Obligatia de a face. Decizia nr. 393/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 393/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 05-05-2014 în dosarul nr. 15695/118/2011*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ Nr. 393

Ședința publică din 05 mai 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE R. P.

Judecător N. S.

Judecător R. M.

Grefier D.-C. M.

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul B. L. D. – cu domiciliul în C., .. 18, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . SRL – cu sediul în București, sector 2, .. 6C, . deciziei civile nr. 97/24.09.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 28.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, în temeiul art.156 al.2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 05.05.2014, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului C. la data de 16.12.2011, reclamantul B. L. D., în contradictoriu cu pârâta S.C. S. M. GROUP S.R.L. (fostă SINB AMERICA INTERNATIONAL GROUP S.R.L.), a solicitat suplinirea consimțământului pârâtei la încheierea contractului de asociere în participațiune, conform convenției încheiate la data de 19.08.2011, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 1182/28.03.2012 a Tribunalului C. a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și declinată cauza în favoarea Judecătoriei C..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.04.2012.

Prin Sentința civilă nr.1830/08.02.2013, Judecătoria C. a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin Convenția încheiată la data de 19.08.2011 (fila 6 vol. I), părțile au convenit că B. L. D. (reclamantul) va reprezenta societatea în scopul adjudecării activului „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic M. și Platforma Iacobeni”, obținerii contractului de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul M., obținerea licenței (permisului de exploatare), obținerea autorizației de mediu.

De asemenea, părțile au convenit că în schimbul reprezentării, societatea se obligă să achite către reprezentant suma de 650.000USD, sumă care se va achita în termen de 3 zile după licitația altor active aparținând tot falitei Minbucovina SA, respectiv a activelor „F. cariera Dadu Carlibaba (activ 15) și „Dadu Carlibaba (Dadu activ 28), pe care societatea declară că dorește să le achiziționeze și pentru achiziționarea cărora societatea va plăti un comision de 100.000 euro.

Părțile au mai convenit că, în cazul neachitării sumei sau renunțarea la achiziționarea celorlalte active, societatea se obligă să semneze un contract de asociere în participațiune pentru exploatarea activelor obținute, unde B. L. D. va avea cota de 30% din profit cu drepturi egale în conducerea activității, în termen de 10 zile de la termenul expirat.

Față de excepția de neexecutare invocată de către pârâtă, referitor la neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor asumate, respectiv adjudecarea activului, „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic M. și Platforma Iacobeni”, obținerea contractului de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul M., obținerea licenței (permisului de exploatare), obținerea autorizației de mediu, instanța a constatat că prin sintagma „va reprezenta societatea în scopul (…)”, părțile au convenit cu privire la efectuarea de către reclamant a unei activități de mijlocire și nu de rezultat; astfel, reclamantul s-a obligat să efectueze toate demersurile în scopurile precizate anterior și nu să le obțină efectiv.

Instanța de fond a constatat, din Procesul verbal de adjudecare din data de 19.09.2011 (fila 46 vol. II), că pârâta Sinb America International Group S.R.L., prin mandatari și asistată de Domnul B. L. D. (reclamantul), a adjudecat activul 1 „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic Mănăila și Platforma Iacomeni”, iar din procesul verbal nr._/19.09.2011 (fila 50 vol. II), că pârâtei, asistată de reclamant, i-a fost predat acest activ.

În ceea ce privește achitarea sumei de 650.000USD, instanța a reținut că această sumă urma să fie achitată în termen de 3 zile după licitația altor active aparținând tot falitei Minbucovina SA, respectiv a activelor „F. cariera Dadu Carlibaba (activ 15) și „Dadu Carlibaba (Dadu activ 28).

Prin înserarea acestei clauze, părțile au convenit asupra condiționării achitării acestei sume către reclamant, abia după efectuarea licitației activelor „F. cariera Dadu Carlibaba (activ 15) și „Dadu Carlibaba (Dadu activ 28), cu respectarea termenului de 3 zile, însă instanța a constatat, din adresa nr. 466/10.01.2012 emisă de S.C. Minbucovina S.A Vatra Dornei (fila 27 vol. II), că activul M. Dadu – Carlibaba (Dadu) a fost scos din publicația de vânzare, imobilul fiind retrocedat.

