarele:
Prin încheierea de la 15.05.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosar_ 12 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei ., fiind desemnat lichidator judiciar.
Prin cererea, înregistrată sub nr._, pe rolul Tribunalului Ilfov, reclamanta creditoare Direcția Regională a Finanțelor Publice București, în calitate de unic creditor al . a chemat în judecată pârâtul S. M. solicitând angajarea răspunderii patrimoniale, în temeiul art. 138 alin.1 lit. d Legea 85/2006, obligarea pârâtului la suportarea pasivului în cuantum de 17 089 lei.
În motivarea cererii s-a învederat că, în urma demersurilor efectuate de către lichidatorul judiciar desemnat în cauză nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile a căror valorificare să asigure acoperirea cheltuielilor de procedură și a creanțelor înscrise a masa credală, reclamanta fiind înregistrată în tabelul de creanțe cu o creanță în cuantum de 17 089 lei.
S-a susținut că răspunderea organelor de conducere pentru plata pasivului societății constituie o răspundere civilă delictuală specială care intervine pentru faptele administratorilor care au determinat starea de insolvență a societății.
Scopul reglementării art. 138 alin. 1 din lege constă în determinarea și menținerea unui climat economic sănătos, întemeiat pe principiul apărării drepturilor creditorilor societății față de faptele administratorilor care nu au întreprins măsurile legale în derularea activității și principiul răspunderii administratorilor statutari.
În susținerea cererii s-a învederat, în esență, că pârâtul nu
s-a conformat prevederilor Legii nr. 82/1991 și art. 72 si următoarele din Legea nr. 31/1990.
Prin sentința civilă 3254/21.10.2014 Tribunalul Ilfov a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a aprecia ă reclamanta nu a vizat probarea, în sine a faptei prevăzute de 138 alin. 1lit. d în una din alternativele referitoare la neîntocmirea contabilității conform legii, determinarea dispoziției unor documente contabile sau ținerea unei contabilități fictive, ci a avut în vedere doar o eventuală consecință posibilă a faptei respective neînregistrarea documentelor contabile la organele fiscale teritoriale sau neîndeplinirea obligației prevăzute de art. 28 din lege, aspecte ce nu se circumscriu prevederilor legale incidente.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta creditoare pentru motive de nelegalitate .
S-a susținut că în mod greșit prima instanță a înlăturat susținerile referitoare la prezumția relativă de neîntocmire a contabilității conform legii cu consecința cauzării insolvenței, rezultată din faptul nedepunerii situațiilor financiare la organele fiscale precum și din faptul neîndeplinirii obligației de depunere a documentelor prevăzute de art. 28 din lege.
Scopului reglementării dispozițiilor art.138 din lege constă în determinarea și menținerea unui climat economic corespunzător, bazat pe principiul apărării drepturilor creditorilor societății față de faptele ilicite ale administratorilor și corelativ, principiul răspunderi administratorilor pentru gestionarea defectuoasă cu consecința insolvenței.
Au fost reiterate susținerile relativ la aplicare prevederilor art. 72 și art. 73 Legea 31/1990, ale art. 10 alin. 1 Legea82/1991.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Pentru a antrena răspunderea patrimonială a administratorului societății debitoare, întrucât legea nu instituie o prezumție legală de vinovăție și răspundere, este necesar a se administra probe concludente și pertinente care să dovedească atât săvârșirea uneia din faptele prevăzute de art. 138 din lege cât și întrunirea condițiilor prevăzute de art. 998 – 999 cod civil privind fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, prejudiciul constând în insolvența societății și legătura de cauzalitate, dintre acestea.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță reclamanta creditoare s-a limitat la susținerea deducerii unei prezumții relative de neîntocmire sau ascundere a contabilității, din faptele neîndeplinirii obligației de înregistrare a situațiilor financiare și a neîndeplinirii obligației de depunere a actelor contabile conform art. 28 din lege fără a produce probe cu privire la legătura de cauzalitate dintre faptă și insolvența societății.
Din probatoriul administrat a rezultat doar neîndeplinirea obligației de înregistrare la organele fiscale a evidențelor contabile, în cei trei ani anterior deschiderii procedurii insolvenței precum și nedepunerea actelor prevăzute de art. 28 din lege.
Creditoarea reclamantă nu a administrat probe în dovedirea legăturii de cauzalitate dintre activitatea culpabilă a administratorului, care nu a procedat la întocmirea unei contabilități în conformitate cu legea și starea de insolvență a societății.
Nerespectarea obligației de înregistrare a declarațiilor fiscale la organele fiscale este sancționată conform dispozițiilor speciale prevăzute de codul de procedură fiscală, iar neîndeplinirea obligației de depunere a documentelor contabile conform art. 28 din lege este sancționată conform art. 147 din lege.
În consecință, nu s-a dovedit că administratorul prin fapta sa culpabilă a cauzat starea de insolvență, aspect de altfel relevat de către lichidatorul judiciar în rapoartele de activitate întocmite.
Apreciind legală sentința nefiind întrunite cerințele art. 304 c.pr.civ., raportat la art. 312 alin.1 c.pr.civ. c.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV, împotriva Sentinței civile nr.3254 din 21.10.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât S. M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. C. S. S.G. N. F. L. ȘALAR
GREFIER,
V. G.
Red.Jud.S.M.C./
Nr.ex.:2
Fond: Tribunalul Ilfov
Președinte:N. R.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 101/2015. Curtea de... → |
|---|
