Procedura insolvenţei. Decizia nr. 75/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 75/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 2618/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 75
Ședința publică de la 20 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Judecător M. C.
Judecător K. S.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea recursului promovat de recurentul creditor DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în localitatea C., . nr. 18, județ C. împotriva Încheierii civile din 17 mai 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații debitori ., cu sediul în localitatea Medgidia, ., județ C. și . - PRIN CURATOR B. R., cu sediul în localitatea C., ., județ C., având ca obiect: procedura insolvenței Deschidere procedură
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art. 153 N.C.P.C.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 411 N.C.P.C.
Curtea, constată dosarul în stare de judecată și în temeiul art. 394 N.C.P.C. și rămâne în pronunțare.
CURTEA :
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, creditoarea DGFP C. a formulat în temeiul art.31 din Legea nr. 85/2006, cerere de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea ..
Motivând acțiunea, creditoarea învederează că debitoarea . se află în stare de insolvență, întrucât nu a plătit obligațiile către bugetul de stat de mai mult de 90 zile, în conformitate cu art. 27 din Legea nr.85/2006.
Prin Încheierea civilă din 17 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr._ , în temeiul disp. art. 242 Cod pr. civilă, a fost suspendată judecarea cauzei pentru nerespectarea obligației reclamantei de a face dovada achitării onorariului stabilit pentru curatorul desemnat, reținând în esență următoarele:
Potrivit art.242 alin.1 noul cod de procedură civilă „Când constată că desfășurarea normală a procedurii este împiedicată din vina părții reclamantului, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate”.
În speță, creditoarea a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării onorariului curatorului desemnat, respectiv avocat B. R., însă aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței astfel încât desfășurarea normală a procedurii este împiedicată din vina reclamantei.
Întrucât în cauză sunt incidente dispozițiile art.242 alin.1 Noul Cod de procedură civilă instanța va suspenda judecarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente, în esență:
Judecătorul sindic a motivat dispoziția de numire a unui curator datorită faptului că procedura a fost nelegal îndeplinită cu debitoarea, în opinia sa și având in vedere dispozițiile stricte ale art. 167 N.C.P.C., numirea unui curator prin încheierea de ședința din data de 15.04.2013 apare, in primul rând, ca fiind prematură.
Art. 167 din N.C.P.C. prevede:
„(1) Cand reclamantul învederează, motivat că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța putând încuviința citarea acestuia prin publicitate.
(2) Citarea prin publicitate se face afișându-se citația la ușa instanței, pe portalul instanței de judecată competente și la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat în cazurile in care apreciază că este necesar, instanța dispunând și publicarea citației în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire.
Un alt argument invocat în cererea de recurs este faptul că instanța de judecată a fost investită cu soluționarea unei cereri întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006, lege specială ale cărei prevederi primează față de prevederile legii generale reprezentate de N.C.P.C., astfel, legea specială, respectiv art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006 prevede că: „Dacă un administrator special a
fost desemnat, pentru soluționarea acțiunilor prevăzute la art. 46 și a celor reglementate de art. 79 și 80, debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate în exercițiul funcțiunii la data deschiderii procedurii.
Desemnarea se va face de către judecătorul-sindic în camera de consiliu și fără citarea părților. În cazul în care ulterior adunarea asociaților/ acționarilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura în stadiul în care se găsește la data desemnării.
Un al treilea argument invocat în cererea de recurs vizează obligarea D.G.F.P. Constanta la plata onorariului in cuantum de 100 lei.
Potrivit dispozițiilor legii speciale, toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr. 85/2006 vor fi suportate din averea debitorului. În lipsa disponibilităților in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare (art. 4 din Legea nr. 85/2006).
Prin obligarea D.G.F.P. C. la plata onorariului curatorului desemnat de judecătorul sindic sunt încălcate dispozițiile legii speciale în materie, respectiv Legea nr. 85/2006, lege in baza căreia a fost investită instanța de judecată.
Mai mult decât atât, arată că art. 167 alin. 3 prevede faptul ca numirea curatorului se face in temeiul art. 58 N.C.P.C., articol care nu prevede in mod expres partea in sarcina căreia cade obligația plații remunerației acestuia.
Solicită admiterea recursului astfel cum acesta a fost formulat.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate și a probatoriului administrat Curtea respinge recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recursul declarat de creditorul bugetar DGFP C. a vizat încheierea de ședință din data de 17.06.2013 a Tribunalului C., prin care s-a dispus suspendarea judecății pentru neconformarea reclamantei la dispozițiile referitoare la plata onorariului cuvenit pentru curatorul desemnat.
Recurenta susține în criticile sale că numirea unui curator a fost prematură, întrucât nu s-a făcut dovada tuturor condițiilor care să conducă la luarea acestei măsuri, pentru că instituției reclamante nu i s-a pus în vedere să efectueze demersuri pentru identificarea sediului la care debitoarea să poată fi citată.
Curtea reține că obiectul prezentului recurs nu îl reprezintă încheierea de desemnare a unui curator în vederea îndeplinirii procedurii de citare cu debitoarea chemată în judecată, ci cea de aplicare a sancțiunii suspendării judecății pentru nerespectarea îndatoririlor procesuale stabilite în sarcina creditoarei.
Prin urmare, criticile referitoare la necesitatea și oportunitatea desemnării unui curator exced obiectului prezentului recurs, fapt pentru care nu vor fi analizate în calea de control judiciar.
Și cel de-al doilea argument invocat de către recurenta creditoare este subsumat criticii privind desemnarea curatorului în condițiile codului de procedură civilă, fiind ignorate dispozițiile legii speciale, respectiv cele cuprinse în legea insolvenței.
În lipsa unei hotărâri judecătorești care să înfrângă dispozițiile judecătorului sindic referitoare la desemnarea curatorului în condițiile reglementate de noul cod de procedură civilă, Curtea constată doar că măsura suspendării soluționării cauzei a fost corect dispusă, dată fiind lipsa plății stabilite pentru curatorul desemnat.
Un ultim argument al recurentei DGFP C. a vizat plata acestei remunerații, în cuantum de 100 lei, fiind invocate prevederile art. 4 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia „toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului. În lipsa disponibilităților în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare.”
Ceea ce este de reținut în cauză este împrejurarea că procedura insolvenței nu a fost deschisă, astfel că toate cheltuielile ocazionate până la acest moment sunt în sarcina părții interesate în îndeplinirea corectă a unei proceduri de citare a tuturor părților litigante, astfel că judecătorul sindic a stabilit corect această obligație pentru recurenta reclamantă.
Prin urmare, nefiind făcută dovada îndeplinirii obligației de plată nici în calea de atac a recursului, Curtea constată că încheierea judecătorului sindic este legală și temeinică, astfel că va fi menținută soluția de suspendare a judecății până la îndeplinirea obligațiilor, prin respingerea recursului declarat de reclamanta DGFP C., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul promovat de recurentul creditor DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE (DGFP) C., cu sediul în localitatea C., . nr. 18, județ C. împotriva Încheierii civile din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații debitori ., cu sediul în localitatea Medgidia, ., județ C. și . - PRIN CURATOR B. R., cu sediul în localitatea C., ., județ C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 20 ianuarie 2014.
Președinte,Judecător, Judecător
A. G. M. C. K. S.
Grefier,
A. A.
Red jud fond AAS
Red Dec jud AG/07.02.2014
Tehred gref AA/ 07.02.2014
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 291/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 86/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