Prin urmare, condiția privind efectuarea acestei licitații nu s-a îndeplinit, fiind sigură neîndeplinirea acesteia (ca urma ca retrocedării terenului), iar părțile nu au prevăzut vreo clauză cu privire la situația neîndeplinirii acestei condiții.

Instanța a constatat că obligarea pârâtei la semnarea contractului de asociere în participațiune pentru exploatarea activelor obținute este condiționată de neachitarea sumei de 650.000USD, sumă ce trebuia achitată în termen de 3 zile de la efectuarea licitației imobilului ulterior retrocedat și niciuna dintre cele două condiții nu sunt îndeplinite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.

În motivele de apel, reclamantul apelant a criticat sentința apelată, susținând că instanța de fond a interpretat în mod greșit modalitatea de executare a convenției părților. În realitate, contractul părților trebuie interpretat în sensul că, pentru reprezentarea societății pârâte cu privire la activul principal – „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic Manila și Platforma Iacobeni” – reclamantul urma să fie recompensat cu suma de 650.000 USD, iar în caz de neplată, urma să se încheie un contract de asociere în participațiune. Termenul de plată era stabilit după licitația activelor 15 și 28, însă indiferent de participarea la licitația acestor două active. După expirarea termenului de plată de 3 zile, reclamantul avea opțiunea încheierii unui contract de asociere în participațiune.

În aceste condiții este lipsit de relevanță faptul ca licitația pentru activele 15 și 28 nu s-a mai ținut, iar instanța de fond în mod greșit a apreciat că scoaterea din licitație a activelor 15 și 28 reprezintă o cauză de exonerare a pârâtei de la obligația de a încheia contractul de asociere în participațiune.

În raport de clauzele convenției din 19.08.2011, în ceea ce privește reprezentarea societății cu ocazia licitației, prezența reclamantului reiese fără dubiu, numele său fiind menționat în procesul verbal de adjudecare din data de 19.09.2011.

În ceea ce privește restul obligațiilor ce îi reveneau reclamantului, acesta a făcut demersurile necesare, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, existența în posesia sa a acestor înscrisuri născând o prezumție în sensul îndeplinirii demersurilor necesare. De asemenea, faptul că societatea pârâta are deschis un punct de lucru în zona adjudecată la licitație face dovada îndeplinirii tuturor demersurilor în vederea obținerii avizelor necesare exploatării miniere.

Pârâta nu a invocat niciodată neîndeplinirea obligațiilor asumate de către reclamant, însă nu a înțeles să-și execute nici una dintre obligații. Având în vedere că pârâta se afla în procedura insolvenței, reclamantul a solicitat acesteia îndeplinirea obligației de a face, respectiv de a încheia contractul de asociere în participațiune, dar nici această obligație nu a fost respectată.

Susținerile pârâtei în sensul că instanța nu poate suplini voința părților în alte tipuri de contracte decât promisiunile de vânzare nu sunt întemeiate și ele ar duce la încălcarea dreptului de acces la justiție, în condițiile în care pârâta nu înțelege să-și execute obligațiile asumate prin convenție.

De asemenea, în mod greșit se reține că părțile au inserat o clauză leonină, din interpretarea coroborată a clauzelor contractuale rezultând că părțile au prevăzut același procent de participare – 30% pentru reclamant și 70% pentru pârâtă – atât pentru beneficii, cât și pentru pierderi.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În apărare s-a susținut că instanța de fond a dat o interpretare corectă clauzelor contractuale, reținând că suntem în prezența unui contract de mandat, prin care reclamantul s-a obligat să adjudece pentru societatea pârâtă atât activul „Exploatarea și Valorificarea minereului polimetalic M. și Platforma Iacobeni”, cât și activele 15 (fosta carieră Dadu Cârlibaba) și 28 (Dadu Cârlibaba), iar plata remunerației era datorată dacă reclamantul își indeplinea toate obligațiile. Cum reclamantul nu a înțeles să execute în întregime obligațiile contractuale, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea acestuia.

