Anulare incident plată. Decizia nr. 640/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 640/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 17-11-2014 în dosarul nr. 53/1285/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.640/2014
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.- L. R.
JUDECĂTOR: A.- M. I.
GREFIER: M. V.-G.
S-a luat în examinare apelul, ca urmare a recalificării căii de atac, formulat de recurentul-reclamant . împotriva sentinței civile nr.1232 din 25.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, în contradictoriu cu intimații- pârâți . C. ROMANIA SA PRIN BCR D., B.-C. INCIDENTELOR DE PLATI, având ca obiect anulare incident plată.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: cauza se află la primul termen de judecată; procedura de citare este îndeplinită; apelul este legal timbrat; intimata- pârâtă B. Națională a României a depus întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă; recurenta a depus note de ședință.
Curtea, procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 alin. 1 N.C.P.C., constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea apelului potrivit art.96 pct.2 N.C.P.C.
Curtea închide faza cercetării procesului, deschide faza dezbaterii în fond a apelului și, părțile legal citate nefiind prezente pentru a pune concluzii, reține cauza în pronunțare pe baza pozițiilor procesuale exprimate în scris de părți.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1232 din 25.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. Națională a României- C. Incidentelor de Plăți invocate de pârâta B. Națională a României.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. M. S.A., excepție invocată din oficiu.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. M. I. S.R.L. ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta S.C. M. I. S.R.L. a emis 2 bilete la ordin în favoarea pârâtei S.C. M. S.A. astfel: . 3AT nr._ cu scadența la data de 22.11.2013 pentru suma de 100.000 lei și . 3AT nr._ cu scadența în 20.11.2013 pentru suma de 100.000 lei. La data scadenței, pârâta S.C. M. S.A. a introdus biletele la ordin la plată, iar pârâta BCR S.A. le-a refuzat integral având în vedere că nu exista disponibil în cont, fapt care a condus la declararea emitentului biletelor la ordin la C. de Incidente de Plată din cadrul Băncii Naționale a României.
Prin prezenta acțiune formulată pe rolul instanței, reclamanta a solicitat anularea incidentului de plată întrucât acesta nu s-a produs din culpa sa, plata către pârâta S.C. M. S.A. efectuându-se la data scadenței prin ordine de plată emise la B. Transilvania, ceea ce însemna că în opinia reclamantei în mod incorect a fost declarat incidentul de plată la C. de Incidente de Plată.
Potrivit dispozițiilor art.13 din Regulamentul nr.1/2012 privind organizarea și funcționarea la B. Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, aflat in vigoare la data promovării acțiunii și care este incident în soluționarea cauzei, anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora.
Potrivit art. 2 pct.6 din regulament persoanele declarante la CIP sunt: instituțiile de credit - persoane juridice române, pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii titulari de cont sau de cei din unitățile lor teritoriale; respectiv sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine, pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii titulari de cont.
Potrivit dispozițiilor din Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a României, această pârâtă nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora. În conformitate cu prevederile art.15 din Regulamentul nr.1/2012 privind organizarea si funcționarea la B. Naționala a României a Centralei Incidentelor de Plați, aceasta, nu poate anula, suspenda/relua sau modifica înregistrările privind incidentele de plăți transmise de către persoanele declarante din proprie inițiativă și totodată în conformitate cu prevederile art. 27 ale aceluiași Regulament, aceasta nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite.
Astfel, anularea informațiilor privind incidentele de plați înregistrate în FNBO, FNIP, FNPR, se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau din dispoziția instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat in Anexa 6 în care se înscrie motivul anularii, motiv care nu poate fi decât eroare sau omisiunea persoanei declarante, hotărâre judecătorească executorie comunicată persoanei declarante, „mesaj de alertă”. Totodată, potrivit dispozițiilor prevăzute în art. 26 din același regulament, calitatea legală de a anula informațiile existente în fișiere CIP, este recunoscuta numai persoanelor declarante, motiv pentru care, în cauză, calitatea procesuală pasiva o are numai B. Comercială Română S.A. în calitate de persoană declarantă la CIP a acestor informații.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana care este titular a obligației în raportul juridic dedus judecății. De vreme ce prin acțiune se asigură protecția unui drept subiectiv civil apare ca fiind normal ca, pentru a putea exercita acțiunea, calitatea procesuală să coincidă cu calitatea de titular al obligației deduse judecății.
