Contestaţie. Decizia nr. 875/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 875/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 33851/3/2013/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 518/2015)
DECIZIA CIVILĂ NR.875/A
Ședința publică de la 26 Mai 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: E.-S. R.
Judecător: P. P.
Grefier: M. A. P.
********
Pe rol judecarea apelului formulat de debitoarea . SRL prin administrator judiciar SIERRA QUADRANT SPRL FILIALA BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr._/03.12.2014 pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, având ca obiect contestație la tabelul preliminar de creanțe, în contradictoriu cu intimata contestatoare . SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrată din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.05.2015, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VII - a Civilă sub nr._, creditoarea . SRL a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanțele al debitoarei . SRL, solicitând înscrierea sa în tabelul de creanțe cu suma de 1.170.376,28 lei reprezentând debit restant din contractul de prestări servicii nr.3/22.09.2011 încheiat de părți.
În motivarea contestației creditoarea a arătat că între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii nr.3/22.09.2011, având ca obiect consultanță și obținerea tuturor avizelor necesare care să permită construirea de parcuri eoliene și fotovoltaice în România, consultanță și obținerea tuturor permiselor, licențelor și autorizațiilor necesare care să permită solicitarea autorizației de construire a parcului fotovoltaic de către debitoare.
Prin sentința civilă nr._ din 03.12.2014 tribunalul a admis contestația și a dispus înscrierea creditoarei în tabelul de creanțe al debitoarei cu suma de 1.170.376,28 lei, în categoria creanțelor chirografare.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul - sindic a reținut că societatea contestatoare a făcut dovada că în baza contractului s-au obținut toate documentele și avizele necesare parcului fotovoltaic, inclusiv ATR-ul, acestea fiind predate pe bază de proces verbal administratorului debitoarei, numitul Femando Huidobro Ruiz, într-o perioadă de timp mai mică sau egală cu 18 luni de la data încheierii contractului, fără să existe dubii de obținere corectă a documentației și pentru o capacitate de 10 MW a parcului fotovoltaic, ceea ce îndreptățește pe creditoarea-contestatoare la plata sumei de 250.000 EURO (f.15 dosar).
Din corespondența purtată prin e-mail (f. 32-88) a rezultat că debitoarea a acceptat facturile, dar nu le-a achitat în integralitate din lipsa fondurilor disponibile.
Având în vedere toate documentele aferente declarației de creanță formulate de creditoarea-contestatoare, instanța de fond a apreciat că respectiva creață este certă, lichidă și exigibilă, motiv pentru care a admis contestația creditoarei . SRL împotriva tabelul preliminar de creanțe al debitoarei și a dispus înscrierea creditoarei în acest tabel cu suma de suma de 1.170.376,28 lei în categoria creanțelor chirografare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, debitoarea . SRL, prin administrator judiciar SIERRA QUADRANT SPRL FILIALA BUCUREȘTI, acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V-a Civilă sub același număr unic_ .
În motivarea apelului debitoarea a arătat că instanța de fond nu a făcut o analiză temeinică și justă a susținerilor debitoarei și a apreciat, fără a analiza izvorul obligațiilor pretinse de creditoare, că aceasta și-a îndeplinit toate obligațiile asumate și, pe cale de consecință, are o creanță certă, lichidă și exigibilă.
De asemenea, s-a arătat că instanța de fond a făcut aprecieri vădit subiective luând în analiză doar documentele aferente declarației de creanță depusă de contestatoare, fără a analiza dacă există un raport de cauzalitate între obiectul contractului, realizarea sau nerealizarea obiectului contractului și suma pretinsă.
Apelanta-debitoare a precizat că obiectul contractului era reprezentat de obligația creditoarei – contestatoare de a obține toate avizele, acordurile, licențele, inclusiv avizul tehnic de racordare pentru societatea debitoare.
Cum avizul tehnic de racordare nu a fost obținut, rezultă că obiectul contractului nu a fost îndeplinit.
Apelanta-debitoare a prezentat obiectul contractului nr.3/2011 încheiat de părți și a arătat că la data de 25.04.2013, deci la 1 an și 7 luni după încheierea contractului, intimata-contestatoare i-a predat, prin proces – verbal, un set de documente, lipsind însă: (i) planurile realizate în format Autocad aferente documentației de Mediu și Planului Urbanistic Zonal, (ii) acordurile de soluție tehnică de evacuare a energiei între ENEL, S.C. R. BANEASA SOLAR SRL, S.C. R. SOLAR RENOVABLES S.R.L. și restul societăților aferente GRUPULUI R., (iii) avizul tehnic de racordare (ATR).
