Conflict de competenţă. Sentința nr. 11/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 99/327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C.
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr.11
Ședința Camerei de Consiliu din 20 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Moțîrlichie
Grefier A. A.
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență intervenit în acțiunea formulată de reclamant . cu sediul în localitatea Valea lui T., ., în contradictoriu cu pârât I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - I. TERITORIAL 2 C. - ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1, având ca obiect conflict de competență
Prezenta cauză se soluționează în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual.
Curtea, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.06.2013 sub nr._/212/2013, petentul . a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/11.05.2013 întocmit de intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - I. TERITORIAL 2 CONSTANTA.
Motivând plângerea, petenta a arătat în principal că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției, solicitând să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție . nr._/11.05.2013, pentru încălcarea dispozițiilor art. 17 și 19 din OG 2/2001, coroborate cu prevederile art. 109 alin. 2. din OUG 195/2002.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.14.035/25.11.2013 Judecătoria C. a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., invocată de intimatul și a declinat judecarea plângerii în favoarea Judecătoriei Tulcea, reținându-se următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._/11.05.2013 întocmit de I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - I. TERITORIAL 2 CONSTANTA, petentul . a fost sancționat contravențional în temeiul dispozițiilor art. 5 pct. 17 din HG 69/2012, cu amendă în cuantum de 3.000 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 11.05.2013, ora 10.35, pe DN 22 km 178 + 403 - localitatea Tulcea, județ Tulcea a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de petent și condus de șoferul Costav C., fără ca șoferul să prezinte în trafic, în momentul efectiv al controlului, formularul transmis anterior efectuării cursei Autorității Române Rutiere, formular ce se găsește în format electronic pe pagina de internet a acesteia.
Conform art. 32 alin. 2 din O.G nr. 2/2001 „plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei rază a fost săvârșită contravenția”. Această dispoziție legală are caracterul unei norme de competență specială, derogatorie de la dreptul comun, care stabilește competența teritorială exclusivă în soluționarea plângerii contravenționale în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Prin urmare, în această materie părțile nu pot înlătura competența teritorială a instanței introducând cererea la o instanță necompetentă teritorial, dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C.proc.civ. fiind aplicabile, întrucât competența în materie contravențională este de ordine publică.
Pentru aceste considerente și având în vedere că locul săvârșirii contravenției, DN 22 km 178 + 403 - localitatea Tulcea, județ Tulcea, se află în circumscripția Judecătoriei Tulcea, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. invocată de intimat, iar în temeiul art. art. 132 alin.1 și 3 C.proc.civ. a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 15 ianuarie 2014 sub nr._ .
Prin Sentința civilă nr. 369 / 13 februarie 2014 Judecătoria Tulcea a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Tulcea invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei C., în temeiul art. 134 dispunând suspendarea cauzei si înaintarea dosarului pentru soluționarea conflictului de competență către Curtea de Apel C., reținând în esență următoarele:
Prin procesul-verbal . nr. 75464din 11.05.2013, a fost sancționat petentul . întrucât s-a constatat că “nu a transmis ARR, anterior efectuării cursei, prin completarea unui formular in format electronic, disponibil pe pagina de internet a acesteia, datele solicitate referitoare la transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale”, faptă prevăzută de art. 5 pct. 17 din HG nr. 69/2012, și sancționată de art. 8 alin. 1 lit. a din HG nr. 69/2012.
H.G. nr. 69/2012, privind stabilirea unor încălcări ale reglementărilor europene și naționale în materia transportului rutier nu conține o normă derogativă de competență a judecării plângerilor contravenționale, ci face trimitere la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, prin art. 59.
Potrivit art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001, „plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”.
Astfel competența teritorială se determină strict în raport cu locul săvârșirii faptei și nu în raport cu alte criterii, cum ar fi, de pildă, locul constatării faptei și cu atât mai puțin locul întocmirii procesului verbal, din acest punct de vedere, prevederea înscrisă la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 este clară și concisă, nelăsând loc de interpretare.