Excepția calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută și constatându-se că potrivit dispozițiilor legale, procedura de anulare a informațiilor existente în CIP revine persoanei declarante, pârâta B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI prin C. Incidentelor de Plată având doar obligația de a comunica, în temeiul cererii persoanei declarante, anularea interdicțiilor urmare a anulării informațiilor existente, astfel că aceasta nu este parte a raportului direct care face obiectul prezentei cauze, iar pârâta S.C. M. S.A. nefiind persoana declarantă, de asemenea nu este parte a raportului direct care face obiectul prezentei cauze, motive pentru care instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI, excepție invocată de această pârâtă, precum și cea a pârâtei S.C. M. S.A., excepție invocată din oficiu și în consecință a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. M. I. S.R.L. în contradictoriu cu aceste pârâte, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit art. 26 din regulament anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, din proprie inițiativă, ca urmare a unei erori a instituției de credit, prin utilizarea formularului F6. Conform conținutului acestei anexe, motivul anulării nu poate fi decât eroarea persoanei declarante ori hotărârea judecătorească executorie comunicată persoanei declarante.
În accepțiunea art.2 pct.1 din Regulamentul nr.1/2012, incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plata, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante.
Potrivit doctrinei juridice, plecând de la dispozițiile Legii nr.58/1934, biletul la ordin este un înscris prin care o persoană numită emitent sau subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane, fiind un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care încorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată de plata unei sume de bani de către semnatarii săi.
Astfel, principala funcție a biletului la ordin este aceea de instrument de credit, dar are și o funcție de instrument de plată, acesta neavând o funcție de garanție așa cum susține reclamanta, o atare funcție nefiind recunoscută de dispozițiile legale. Întrucât faptul că biletul la ordin este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor cambiale nu trebuie făcută dovada raportului fundamental între părți, astfel ca biletul la ordin se emancipează total de cauza juridică din care s-a născut. D. fiind caracterul abstract al biletului la ordin, din momentul emiterii sale, acesta are o existență de sine stătătoare, fiind independent de raportul juridic care a generat emiterea lui.
Prin emiterea unui bilet la ordin, reclamanta și-a asumat obligația de a asigura existența disponibilului bănesc aferent achitării acestuia, iar neasigurarea disponibilului în cont îi este în întregime imputabilă reclamantei. De asemenea, împrejurarea că reclamanta a făcut plata obligației pe care o avea față de pârâta S.C. M. S.A. printr-o altă modalitate nu are nicio relevanță, întrucât biletul la ordin odată emis se detașează de raportul fundamental dintre părți.
Totodată, faptul ca reclamanta a plătit într-o altă modalitate sumele de bani înscrise în cele două bilete la ordin mai sus amintite nu are relevanță asupra corectitudinii declarării incidentului de plată. Astfel, de vreme ce refuzul la plată a biletului la ordin s-a datorat lipsei disponibilului în contul său, în mod corect pârâta B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a procedat la comunicarea existenței incidentului Centralei Incidentelor de Plăți, semnalând incidentul de plată pentru a fi înscris în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc, semnalare care s-a făcut in conformitate cu dispozițiile art.3 lit.b din Regulamentul nr.1/2012, legiuitorul stabilind în sarcina persoanei declarante o obligație imperativă ca, cel târziu în ziua bancara următoare zilei refuzului de plată a biletului la ordin, să transmită cererea de înscriere a refuzului bancar, nefiind lăsată la latitudinea băncii transmiterea acestui refuz.
De altfel, reclamanta nu a contestat că la data la care biletele la ordin au fost introduse în bancă nu avea disponibilități bănești în cont. Or, din aceasta recunoaștere implicită a lipsei disponibilului la data depunerii în bancă a biletului la ordin rezultă că pârâta B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a procedat în mod corect, semnalând incidentul de plată.
Prin urmare, văzând dispozițiile art.13 si 26 din Regulamentul nr.1/2012, tribunalul a cosntatat că persoana declarantă nu a săvârșit o eroare la declararea incidentului de plată, întrucât lipsa disponibilului în cont era reală și refuzul la plată a biletului la ordin datorată lipsei de disponibilități bănești a fost corect exprimat. Persoana declarantă nu are obligația de a verifica raporturile juridice dintre părți, singura obligație fiind cea de a comunica existența incidentului, conform prevederilor art.13 din Regulamentul nr.1/2012, obligație care a fost îndeplinită cu respectarea legii, acesteia neputându-i fi opuse aspecte privind raportul juridic fundamental existent între părți.