La data de 20.06.2013 a notificat societatea contestatoare, prin executor judecătoresc, de neîndeplinirea contractuală sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale, refuzând plata facturilor emise de creditoare ca fiind nejustificate.
Referitor la avizul tehnic de racordare (ATR) nr.36/15.11.2012, apelanta – debitoare a precizat că acesta a fost eliberat pentru o singură societate, respectiv R. SOLAR RENOVABLES SRL, în calitate de SOLICITANT, pentru locul de producere ce aparține aceluiași utilizator mai înainte indicat.
Documentul a fost emis în baza studiului de soluție privind racordarea la rețeaua electrică a unei centrale electrice fotovoltaice având o putere instalata de 80 MW și în baza notei tehnice de completare a studiului de soluție.
La punctul 5 din acest ATR se prevede că „Utilizatorul va primi, în condițiile prevederilor Regulamentului, o compensație bănească dacă la instalația de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordați și alți utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcțiune a acesteia."
La punctul 8 alin.4 din ATR se prevede că „Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalațiile sale decât în condițiile prevăzute în Regulament".
În studiu de soluție realizat de către ISPE pentru S.C. R. SOLAR RENOVABLES S.R.L. nu este prevăzută soluția conform căreia alte 7 societăți, inclusiv debitoarea, urmează a îndeplini procedura necesară în vederea racordării la sursa principală.
Mai mult decât atât, chiar în capitolul „Scopul Lucrării. Introducere." din studiul de soluție, ISPE precizează: ,,Analiza are în vedere racordarea barei colectoare a panourilor fotoelectrice ale centralei, la RED 20kV. Legătura acestor panouri la bara colectoare nu face obiectul prezentului studiu, instalațiile aparținând beneficiarului." (beneficiar fiind R. SOLAR RENOVABLES S.R.L.).
Chiar daca s-ar admite soluția conform căreia s-a obținut un singur ATR pentru capacitatea totală de 80 MW, urmând ca celelalte societăți să se racordeze la centrala principală, asta ar fi presupus ca societatea care a obținut Avizul Tehnic de Racordare să devină furnizor de energie pentru celelalte 7 societăți, în condițiile legii, soluție ce nu a făcut obiectul niciunuia dintre contractele încheiate cu creditoarea de către societățile din grupul R..
A precizat apelanta că nu a convenit niciodată cu intimata-contestatoare asupra acestei variante, cu atât mai mult cu cât această variantă nu este în mod clar prevăzută de normele legale în vigoare.
S-a subliniat de către apelantă că ATR-ul obținut de creditoare este datat 15.11.2012, iar la data de 25.04.2013 creditoarea preda către debitoare parte din documentația prealabilă obținerii unui ATR, punându-se în această situație întrebarea de ce creditoarea, considerând ca și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale, încă preda documente către debitoare la jumătate de an de la obținerea ATR-ului.
Societatea debitoare trebuia să aibă calitate de utilizator, individual de celelalte proiecte, urmând a îndeplini procedurile legale pentru obținerea tuturor avizelor și licențelor, inclusiv a ATR-ului și a avizului de racordare, prin intermediul contestatoarei care și-a asumat aceste obligații prin contract.
A precizat apelanta că nu exista nici un document, oficial sau privat, din care să reiasă că soluția prezentată de intimata-contestatoare, de obținere a unui singur ATR pentru toate cele 8 societăți, este legală, viabilă și acceptată în mod expres de debitoare.
Instanța de fond nu s-a aplecat asupra înscrisurilor depuse de debitoare și nu a făcut nicio apreciere cu privire la notificarea transmisă către creditoare, prin executor judecătoresc, prin care a reclamat neîndeplinirile contractuale săvârșite de aceasta din urma și prin care a refuzat plata sumelor pretinse.
De asemenea, instanța de fond nu a analizat sub nici un aspect faptul că procesul-verbal de predare a documentației este primit de debitoare cu observații privind lipsa unor documente.
În același spirit lipsit de obiectivitate, instanța de fond a pierdut din vedere analiza chiar a contractului de prestări servicii care stabilește, fără echivoc, faptul că societatea contestatoare avea obligația de a obține ATR-ul pentru societatea debitoare, aviz ce nu a fost obținut.