În ceea ce privește executarea obligațiilor, din probele administrate, rezultă că reclamantul nu a obținut autorizația de mediu și licența de exploatare pentru Platforma M. Iacobeni. Extrasul de RECOM invocat de apelant nu are relevanță în cauză, întrucât simpla înregistrare a unui punct de lucru la „Activ”, așa cum susține apelantul, nu face dovada că pârâta a avut activități de exploatare ale zăcământului respectiv și, în mod evident, în lipsa unei licențe de exploatare pe care apelantul nu a obținut-o, nu se putea derula vreo activitate. Deși citat de trei ori la interogatoriu pentru lămurirea aspectelor legate de obținerea autorizațiilor, reclamantul a refuzat să se prezinte fără motive temeinice.

Societatea pârâtă are activitatea economică blocată din vina reclamantului, deoarece acesta nu a obținut nici licența de exploatare și nu a efectuat demersurile necesare încheierii contractului de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul de cupru din M..

În situația în care, mandatarul nu și-a executat mandatul cu care a fost însărcinat, în cazul mandatului cu titlu oneros, mandantului nu îi incumbă sarcina de a achitare a sumei stipulate cu titlu de remunerație.

Clauza privind încheierea unei asocieri în participațiune are caracterul unei clauze leonine, dispozițiile art.251 C...1513 alin.1 și 2 C.civ. interzicând contractele prin care o parte nu participă la pierderi, un astfel de contract fiind lovit de nulitate.

Mai mult decât atât, suplinirea voinței societății ar duce la încălcarea libertății de voință în materie contractuală, iar în cauză nu există un consimțământ valabil exprimat de către pârâtă cu privire la asocierea în participațiune.

Prin decizia civilă nr.97/24.09.2013, Tribunalul C. a respins apelul formulat de reclamantul apelant B. L. D., în contradictoriu cu pârâta intimata S.C. S. M. GROUP S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 1830/08.02.2013 pronunțată de Judecătoria C., ca nefondat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că părțile din prezentul litigiu au încheiat o convenție nenumită, însă, din interpretarea coroborată a clauzelor contractuale se poate concluziona că suntem în prezența unui contract de mandat.

Astfel, societatea parată, în calitate de mandant, a împuternicit pe reclamant să o reprezinte în adjudecarea la licitație a activului „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic M. și Platforma Iacobeni”, obținerii contractului de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul M., obținerea licenței (permisului de exploatare), obținerea autorizației de mediu, precum și adjudecarea activelor 15 (fosta carieră Dadu Cârlibaba) și 28 (Dadu Cârlibaba), licitații organizate în cadrul procedurii de faliment a societății MINBUCOVINA SA.

Pentru mandatul încredințat reclamantul urma să primească o remunerație de 650.000 USD pentru primul activ și 100.000 euro pentru celelalte doua active.

Pentru suma de 650.000 USD părțile au fixat ca termen de plată trei zile dupa adjudecarea la licitație a activelor 15 și 28.

Nu se pot reține concluziile instanței de fond în sensul că obligația reclamantului era una de mijloace și nu de rezultat și nici că plata sumei de 650.000 USD era condiționată de adjudecarea activelor 15 și 28.

Acest lucru reiese cu evidentă din clauza potrivit căreia „În cazul neachitării sumei sau renunțarea la achiziționarea celorlalte active, societatea se obligă să semneze un contract de asociere în participațiune pentru exploatarea activelor obținute, unde B. L. D. va avea cota de 30% din profit cu drepturi egale în conducerea activității, în termen de 10 zile de la termenul de plată expirat.”

Așadar, părțile nu numai că au prevăzut o plată separată pentru adjudecarea celorlalte două active, dar din interpretarea gramaticală – folosirea substantivului „sumă” la singular și referirea la „termenul de plată” – rezultă că înțelegerea lor a fost în sensul de a se plăti remunerația cuvenită mandatarului după achiziționarea celorlalte active.