Întrucât unitatea bancara a respectat dispozițiile legale și transmiterea informației către C. Incidentelor de Plăți s-a făcut în mod real, informația nefiind viciată, nu există temei care să determine admiterea cererii formulate de reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat recurs S.C. M. I. SRL, solicitând casarea acesteia si reținerea cauzei spre rejudecare, in temeiul prevederilor art. 498 alin.(l) Noul Cod de Procedura Civila.
În motivarea recursului recurenta a arătat următoarele:
Ca urmare a constatării ca in data scadentei-22.11.2013 – recurenta a făcut plata sumei restante prin ordin de plata nr. 2099 si 2087, M. SA și a inaintat paratei BCR D. solicitarea de retragere din circuit a biletului la ordin menționat.
F. de aceste aspecte considera ca banca declaranta a procedat în mod nelegal si abuziv atunci când a înscris incidentul menționat, deoarece nu exista temei pentru a se proceda la aceasta.
Potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 al B., C. Incidentelor de Plați înregistrează incidentele de plata la cererea persoanelor declarante, care au obligația sa furnizeze informațiile aferente acestora, ele răspunzând pentru veridicitatea si integritatea informației transmise.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.2 din Regulament, anularea informațiilor privind incidentele de plați înregistrate în FNIP si în FNPR se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativa sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare.
Tot astfel, potrivit art.2 lit.c2 pct.h) din același Regulament, prin persoane declarante se înțeleg băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele etc. Astfel cum în mod constant jurisprudenta a reținut, conform dispozițiilor art.46 si 47 din Regulament, B. este cea care poate sista accesul la informațiile conținute în fișierele CIP, poate transmite si valorifica date în legătura cu incidentele de plați, poate percepe si aplica sancțiuni pentru comunicarea unor date eronate.
Instanța de fond a respins acțiunea motivând ca parata - B. C. R. SA prin BCR D. a respectat dispozițiile legale si transmiterea informației către C. Incidentelor de Plați s-a făcut in mod real. informația nefiind viciata, neexistand temei care sa determine admiterea cererii.
F. de sentința instanței de fond, pe care o considera netemeinica si nelegala, formulează următoarele critici:
- instanța de fond nu a ținut cont de faptul ca la data introducerii Biletului la ordin - predat ca si garanție - in circuitul bancar, suma menționata pe bilet nu era exigibila, deoarece fusese deja achitata prin alte modalități de plata de către reclamanta.
-urmare a relațiilor comerciale existente între reclamanta și . a achiziționat diferite bunuri de la parata, termenul de plata stabilit la data de 22.11.2013 fiind acceptat de ambele părți.
-in vederea garantării obligației de plata, reclamanta a predat în favoarea . la Ordin cu . 3AT nr._ in valoare de 100.000 lei si Biletul la Ordin cu . 3AT nr._ in valoare de 100.000 lei, stabilind ca în cazul în care plata nu se va efectua până la data d 22.11.2013 inclusiv, aceasta va avea dreptul de a introduce spre decontare biletul la ordin primit în garanție.
- a arătat că la data de 22.11.2013, . depus spre decontare: biletele la ordin, deși recurenta a făcut plata sumei restante prin ordinul de plata nr. 2099 si 2087, iar acestea au fost refuzate, pentru lipsă de disponibil.
-având în vedere ca termenul de plata era stabilit pana la data de 22.11.2013, inclusiv, . introduce spre decontare biletul la ordin dat în garanție numai în situația în care scadența facturii nu s-ar fi respectat.
-or, in cazul dedus judecații, la data scadentei inscrisa pe biletul la ordin, recurenta nu mai avea datorii exigibile fata de . sa justifice decontarea instrumentului de plata.