De asemenea, analizând cu superficialitate creanța pretinsă de contestatoare, tribunalul nu a observat că facturile pretinse la plată sunt anulate chiar de către creditoare și, pe cale de consecință, admite creanța în totalitatea sa.
Față de toate aceste susțineri, apelanta-debitoare a apreciat că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală și a solicitat admiterea apelului, cu consecința schimbării în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației formulate de S.C. P. D. DILLIGENCE S.R.L. ca nefondată.
În cauză intimata–contestatoare P. D. DILLIGENCE S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că și-a îndeplinit întocmai obligațiile contractuale asumate într-un interval de timp mai mic de 18 luni de la data încheierii contractului, fără să existe dubii de obținere corectă a documentației și pentru o capacitate de 10 mw a parcului voltaic, ceea ce o îndreptățea la plata sumei de 250.000 euro.
Referitor la ATR-ul obținut, intimata-creditoare a precizat că acesta a fost obținut pentru debitoare și îndeplinește toate condițiile cerute de lege, fiind obținut așa cum a dorit administratorul statutar al debitoarei.
Acest ATR îi permitea societății apelante să treacă la obținerea autorizației de construire a parcului fotovoltaic, așa cum corect s-a constatat și de către instanța de fond și așa cum rezultă și din materialul probator de la dosar (corespondența părților și copia de pe ATR).
S-a arătat că, la dorința administratorului societății apelante, care este și administratorul tuturor celorlalte 7 societăți ce aparțineau aceluiași acționar majoritar spaniol ., și care urmau a face parte din proiectul comun al construirii unui parc fotovoltaic în județul G. (numitul Fernando Huidobro Ruiz), s-a optat pentru ca ATR-ul să fie obținut de societatea contestatoare pentru cele 8 societăți aparținând acționarul majoritar spaniol ., printr-o singură soluție tehnică comună, pentru autorizarea tuturor celor 80 mw, câte 10 mw pentru fiecare din cele 8 proiecte aparținând celor 8 societăți ale Grupului R., societăți cu care contestatoarea a incheiat 8 contracte identice de prestări servicii, unul dintre contracte fiind cel în speță.
Mai mult, administratorul debitoarei Fernando Ruiz, prezent fiind la negociere și la discutarea soluției de racordare cu ENEL, a stabilit și a optat pentru această soluție de ART comun proiectului parcului, respectiv a hotărât să fie autorizați împreună cei 80 mw, câte 10 mw pentru fiecare din cele 8 societăți din proiect, întrucât soluția comună de racordare era mai utilă proiectului și mai puțin costisitoare din punct de vedere financiar.
Toată această situație rezultă din cuprinsul ATR-ului și al documentației care a stat la baza soluției de racordare.
Din corespondența purtată de părți rezultă că administratorul debitoarei l-a felicitat pe administratorul societății contestatoare pentru munca excelentă prestată și pentru obținerea ATR-ului într-un timp record, fiind foarte încântat și niciodată nemulțumit că nu s-ar fi obținut ATR-ul. Toate susținerile apelantei în acestă privință, ulterioare predării-primirii documentației, și care nu au fost menționate în procesul verbal de recepționate a proiectului, cu ocazia predării acestuia, nu sunt dovedite prin nici un mijloc de probă de către debitoare.
Într-o altă ordine de idei, intimata-contestatoare a arătat că ATR-ul în discuție a fost prelungit de societatea contestatoare pentru societatea debitoare, la rugămintea acesteia din urma, pentru o perioadă de 6 luni, deși se afla în litigiu cu privire la faptul că nu-i fuseseră plătite creanțele. În această situație, întrebarea ce se pune este de ce a făcut administratorul debitoarei o astfel de solicitare de prelungire a ATR-ului dacă considera că ATR-ul nu fusese obținut?
Intimata-contestatoare a arătat, în continuare, că a încheiat cu cele 8 societăți din Grupul R. un număr de 8 contracte de prestări servicii pentru obținerea tuturor avizelor, inclusiv ATR-ul care să permită construirea unui parc fotovoltaic de 80 mw (în care fiecare dintre societățile debitoare aparținând grupului R. deținea 10 mw), toate contractele având prevederi identice.