De asemenea, ținând cont de obligația alternativă asumata de mandant, în sensul de a încheia un contract de asociere în participațiune în cazul neplății sumei datorate pentru adjudecarea primului activ rezultă cu evidență că obligația asumată de mandatar a fost una de rezultat, asocierea neputând avea obiect în lipsa adjudecării activului minier.

În ceea ce privește îndeplinirea mandatului, instanța a reținut că reclamantul a participat în calitate de reprezentant al societății pârâte, alături de reprezentantul legal al acesteia, la licitația primului activ și a ajudecat acest activ. Astfel cum susține însă și pârâta, fiind vorba de o exploatare minieră, obținerea licenței și a autorizației de mediu, ca și dreptul de folosință asupra terenului aferent activului erau esențiale pentru valorificarea activului adjudecat, respectiv exploatarea resurselor miniere.

Reclamantul nu a făcut nici o dovadă privind obținerea acestor documente. Simpla deschidere a unui punct de lucru nu poate face dovada în acest sens, întrucât punctul de lucru poate fi înregistrat în Registrul Comerțului doar dacă se face dovada sediului, însă activitățile specifice nu se pot derula decât după obținerea licențelor sau avizelor necesare.

Instanța a mai reținut și că reclamantul nu s-a prezentat la interogatoriu pentru lămurirea acestei situații, fapt ce se coroborează cu lipsa oricăror probe privind obținerea documentelor necesare desfășurării activității în formarea convingerii că nu și-a îndeplinit această parte din mandat.

Așadar, în cauză se reține o neîndeplinire corespunzătoare a contractului de mandat. Întrucât mandatarul nu făcut dovada unei cauze exoneratoare de culpa în ceea ce privește partea de mandat neexecutată, acesta nu era îndreptățit a pretinde întreaga remunerație convenită în cazul în care ar fi pretins pârâtei plata sumei de bani.

În speță, întrucât, la scadență, societatea nu a înțeles să opteze – prin executare - pentru una din obligațiile alternative asumate, reclamantul creditor a optat pentru obligarea pârâtei la încheierea contractului de asociere în participațiune.

Așa cum s-a reținut însă, reclamantul nu și-a îndeplinit integral mandatul acordat, iar în lipsa licenței de exploatare și a autorizației de mediu, activul adjudecat nu poate fi exploatat (și nici nu s-a făcut dovada că societatea pârâtă exploatează respectivul activ). În consecință, reclamantul nu este îndreptățit a pretinde încheierea contractului de asociere care ar avea ca obiect tocmai exploatarea rezervelor miniere adjudecate, în condițiile în care el nu și-a executat corespunzător propria obligație, iar neexecutarea a făcut imposibilă folosirea bunului cumpărat.

Pe de altă parte, instanța reține că, potrivit art.1954 NCCiv, „Cu excepția dispozițiilor prevăzute la art.1949 – 1953, convenția părților determină forma contractului, întinderea și condițiile asocierii, precum și cauzele de dizolvare și lichidare a acesteia.”

În speță, convenția părților privind promisiunea societății pârâte de a încheia un contract de asociere cuprinde exclusiv cota de participare a părților la beneficii, fără nici un alt element contractual. Față de această situație, instanța nu ar putea suplini voința părților în sensul stabilirii tuturor celorlalte clauze contractuale, fiind evident o încălcare nepermisă a principiului libertății de voință contractuale.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul B. L.-D., susținând că instanța de apel a interpretat în mod greșit modalitatea de executare a convenției încheiate de către părți și obligația asumată de către recurentul-reclamant ca fiind una de rezultat și nu una de mijloace.

În ceea ce privește restul obligațiilor care-i reveneau, a făcut demersurile necesare, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, existența acestora născând prezumția în sensul îndeplinirii demersurilor necesare. Mai mult decât atât, și-a deschis punct de lucru în zona adjudecată la licitație.

Intimata-pârâtă, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei apelate în raport cu criticile aduse, se constată că recursul este nefondat, din următoarele considerente:

Conform convenției încheiate între părți la 19.08.2011, societatea pârâtă, în calitate de mandant, a împuternicit pe reclamantă să o reprezinte în adjudecarea activului „Exploatarea și valorificarea minereului polimetalic M. și Platforma Iacobeni”, obținerea contractului de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul M., obținerea licenței (permisului de exploatare), obținerea autorizației de mediu precum și adjudecarea activelor 15 (fosta carieră Dadu Cârlibaba) și 28 (Dadu Cârlibaba).