Considera ca prin sentința atacata, instanța de fond a realizat o confuzie intre cec si bilet la ordin, in măsura in care se menționează in considerente ca nu a fost îndeplinita o condiție esențiala pentru emiterea titlului de valoare. Astfel, existenta disponibilului in cont la data emiterii unui titlu de valoare este o condiție ceruta in cazul cec-ului, iar nu a biletului la ordin cu plata la un termen fix, iar conform Legii cambiei si biletului la ordin nr. 58/1934, disponibilul bancar trebuie avut la data scadentei biletului la ordin, or, ceea ce afirma instanța de fond este valabil altui instrument de plata, care nu are scadenta, denumit cec si reglementat de Legea cecului nr. 59/1934. Conform disp. art. 2 lit. b din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si funcționarea la B. Naționala a României a Centralei Incidentelor de Plați, incidentul de plata reprezintă "neindeplinirea întocmai si la timp a obligațiilor participanților, inaintea sau in timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate din efectul legii si/sau al contractului care le reglementează, a căror neindeplinire este adusa la cunoștința C. de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public." Din aceasta perspectiva, considera ca instanța sesizata cu anularea unui incident de plata, iar nu a biletului la ordin, trebuie sa verifice si sa constate daca obligațiile rezultate prin efectul legii si/ sau al contractului care le reglementează" au fost respectate sau nu. Acțiunea in anularea incidentului de plata nu se poate confunda cu o eventuala acțiune in anularea titlului. Chestiunea raportului fundamental si a raportului cambial trebuie privita, in acest caz, prin raportarea la definiția incidentului de plata. In sprijinul celor mai sus expuse vin si prev. art. 36 alin. 2 din Regulament, conform cărora "(2) Anularea informațiilor privind incidentele de plați inregistrate in CIP se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativa sau la solicitarea instanțelor judecătorești, in baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat in anexa nr. 8A, 8B sau 8C, dupa caz, transmisa la CIP in aceeași zi bancara". La rândul ei, anexa 8C la care se face referire, trimite la trei cazuri in care se poate solicita o astfel de anulare, aplicabila in cauza fiind cea de-a doua situație, respectiv "hotărâre judecătoreasca definitiva comunicata persoanei declarante". Din analiza acestor reglementari, se retine ca nu se enumera cazurile in care o astfel de hotărâre ar putea fi pronunțata si este normal sa fie asa, intrucat diversitatea raporturilor juridice intalnite in practica nici nu permit o astfel de circumstantiere. In consecința, ramane la latitudinea instanțelor sesizate cu astfel de cereri a stabili in ce măsura se impune a se face aplicarea textelor mai sus citate, starea de fapt mai sus expusa, conform căreia introducerea la plata a biletului la ordin, emis pentru garantarea plății debitului, s-a făcut după achitarea integrală și la termen a creanței garantate, îndreptățind instanța să dispună anularea incidentului raportat de către pârâtă. În consecință sunt nerelevante și susținerile privind corecta aplicare a prevederilor legale de către persoana declarantă, întrucât prin dispoziția de anulare nu se stabilește vreo culpă în privința acesteia, ci doar se sancționează atitudinea, de o vădită rea-credință a pârâtei.
Pentru toate aceste motive, a considerat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii în cazul dedus judecății și nu a luat în considerare cele învederate în susținerea cauzei, drept pentru care solicită casarea acestei sentințe, cu consecința reținerii cauzei spre rejudecare.
Analizând apelul declarat, curtea constată următoarele:
În fapt, ca urmare a derulării unor raporturi comerciale între reclamanta S.C. M. I. S.R.L. și S.C. M. S.A., reclamanta a emis, pentru garantarea plății, biletul la ordin . 3 AT nr._, cu scadență la data de 22 noiembrie 2013 și biletul la ordin . 3AT nr._ cu scadența în 20.11.2013.
La data scadenței, pârâta S.C. M. S.A. a introdus biletele la ordin la plată, acestea fiind refuzate integral de pârâta .. pentru motivul inexistenței disponibilului în cont, fapt care a condus la declararea emitentului biletelor la ordin la C. de Incidente de Plată din cadrul Băncii Naționale a României.
Această înscriere a refuzului bancar a fost realizată de către bancă, în calitate de persoană declarantă, în temeiul dispozițiilor art. 5 din Regulamentul B. nr. 1/2012 privind organizarea și funcționarea la B. Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți.
În drept, curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 din Regulamentul B. nr. 1/2012, incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante.