S-a optat pentru obținerea unui ATR comun întrucât studiul de soluție cu privire la racordare a propus ca fiind viabilă această soluție, căci s-a argumentat de către ENEL că spargerea rețelei în 8 locuri nu ar fi viabilă și atunci s-a mers pe soluția cu amplasarea stației electrice de transformare și linia electrică de evacuare a energiei generate de respectivul parc pe terenul apartinand societății R. Solar Renovables SRL. S-au obținut Avize de amplasament favorabil pentru fiecare societate în parte, certificate de urbanism pentru fiecare societate, toată documentația fiind conformă și aptă să permită fiecăreia dintre cele 8 societăți să obtină avizul necesar eliberării autorizației de construcție și construirea parcului fotovoltaic cu 8 module.
Parcul fotovoltaic din . fi compus din 8 module a câte 10 mw fiecare, așa cum se arată în ATR-ul nr.36/15.11.2012 și conform planului coordonator de încadrare A3 anexat.
Avizul tehnic de racordare (ATR-ul) nr.36/15.11.2012 a fost obținut pentru tot parcul fotovoltaic pe baza documentației depuse în data de 28.09.2012, pe baza studiului tehnic al soluției de racordare la rețeaua electrică întocmit de . 80 mw și avizat de . cu nr. 24/ l/IT/30.09.2012-varianta 2 și de către CNTEE TRANSELECTRICA SA cu documentul 80/2012 .
ATR-ul obținut are o valabilitate de 25 de ani, conform pct. 14(1), cu condiția ca în 6 luni de la emitere sa să fie achitat tariful de racordare stabilit la pct. 14(2d) de către societățile debitoare.
Tariful de racordare pus în vedere de ENEL în ATR, în valoare de 7.438.332,72 lei, nu a fost achitat de grupul R., drept pentru care ENEL DISTRIBUTIE MUNTENIA a aprobat o singură prelungire, conform adresei nr._/23.05.2013 (prelungire obținută de societatea contestatoare, deși nu intra în sarcina sa).
A precizat intimata că din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă, fără putință de tăgadă, că și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, inclusiv obținerea tuturor avizelor și a ATR-ului, toate aceste documente figurând ca predate debitoarei în borderoul de documente atașat la dosarul cauzei, anexele borderoului și procesul verbal de predare-primire dovedind îndeplinirea și executarea în integralitate a contactului.
Cu documentația și avizele obținute de intimată, grupul R. urma doar să facă procedura de obținere a autorizației de construcție, în cele 6 luni de prelungire a ATR-uIui și să platească costurile pentru autorizația de construcție a parcul, demersuri pe care însă nu le-a mai întreprins din rațiuni străine intimatei.
A mai precizat intimata că pe fiecare factură depusă la dosar este detaliat ce reprezintă sumele datorate de debitoare, respectiv reprezintă sume pe care societatea intimată le-a avansat pentru plata studiului geo tehnic, sevicii arhitectură PUZ, OSPA G., PETROTRANS, ANIF, certificat urbanism, acord de mediu, taxa PUZ, Enel, studii topo și taxe pentru toate avizele pe care le-a obtinut în mod legal și le-a predat debitoarei.
La dosar intimata-creditoare a depus un set de înscrisuri (filele 36-174), iar apelanta-debitoare a depus copia unor rapoarte de expertiză tehnică extrajudiciare (filele 175-190).
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința atacată instanța de fond a admis contestația creditoarei P. D. DILIGENCE SRL la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei R. G. SOLAR SRL, dispunând înscrierea creditoarei în acest tabel cu suma de 1.170.376,28 lei, reținând că aceasta este o creanță certă, lichidă și exigibilă ce reprezintă debit restant rezultat din contractul de prestări servici nr.3/22.09.2011 încheiat de părți.
Criticile formulate de apelanta-debitoare la această soluție a instanței de fond au în vedere, în principal, neîndeplinirea de către intimata-contestatoare a obligațiilor asumate prin contract, fapt ce înlătură caracterul cert, lichid și exigibil al creanței solicitate.
Astfel, apelanta-debitoare a susținut că intimata-contestatoare nu i-a predat toate documentele prevăzute în contract, respectiv nu i-a predat (i) planurile realizate în format Autocad aferente documentației de Mediu și Planului Urbanistic Zonal, (ii) acordurile de soluție tehnică de evacuare a energiei între ENEL, S.C. R. BANEASA SOLAR SRL, S.C. R. SOLAR RENOVABLES S.R.L. și restul societăților aferente GRUPULUI R., (iii) avizul tehnic de racordare (ATR).
Din cele trei categorii de documente susținute ca nefiind predate, apelanta argumentează doar lipsa ATR-ului, primele două categorii de documente fiind doar enumerate.