Astfel, în ceea ce privește diferența esențială dintre sintagma „locul săvârșirii faptei” și „locul depistării faptei”, relevanță juridică, sub aspectul stabilirii competenței, având numai locul unde s-a săvârșit fapta, în speță, la sediul angajatorului/operatorului de transport, ., angajatorul fiind subiectul activ al contravenției prevăzute de art. 5 pct. 17 din H.G. nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009, de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE al Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări.
Având în vedere că fapta reținută în sarcina petentei a fost săvârșită (mai exact s-a consumat) la o dată cert anterioară efectuării controlului, adică la expirarea datei când situația trebuia transmisă organului competent, înseamnă că „locul săvârșirii” îl constituie locul unde s-a realizat latura obiectivă, respectiv omisiunea transmiterii situației în format electronic. Or, din acest punct de vedere, locul săvârșirii este loc. Valu lui T., unde . are sediul social și de unde trebuia să facă în mod normal transmiterea în format electronic.
Aceeași distincție esențială a fost realizată și în practica judiciară, cu titlu de exemplu fiind decizia nr. nr. 5658/ 7 iunie 2013 din dosar nr._ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, unde situația este similară cu cea dedusă judecății, disponibilă la adresa http://www.iccj.ro/cautare.php?id=_.
Față de aceste considerente instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Tulcea invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petentul . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, în favoarea Judecătoriei C. în a cărei rază teritorială se află sediul petentei.
Primind cauza spre competentă soluționare, Curtea de Apel C. – Secția II-a Civilă, C. Administrativ și Fiscal a înregistrat dosarul sub nr._ .
Curtea de Apel a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C. din următoarele considerente:
Prin procesul-verbal . nr. 75464din 11.05.2013, a fost sancționat petentul . întrucât s-a constatat că “nu a transmis ARR, anterior efectuării cursei, prin completarea unui formular in format electronic, disponibil pe pagina de internet a acesteia, datele solicitate referitoare la transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale”, faptă prevăzută de art. 5 pct. 17 din HG nr. 69/2012, și sancționată de art. 8 alin. 1 lit. a din HG nr. 69/2012.
În speță, în sarcina petentei s-a reținut săvârșirea unei fapte contravenționale omisive constând în neîndeplinirea obligației de a transmite către ARR date referitoare la transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale, prin completarea unui formular în format electronic, disponibil pe pagina de internet a ARR.
Se constată astfel, că fapta contravențională a fost săvârșită la sediul angajatorului/operatorului de transport, ., acesta fiind locul de îndeplinire a obligației legale de comunicare a formularului în format electronic către ARR.
Se reține, astfel, că fapta contravențională reținută în sarcina petentei, prevăzută de art. 5 pct. 17 din H.G. nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009, de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE al Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări, putea fi săvârșită doar la sediul societății petente, respectiv loc. Valu lui T., județul C., fiind fără relevanță locul constatării săvârșirii acestei fapte.
Față de dispozițiile art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care „plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”, se constată că în speță, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei C..
Față de aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. 4 din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei formulată de reclamant . cu sediul în localitatea Valea lui T., ., în contradictoriu cu pârât I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - I. TERITORIAL 2 C. - ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1, în favoarea Judecătoriei C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 20 martie 2014.
Președinte, Grefier,
C. Moțîrlichie A. A.
Red.jud.C Moțîrlichie/27.03.2014
Tehnored. Gref. AA/ 28.03.2014
2 ex
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C.
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
C Ă T R E,
JUDECĂTORIA C.
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ privind pe reclamant . cu sediul în localitatea Valea lui T., ., în contradictoriu cu pârât I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - I. TERITORIAL 2 C. – ISCTR cu sediul în București, .. 38, sector 1, având ca obiect conflict de competență, întrucât prin Sentința civilă nr.11 din 20.03.2014 s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Dosarul are un număr de . file și are atașate următoarele dosare:
- dosar nr.15._ al Judecătoriei C. – ( 31 file),
- dosar nr._ al Judecătoriei Tulcea – (14 file).
PREȘEDINTE, Grefier,
C. Moțîrlichie A. A.
| ← Obligatia de a face. Decizia nr. 220/2014. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 44/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