În conformitate cu pct. 2 lit. b1, incidentul de plată este major dacă este determinat de înregistrarea situației unui bilet la ordin cu scadență la vedere refuzat la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen.
Potrivit art. 5 din același regulament, persoanele declarante sunt obligate să raporteze la CIP, la termenele și în condițiile prevăzute de prezentul regulament, informațiile privind incidentele de plăți, iar conform art. 7 alin. 2 teza I, în cazul în care instituția de credit trasă, a trasului acceptant sau a subscriitorului a decis refuzul la plată al cecului, cambiei ori biletului la ordin, persoana declarantă are obligația ca, cel târziu în ziua bancară următoare zilei refuzului, să transmită la CIP refuzurile la plată pentru cecuri, cambii și bilete la ordin.
Ori, interpretând aceste dispoziții legale, curtea constată că pârâta .-a îndeplinit obligațiile legale potrivit actului normativ precitat, formulând solicitarea de înregistrare la CIP ca urmare a constatării unui incident de plată major și anume că biletul la ordin a fost refuzat la plată din lipsa totală de disponibil.
Curtea reține că susținerea reclamantei în sensul că în aceeași zi, respectiv 22 noiembrie 2013, a achitat întreg debitul și, în consecință, banca a formulat nelegal cererea de înscriere a incidentului de plată este irelevantă și făcută pro cauza, deoarece, din economia reglementărilor cuprinse în Regulamentul nr. 1/2012 al B., rezultă fără putință de tăgadă că sancțiunea în cazul în speță și anume introducerea la plată a unui bilet la ordin pentru care nu există suficient disponibil în cont, la data scadenței, este înscrierea în CIP, obligație care revine băncii plătitoare.
Din dispozițiile art. 2 pct. 1 și pct. 2 lit. b1 precitate rezultă voința neechivocă a legiuitorului de a institui o obligație legală, pentru cei care au emis instrumente de plată, de a avea în cont suma disponibilă înscrisă în instrumentul emis, la data scadenței, iar în cauză reclamanta a încălcat această obligație legală și, în consecință, la cererea persoanei declarante a fost înscrisă în CIP.
Împrejurarea că, în aceeași zi, la 23.11.2013, reclamanta a achitat debitul este irelevantă în speță deoarece în Regulamentul nr. 1/2012 nu se stipulează exonerarea de înscriere în CIP a emitentului unui instrument de plată, drept garanție, care la data scadenței nu are în cont suficient disponibil, în situația în care a achitat debitul în aceeași zi.
Dimpotrivă, cum s-a precizat mai sus sancțiunea se aplică pentru neîndeplinirea obligației de a asigura în cont suma disponibilă necesară plății pentru care s-a emis instrumentul de plată.
În consecință, potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus (unde legea nu distinge nici noi nu putem distinge) în mod legal tribunalul a apreciat că plata efectuată în ziua scadenței instrumentului de plată nu exonerează pe emitentul care l-a emis, întrucât acesta nu avea suficient disponibil în cont.
În același sens s-a pronunțat și practica judiciară recentă în materie, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând că nu este exonerat de înscrierea în C. Incidentelor de Plăți emitentul unui bilet la ordin, drept garanție, care la data scadenței nu are în cont suficient disponibil, în situația în care achită debitul în aceeași zi a scadenței instrumentului de plată, întrucât în Regulamentul nr. 1/2001 nu se stipulează o astfel de excepție (în prezent Regulamentul B. nr. 1/2012) [Secția a II-a civilă, Decizia nr. 313 din 30 ianuarie 2013].
În raport de considerentele expuse, curtea constată că apelul formulat este nefondat, în sensul că instanța de fond au interpretat în mod legal dispozițiile legale referitoare la înscrierea în CIP a reclamantei, ca urmare a încălcării dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2012 și, în consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge apelul declarat de apelanta S.C. M. I. S.R.L. împotriva sentinței civile nr.1232 din 25.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o va păstra în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge apelul declarat de S.C. M. I. S.R.L. împotriva sentinței civile nr.1232 din 25.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S. L. R. A.-M. I. M. V.-G.
Red.A.M.I./dact.C.G.
2 ex./18.12.2014
Jud.primă instanță: S.F.C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 628/2014. Curtea de... | Nulitate act juridic. Hotărâre din 04-11-2014, Curtea de Apel... → |
|---|