Verificând dispozițiile contractuale referitoare la obligațiile asumate de intimata-contestatoare, Curtea constată că printre aceste obligații nu se regăsește și aceea de predare a planurile realizate în format Autocad aferente documentației de Mediu și Planului Urbanistic Zonal și nici a unui acord de soluție tehnică de evacuare a energiei între ENEL, S.C. R. BANEASA SOLAR SRL, S.C. R. SOLAR RENOVABLES S.R.L. și restul societăților aferente GRUPULUI R.. De altfel, în procesul-verbal de predare-primire semnat de părți la 25.04.2013 (filele 15-17 vol.I dosar fond) apelanta-debitoare nici nu a menționat neîndeplinirea unei obligații de genul celei de-a doua enumerate în apel, iar din corespondența părților purtată pe parcursul derulării contractului nu rezultă că apelanta-debitoare ar fi invocat vreodată neprimirea unor astfel de documente.
Apelanta arată în motivarea apelului că această enumerare nu este exhaustivă, însă nu mai indică nicio altă obligație contractuală pretins neexecutată de către intimata-creditoare, iar Curtea nu a identificat, din probele administrate în cauză, vreo altă obligație contractuală asumată de intimată față de care s-ar putea pune problema neexecutării ei.
Motivele de apel dezvoltate de debitoare privesc, cu precădere, modul în care intimata-creditoare și-a îndeplinit obligația de obținere a ATR-ului, obligație contractuală prevăzută la art.1 din contract și față de care apelanta a susținut neîndeplinirea ei deoarece intimata-creditoare a obținut un ATR pe numele unei alte societăți din Grupul R. (R. SOLAR RENOVABLES SRL), pentru un parc fotovoltaic cu o putere instalată de 80 MW, în condițiile în care ATR-ul trebuia obținut pe numele societății debitoare, pentru un parc fotovoltaic de 10 MW.
Aceste susțineri ale apelantei-debitoare au fost însă înlăturate de Curte deoarece, din corespondența purtată de părți (filele 32-87 vol.I dosar fond) rezultă că ATR-ul cu nr.36/15.11.2012, obținut pentru o capacitate mai mare (câte 10 MW pentru fiecare din cele 8 societăți din Grupul R.), pe numele unei alte societăți din grup, era un fapt cunoscut de reprezentantul societății debitoare, aspect ce rezultă fără putință de tăgadă din corespondența de la 29.11.2012 aflată la filele 41.
Reprezentantul legal al debitoarei nu numai că a cunoscut modul de obținere al ATR-ului (unul comun pentru toate cele 8 societăți din grup), dar l-a și primit la data de 29.11.2012, fiind foarte mulțumit de obținerea lui cu rapiditate și felicitându-l pe reprezentantul societății creditoare (filele 41-42 vol.I dosar fond).
Ulterior primirii ATR-ului, reprezentantul debitoarei nu a formulat obiecțiuni cu privire la obținerea lui la comun pentru societățile din Grupul R. ci, mai mult, a solicitat debitoarei efectuarea demersurilor pentru prelungirea valabilității lui, conform corespondenței din 30.04.- 02.05.2013 (filele 69-70 vol.I dosar fond). Aceste demersuri au fost întreprinse de societatea intimată-debitoare, fiind obținută o prelungire a ATR-ului nr.36/15.11.2012 cu 6 luni, până la 15.11.2013, conform filelor 3-4 vol.II dosar fond).
Față de această situație prezentată anterior (cunoașterea modului de obținere a ATR-ului, lipsa de obiecțiuni și solicitarea de prelungire a acestuia), Curtea apreciază că apelanta-debitoare și-a asumat în mod implicit modificările de organizare a parcului fotovoltaic, fără o modificare subsecventă a obligațiilor de plată prevăzute în contract.
De asemenea, din cele prezentate anterior rezultă că reprezentantul apelantei-debitoare a cunoscut evoluția derulării contractului, iar nemulțumirile au apărut pe măsura acumulării la plată a facturilor, dificultăților înregistrate în plata acestora și a modificării legislației relevante ce impunea schimbări în strategia de afaceri (de altfel, societatea apelantă a solicitat intimatei-creditoare mijlocirea vânzării proiectului ). Toate acestea rezultă și din corespondența aflată la filele 65 față-verso, 69, 81, 84 vol.I dosar fond.
Din toată corespondența purtată de părți, corespondență depusă la dosar și necontestată de apelanta-debitoare, rezultă că pe toată durata derulării contractului între reprezentanții celor două societăți a avut loc în mod permanent o informare cu privire la executarea contractului.
Reprezentantul debitoarei a recunoscut obligația de plată a sumelor solicitate de creditoare în cursul derulării contractului, iar corespondența purtată ilustra solicitarea unor informații detaliate și primirea repetată de răspunsuri, ceea ce face improbabile și pro causa susținerile apelantei referitoare la executarea necorespunzătoare a contractului, susțineri menționate în notificare nr.112/20.06.2013 emisă de același reprezentant legal al debitoarei, ulterior obținerii inclusiv a ATR-ului prelungit.
Curtea mai precizează că din procesul-verbal de predare-primire încheiat de părți la 25.04.2013 nu rezultă că documentele predate apelantei ar fi fost necesare pentru obținerea ATR-ului, cum eronat susține apelanta, ci era vorba de documente aferente proiectului fotovoltaic ce nu se aflau încă în posesia apelantei. Că este așa rezultă fără putință de tăgadă din corespondența de la fila 69 față-verso, corespondență în care apelanta-debitoare recunoaște că deținea în original ATR-ul, deși acesta nu era menționat în procesul-verbal de predare-primire invocat de apelantă.
De altfel, din corespondența de la fila 65 verso vol.I dosar fond rezultă că reprezentantul intimatei reamintea reprezentantului apelantei faptul că proiectul R. G. Solar era finalizat din 23.03.2013, aspect necontestat de reprezentantul debitoarei.
Din toate cele expuse anterior Curtea reține că susținerile apelantei-debitoare referitoare la neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate de către intimata-contestatoare sunt nefondate.
Reținând îndeplinirea de către intimata-contestatoare a obligațiilor asumate prin contractul nr.3/22.09.2011, inclusiv obținerea ultimului act cum este ATR-ul (aspect menționat de art.10 alin.2 din contract), într-un termen cuprins între 16 și 18 luni de la data semnării contractului (căci obținerea tuturor documentelor pentru apelanta-debitoare a avut loc până la 23.03.2013), intimata-creditoare avea dreptul la plata prețului convenit prin art.10 alin.1 pct.3 din contract, respectiv 25.000 euro/MWx10MW=250.000 euro.
Creanța solicitată de intimata-creditoare este de 1.170.376,28 lei, conform facturilor aflate la filele 11-14 vol.I dosar fond, ea reprezentând diferență neachitată din valoarea serviciilor prestate apelantei-debitoare în baza contractului nr.3/2011.
Apelanta-debitoare nu a contestat în vreun fel modul de calcul al acestei creanțe, ci a susținut doar că factura nr.125/17.05.2013 aflată la fila 14 dosar nu poate fi luată în calcul la determinarea cuantumului creanței deoarece este anulată. Această susținere a apelantei este nefondată deoarece caracterul cert, lichid și exigibil al creanței rezultă din convenția părților, din obligațiile asumate de acestea prin semnarea contractului, conform art.969 cod civil 1864, factura fiind doar un document contabil ce nu poate fi opus contractului (contract ce nu cuprinde mențiuni de condiționare a plății de emiterea sau acceptarea la plată a unor astfel de documente de înregistrare contabilă).
Din aceste considerente rezultă că instanța de fond în mod corect și legal a admis contestația creditoarei și a dispus înscrierea acesteia în tabelul de creanțe al debitoarei cu suma de 1.170.376,28 lei.
În ceea ce privește susținerile apelantei-debitoare referitoare la lipsa unei analize temeinice și juste a instanței de fond asupra cauzei dedusă judecății, Curtea arată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, chiar dacă argumente avute în vedere sunt prezentate în mod succint, ele fiind însă completate prin considerentele prezentei decizii.
Față de toate aceste considerente, în baza art.480 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de debitoarea . SRL (J40/_/2011, CUÎ_) prin administrator judiciar SIERRA QUADRANT SPRL FILIALA BUCUREȘTI, cu sediul în București, . ANS. Unirii, ., ., împotriva sentinței civile nr._/03.12.2014 pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare . SRL (J_, CUÎ_), cu sediul în București, .. 2, ., sector 2, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 Mai 2015.
Președinte, E.-S. R. | Judecător, P. P. | |
Grefier, M. A. P. |
Red.Jud. E.S.R.
Tehnored.A.A.
4 ex./06.07.2015
.>
Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă
Judecător sindic: G. L. D.
| ← Contestaţie. Hotărâre din 13-02-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie. Decizia nr. 395/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