Pentru mandatul încredințat, reclamantul urma să primească o remunerație de 650.000 USD pentru primul activ și 100.000 euro pentru celelalte active.

Pentru suma de 650.000 USD, părțile au fixat ca termen de plată trei zile după adjudecarea la licitație a activelor 15 și 28.

Din interpretarea obligațiilor prevăzute în sarcina recurentului rezultă că acestea erau de rezultat și nu de mijloace cum corect a reținut și instanța de apel.

Astfel, pentru a beneficia de achitarea sumei de 650.000 USD, recurentul trebuia să adjudece activul (M. și Platforma Iacobeni) în numele pârâtei, să încheie contractul de concesiune pentru terenul pe care se află amplasat zăcământul M., să obțină licența (permisul de exploatare) și autorizația de mediu.

Deci, dacă mandatul s-ar fi limitat doar la reprezentarea în faza licitației și la încheierea contractului de concesiune, demararea procedurilor pentru obținerea licenței și autorizației de mediu, atunci obligațiile recurentului ar fi fost de mijlocire, ori în speță obligațiile acestuia constau în finalizarea unor proceduri, astfel că sunt de rezultat.

Remunerația recurentului în cazul îndeplinirii obligațiilor asumate era scadentă la 3 zile după licitația altor active (15 și 28) sau renunțării la achiziționarea acestora.

În cazul neachitării sumei de 650.000 USD sau renunțării la achiziționarea activelor 15 și 28, pârâta se obliga să semneze un contract de asociere în participațiune pentru exploatarea activelor obținute, recurentul având o cotă de 30% din profit cu drepturi egale în conducerea activității, în termen de 10 zile de la termenul de plată.

În speță, recurentul a optat pentru a doua variantă de plată a remunerației sale, respectiv obligarea pârâtei să încheie contractul de asociere prin suplinirea consimțământului acestuia pe cale judecătorească.

Pentru a da curs cererii recurentului, instanța trebuia să analizeze dacă acesta și-a îndeplinit obligațiile în calitate de mandatar care ar fi permis achitarea sumei de 650.000 USD și în cazul neplății acestei sume să poată dobândi calitatea de asociat al pârâtei cu o cotă de 30% din profit.

Instanța de apel corect a reținut că reclamantul nu și-a îndeplinit integral mandatul acordat, astfel că nu este îndreptățit la încheierea contractului de asociere în participațiune.

Înscrisurile depuse în recurs (autorizațiile de mediu 221, 272, 313/2012) nu fac dovada că acestea au fost emise la cererea recurentului în calitate de mandatar al pârâtei.

Mai mult decât atât, intimata-pârâtă, prin înscrisurile depuse (cererea nr.242/07.12.2011 – file 112-116, actul adițional nr.1 la contractul de concesiune nr.94/17.01.2002 – file 117-120) dovedesc că autorizațiile de mediu și contractul de concesiune au fost încheiate de . SRL (fostă SINB AMERICA INTERNATIONAL GROUP S.R.L.), astfel că recurentul nu a făcut dovada nici în recurs a îndeplinirii obligațiilor sale izvorâte din contractul de mandat.

Faptul că și-a deschis un punct de lucru în zona adjudecată nu are nicio relevanță față de obligațiile asumate în contract și neexecutate în totalitate.

Ca atare, având în vedere considerentele mai sus-arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B. L. D. – cu domiciliul în C., .. 18, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . SRL – cu sediul în București, sector 2, .. 6C, . deciziei civile nr. 97/24.09.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 mai 2014.

Președinte,

R. P.

Judecător,

N. S.

Judecător,

R. M.

Grefier,

D.-C. M.

Jud.fond:L.M.

Jud.apel:C.T.-I.C. C.

Red.-jud.R.M.

Tehnored.-gref.D.C.M.

2ex./28.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligatia de a face. Decizia nr. 393/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA