Cerere de revizuire. Neîntrunirea condiţiei triplei identităţi în cazul a două hotărâri pronunţate de tribunal invocate ca fiind potrivnice.
| Comentarii |
|
Art. 322 pct 7 Cod procedură civilă
Art 323 alin. 2 Cod procedură civilă
Potrivit dispoziţiilor art. 323 alin. 2 C.pr.civ „în cazul art. 322pct.7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice (n.n. Tribunalul Constanţa) ”.
Art. 322 pct.7 Cod procedură civilă arată că „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) 7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. ”
In cauză, revizuenta susţine contrarietatea existentă între decizia nr. 170/27.02.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa şi decizia civilă nr. 1307/05.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. 11850/212/2007.
Cauzele au avut obiect diferit, nefiind întrunită condiţia triplei identităţi - de cauză, obiect şi părţi - sub aspectul celor două hotărâri invocate ca fiind potrivnice. Nici soluţiile adoptate nu sunt
contrare, acestea vizând aspecte diferite.
Decizia civilă nr. 562/11.09.2014 Dosar nr. 3304/118/2014
Prin decizia civilă nr. 523/19.06.2014 s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurent [...], s-a admis recursul declarat de recurenta SC [...] SRL împotriva aceleiaşi hotărâri, s-a modificat în parte sentinţa recurată în sensul că s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, s-a respins capătul de cerere privind constatarea nulităţi absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 281/2006 la BNP [...] pentru putere de lucru judecat, s-a respins ca nefondată, acţiunea în revendicare formulată de reclamanta [...] în contradictoriu cu pârâta SC [...] SRL şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei 18659/2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a avut în vedere următoarele:
Examinând cele două recursuri prin prisma criticilor aduse sentinţei atacate, tribunalul constată că situaţia de fapt reţinută de judecătorie nu este contestată, ea rezumându-se la existenţa a două titluri de proprietate, respectiv contractul de donaţie autentificat sub nr. 1607/30.03.1998 prin care [...] a donat suprafaţa de teren de 9867 mp situat pe raza oraşului Techirghiol către recurenta [...] şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/05.05.2006 la BNP [...] prin care [...] a vândut către recurenta SC [. . .] SRL acelaşi imobil.
Aşadar, ambele titluri de proprietate provin de la acelaşi autor, situaţie în care instanţa, în cadrul acţiunii în revendicare imobiliară promovată de recurenta-reclamantă [...], urmează să verifice care dintre părţi a îndeplinit formalităţile de publicitate, iar ca rezultat al acestei operaţiuni a constatat că titlul de proprietate al SC [...] SRL este înscris în cartea funciară.
Deşi a susţinut că titlul său a fost înregistrat în Registrul de transcripţiuni al Municipiului Constanţa sub nr 5173/31.03.1998, tribunalul constată că recurenta [...] nu a dovedit acest aspect potrivit regulii înscrisă în art. 1169 C.civ. şi că la dosar există înscrisuri care nu confirmă afirmaţia recurentei, respectiv adresa nr 13165/21.01.2009 emisă de Oraşul Techirghiol care probează faptul că până în mai 2006 [...] a figurat ca şi proprietar în evidenţele fiscale, acesta achitând impozitul aferent, precum şi sentinţa penală nr. 406/15.04.2011 pronunţată de Judecătoria Constanţa în care s-a reţinut că pentru autentificarea contractului de vânzare-cumpărare dintre SC [...] SRL şi inculpatul [...] s-a obţinut certificatul de sarcini nr 3720/04.05.2006 emis de OCPI Constanţa care atesta că [...] era proprietarul terenului în suprafaţă de 9867 mp situat în Oraşul Techirghiol.
Trebuie subliniat că pârâtul [...] a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în convenţii şi de fals în declaraţii, nu şi pentru fals în acte, ceea ce prezumă că toate înscrisurile menţionate mai sus care au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC [...] SRL nu sunt false.
Prin urmare, acţiunea în revendicare a recurentei-reclamante [...] este neîntemeiată, cât timp din confruntarea celor două titluri mai puternic a fost cel al recurentei-pârâte SC [...] care şi-a înscris titlul conform încheierii nr. 10213/07.12.2006.
In ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere din acţiunea principală, referitor la constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 281/2006, instanţa de recurs, în temeiul art. 166 C.pr.civ., a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de sentinţa penală nr. 406/15.04.2011 pronunţată de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă, în soluţionarea căreia constată că hotărârea penală beneficiază de putere de lucru judecat întrucât acţiunea civilă ce a format obiectul laturii civile a avut acelaşi obiect, a fost întemeiată pe aceeaşi cauză şi s-a purtat între aceleaşi părţi în aceeaşi calitate ca şi în acţiunea pendinte.
Din considerentele sentinţei penale 406/2011 reiese că „...partea civilă [...] a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr 281/05.05.2006 autentificat sub nr 281/05.05.2006 la BNP [...]”, iar motivul de anulare îl reprezintă lipsa calităţii de proprietar a inculpatului [...].
Din art. 1201 C.civ. rezultă că elementele autorităţii de lucru judecat sunt părţile, obiectul şi cauza, care sunt aceleaşi în ambele cereri.
Astfel, atât în cauza pendinte, cât şi în dosarul penal au participat aceleaşi părţi în aceeaşi calitate juridică, respectiv [. . .] în calitate de reclamantă şi SC [...] SRL în calitate de pârâtă.
Pretenţiile reclamantei [...] din ambele cereri a fost constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/2006 de BNP [...], chiar dacă în dosarul penal s-a folosit inadecvat termenul de „anulare”, scopul final urmărit fiind acelaşi, iar cauza este evident aceeaşi, deşi în primul dosar nu s-a indicat temeiul juridic, însă din considerentele respectivei sentinţe penale rezultă cu prisosinţă că fundamentul raportului juridic dedus judecăţii este acelaşi.
Aşadar, constatând că prin sentinţa penală nr 406/2011, Judecătoria Constanţa a respins ca neîntemeiată cererea părţii civile [...] de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/2006 la BNP [...], recurenta-reclamantă [...] nu mai poate solicita desfiinţarea aceluiaşi contract în cadrul unui proces civil, impedimentul fiind existenţa autorităţii de lucru judecat.
Prin urmare, având în vedere că recursul recurentei [. . .] a vizat doar soluţia dată capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/2006, iar asupra acestei pretenţii instanţa a reţinut existenţa autorităţii de lucru judecat, recursul acestei părţi urmează să fie respins ca nefondat.
Totodată, în limitele învestirii instanţei de control judiciar de recurenta SC [...] SRL care a adus critici hotărârii atacate doar din perspectiva puterii de lucru judecat, fără a face referire la cererea reconvenţională, tribunalul, luând în considerare argumentele prezentate mai sus, va admite, în temeiul art 312 alin 1-3 Cod pr.civ., recursul acestei părţi şi va modifica în parte sentinţa civilă nr 18659/2012 în sensul că va admite excepţia autorităţii de lucru judecat şi va respinge în consecinţă capătul din cererea principală vizând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 281/2006, va respinge, ca nefondată, acţiunea în revendicare promovată de reclamanta [...], menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate în ce priveşte soluţia dată cererii reconvenţionale formulată de [.. .].
împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire [...], criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin cererea de revizuire formulată la data de 30.04.2014, recurenta [...] a solicitat anularea deciziei civile nr. 170/27.02.2014 a Tribunalului Constanţa dată în dosarul nr.
20073/212/2008, în baza dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C.pr.civ., susţinând în esenţă că această din urmă hotărâre este contrară deciziei civile nr. 1307/05.12.2008 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. 11850/212/2007.
Astfel, arată revizuenta că deţine un titlu valabil - contractul de donaţie autentificat sub nr. 1607/30.03.1998- confirmat prin sentinţa civilă nr. 9367/30.05.2008 a Judecătoriei Constanţa, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1307/05.12.2008, titlu care a fost verificat şi este valabil și din perspectiva soluţiei date de Judecătoria Constanţa în dosar nr. 20073/212/2008, unde SC [...] SRL a solicitat pe calea cererii reconvenţionale anularea titlului său, cerere respinsă la fond, fără însă a se contesta acest aspect în calea de atac declarată. Cum nu s-a uzat de calea de atac faţă de soluţia de respingere a cererii reconvenţionale, însăşi intimata SC [...] SRL recunoaşte indirect că titlul său rămâne valabil, efectul respingerii cererii reconvenţionale intrând sub puterea lucrului judecat.
Arată revizuenta că totodată şi SC [...] SRL deţine un titlu valabil-contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 281/05.05.2006.
Or, faţă de soluţia dată prin decizia nr. 170/27.02.2014 a Tribunalului Constanţa, sunt menţinute ambele titluri de proprietate, atât al revizuentei, cât şi al SC [...] SRL, decizia 170/27.02.2014 a Tribunalului Constanţa dată în dosarul nr. 20073/212/2008 fiind contrară deciziei civile nr. 1307/05.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. 11850/212/2007.
Susţine astfel recurenta că în cadrul deciziei nr. 170/27.02.2014 instanţa nu a avut în vedere că respingând cererea sa de anulare a contractului dintre [...] şi SC [...] SRL dar și faţă de nerecurarea sentinţei civile nr. 18659/28.11.2012 a Judecătoriei Constanţa sub aspectul respingerii cererii reconvenţionale formulate de SC [...] SRL în sensul anulării titlului său se menţine starea de nelegalitate în sensul că două persoane deţin titluri valabile pentru acelaşi teren.
La termenul de judecată din 19.06.2014 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale, excepţie pe care a pus-o în discuţia părţilor.
în temeiul disp. art. 137 alin. 1 C.pr.civ. instanţa va analiza cu prioritate această excepţie în cele ce urmează:
în drept, potrivit disp. art. 323 alin. 2 C.pr.civ „In cazul art. 322pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice (n.n. Tribunalul Constanţa)”.
Având în vedere dispoziţiile legale mai-sus citate, precum şi dispoziţiile art. 159 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., excepţia de faţă a fost admisă, cu consecinţa declinării cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Verificând motivele de revizuire invocate se reţine:
Art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă arată Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:(...)
7. daca există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. ”
în cauză, revizuenta susţine contrarietatea existentă între decizia nr. 170/27.02.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa şi decizia civilă nr. 1307/05.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. 11850/212/2007.
Prin sentinţa civilă nr. 18659/28.11.2012 Judecătoria Constanţa a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta - pârâta [...] în contradictoriu cu pârâta-reclamanta S.C. [...] S.R.L. şi a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul arabil având suprafaţa de 9867 m.p. situat în oraş Techirghiol, jud. Constanţa, parcela [...].
Totodată, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../05.05.2006 la BNP [...], formulată de reclamanta-pârâta [...] în contradictoriu cu pârâta-reclamanta S.C. [...] S.R.L. şi pârâtul [...], respectiv a respins ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamanta S.C. [...] S.R.L. În contradictoriu cu reclamanta-pârâta [...] şi pârâtul [...].
Sub aspectul cererii având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../05.05.2006 la BNP [...], încheiat între [...] şi S.C. [...] S.R.L. a reţinut prima instanţă că la data încheierii contractului, pârâtul [...] transferase dreptul de proprietate către reclamantă prin contractul de donaţie autentificat sub nr. .../30.03.1998 la BNP [.„], sens în care, în raport şi de soluţia dată în dosarul penal nr. 21834/212/2010 al Judecătoriei Constanţa, reaua-credinţă a pârâtului [...] este evidentă.
In ceea ce priveşte buna-credinţă a pârâtei-reclamante S.C. [...] S.R.L., instanţa a reţinut că deşi la baza încheierii contractului atacat au stat cele două înscrisuri declarate falsificate, apare nefiresc (ilogic), în absenţa altor probe, să se reţină că subdobânditoarea a ştiut că bunul nu este proprietatea vânzătorului şi că aparţine altuia.
Totodată, instanţa a reţinut că prin decizia penală nr. 803/P/16.09.2011 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în dosarul nr. 21834/212/2010 s-a reţinut că reprezentantul societăţii S.C. [...] S.R.L. a fost de bună-credinţă în momentul contractării încrezându-se în calitatea de proprietar a vânzătorului pe care acesta nu o avea iar eroarea asupra situaţiei juridice a imobilului a fost comună şi invincibilă în condiţiile în care pârâtul [...] a prezentat titlul de proprietate, certificatul fiscal şi certificatul de sarcini, cererea reclamantei-pârâte, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 281/05.05.2006 la BNP [...].
Asupra cererii reconvenţionale având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie autentificat sub nr..../1998 la BNP [...], instanţa a reţinut, în raport de motivul de nulitate absoluta invocat de către pârâta-reclamantă potrivit căruia contractul de donaţie autentificat sub nr. .../1998 la BNP [...], transcris sub nr. .../1998 a fost încheiat cu încălcarea interdicţiei de înstrăinare de 10 ani prevăzută de dispoziţiile Legii 18/1991 pentru actele de înstrăinare încheiate intre vii pentru terenurile asupra cărora s-a constituit dreptul de proprietate, că este neîntemeiat.
Astfel, instanţa a reţinut că textul de lege invocat instituie interdicţia înstrăinării prin acte între vii a terenului în privinţa căruia s-a constituit dreptul de proprietate, însă dreptul de proprietate în ceea ce priveşte imobilul din cauză a fost stabilit prin reconstituire astfel cum rezultă din însuşi conţinutul actului, nefiind aplicabile dispoziţiile legale privind interdicţia de înstrăinare, cererea privind constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie autentificat sub nr..../1998 la BNP [...] urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
Asupra acţiunii în revendicare formulată de către reclamanta-pârâtă, a constatat că este întemeiată, acţiunea reclamantei-pârâte fiind o acţiune în revendicare imobiliară. Reclamanta-pârâtă [...] deţine un titlu din care rezultă dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat, în schimb ce prezumţia de proprietate ce rezultă din titlul pârâtei S.C. [...] S.RL. a fost răsturnată, în raport de situaţia în care s-a dovedit că aceasta a cumpărat de la un neproprietar.
Prin compararea titlurilor de proprietate provenind de la autori diferiţi, se acordă eficacitate titlului dobândit de autorul al cărui drept este preferabil, în speţă această preferinţă fiind conferită de dobândirea de către o parte a dreptului de proprietate de la adevăratul proprietar.
în consecinţă, din moment ce pârâtul [...] anterior a transmis valabil dreptul de proprietate reclamantei-pârâte, este evident că nu mai putea înstrăina valabil imobilul pârâtei S.C. [...] S.R.L., iar abuzul nu creează drept.
Prin decizia civilă nr. 170/27.02.2014 a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurent [...] în contradictoriu cu intimata recurentă SC [...] SRL împotriva sentinţei civile nr. 18659/28.11.2012 pronunţată de Judecătoria Constanţa, a fost admis recursul declarat de recurenta SC [...] SRL împotriva aceleiaşi hotărâri şi modificată în parte sentinţa recurată în sensul că s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a fost respins capătul de cerere privind constatarea nulităţi absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. .../2006 la BNP [...] pentru putere de lucru judecat.
Totodată, instanţa a respins, ca nefondată, acţiunea în revendicare formulată de reclamanta [...] în contradictoriu cu pârâta SC [...] SRL, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei 18659/2011.
A apreciat tribunalul că situaţia de fapt reţinută de judecătorie nu este contestată, ea rezumându-se la existenţa a două titluri de proprietate, respectiv contractul de donaţie autentificat sub nr .../30.03.1998 prin care [...] a donat suprafaţa de teren de 9867 mp situat pe raza oraşului Techirghiol către recurenta [...] şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr . . ./05.05.2006 la BNP [...] prin care [...] a vândut către recurenta SC [...] SRL acelaşi imobil.
Aşadar, ambele titluri de proprietate provin de la acelaşi autor, situaţie în care, instanţa, în cadrul acţiunii în revendicare imobiliară promovată de recurenta-reclamantă [...], urmează să verifice care dintre părţi a îndeplinit formalităţile de publicitate, iar ca rezultat al acestei operaţiuni a constatat că titlul de proprietate al SC [...] SRL este înscris în cartea funciară.
Deşi a susţinut că titlul său a fost înregistrat în Registrul de transcripţiuni al Municipiului Constanţa sub nr ,../31.03.1998, tribunalul a constatat că recurenta [...] nu a dovedit acest aspect, astfel că acţiunea în revendicare a recurentei-reclamante [...] este neîntemeiată, cât timp din confruntarea celor două titluri mai puternic a fost cel al recurentei-pârâte SC [...] care şi-a înscris titlul conform încheierii nr 10213/07.12.2006.
în ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere din acţiunea principală, referitor la constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/2006, instanţa de recurs, în temeiul art 166 Cod pr.civ., a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de sentinţa penală nr 406/15.04.2011 pronunţată de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă, în soluţionarea căreia a constatat că hotărârea penală beneficiază de putere de lucru judecat întrucât acţiunea civilă ce a format obiectul laturii civile a avut acelaşi obiect, a fost întemeiată pe aceeaşi cauză şi s-a purtat între aceleaşi părţi în aceeaşi calitate ca şi în acţiunea pendinte.
Astfel, atât în cauza pendinte, cât şi în dosarul penal au participat aceleaşi părţi în aceeaşi calitate juridică, respectiv [...] în calitate de reclamantă şi SC [...] SRL în calitate de pârâtă. Pretenţiile reclamantei [...] din ambele cereri au fost constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr .../2006 de BNP [...], chiar dacă în dosarul penal s-a folosit inadecvat termenul de „anulare”, scopul final urmărit fiind acelaşi, iar cauza este evident aceeaşi, deşi în primul dosar nu s-a indicat temeiul juridic, însă din considerentele respectivei sentinţe penale rezultă cu prisosinţă că fundamentul raportului juridic dedus judecăţii este acelaşi.
Aşadar, constatând că prin sentinţa penală nr 406/2011, Judecătoria Constanţa a respins ca neîntemeiată cererea părţii civile [...] de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../2006 la BNP [...], recurenta-reclamantă [...] nu mai poate solicita desfiinţarea aceluiaşi contract în cadrul unui proces civil, impedimentul fiind existenţa autorităţii de lucru judecat.
Prin urmare, având în vedere că recursul recurentei [...] a vizat doar soluţia dată capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 281/2006, iar asupra acestei pretenţii instanţa a reţinut existenţa autorităţii de lucru judecat, recursul acestei părţi a fost respins ca nefondat.
Totodată, în limitele învestirii instanţei de control judiciar de recurenta SC [...] SRL care a adus critici hotărârii atacate doar din perspectiva puterii de lucru judecat, fără a face referire la cererea reconvenţională, tribunalul, luând în considerare argumentele prezentate mai sus, a admis, în temeiul art. 312 alin 1-3 C.pr.civ., recursul acestei părţi şi a modificat în parte sentinţa civilă nr. 18659/2012, respingând în consecinţă capătul din cererea principală vizând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 281/2006; a respins, ca nefondată, acţiunea în revendicare promovată de reclamanta [...], menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate în ce priveşte soluţia dată cererii reconvenţionale formulată de [...].
Prin sentinţa civilă nr. 9367/30.05.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa s-a respins acţiunea formulată de reclamantul [...] în contradictoriu cu pârâta [...], ca nefondată.
A reţinut instanţa, sub aspectul cererii prin care reclamanţii [...] şi [...] în contradictoriu cu pârâta [...] au solicitat pronunţarea unei hotarari care să dispună nulitatea absolută a contractului de donaţie autentificat sub nr... ,/30.03.1998, că între părţi a intervenit contractul de donaţie autentificat sub nr. ...130.03.1998 conform căruia reclamantul [...] în calitate de donator a înţeles să doneze pârâtei terenul extravilan în suprafaţă de 9867 mp. situat pe raza oraşului Techirghiol, judeţul Constanţa, parcela [...].
Faţă de dispoziţiile art. 801, 803 şi 831 Cod civ., instanţa a constatat că reclamantul nu a făcut dovada în conformitate cu art. 1169 Cod civ. a cauzei de revocare pe care o invocă, în speţă ingratitudinea.
Faţă de împrejurarea că acţiunea în revocare pentru ingratitudine are caracter personal, s-a apreciat acţiunea neîntemeiată, fiind respinsă întrucât reclamantul nu a făcut dovada susţinerilor sale în sensul că i-au fost aduse injurii grave de natură a atrage revocarea donaţiei.
Prin decizia civilă nr. 1307/05.12.2008 a fost respins recursul formulat de recurentul reclamant [...] împotriva sentinţei civile nr. 9367/ 30.05.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. 11850/212/2007, în contradictoriu cu intimatul reclamant [...] şi intimata pârâtă [...], ca nefondat.
S-a reţinut de instanţă că prin probatoriul administrat reclamantul nu a demonstrat conform art.1169 din Codul civil, faptul că donatara pârâtă [...], căreia îi incumba obligaţia de a nu aduce injurii grave donatorului reclamant [...], a proferat ameninţări la adresa acestuia, ci faptul că soţul acesteia a avut această atitudine.
Revizuenta susţine existenţa unei contrarietăţi între cele două decizii prin prisma faptului că sunt menţinute ambele titluri de proprietate, atât al revizuentei cât şi al SC [...] SRL iar în cadrul deciziei nr. 170/27.02.2014 instanţa nu a avut în vedere că respingând cererea sa de anulare a contractului dintre [...] şi SC [...] SRL, dar şi faţă de nerecurarea sentinţei civile nr. 18659/28.11.2012 a Judecătoriei Constanţa sub aspectul respingerii cererii reconvenţionale formulate de SC [...] SRL în sensul anulării titlului său se menţine starea de nelegalitate în sensul că două persoane deţin titluri valabile pentru acelaşi teren.
Susţinerile sunt nefondate.
Pentru a se reţine incidenţa motivului de revizuire invocat de revizuentă se impune a se verifica dacă hotărârea a cărei revizuire se solicită, în speţă decizia civilă nr. 170/27.02.2014 încalcă autoritatea de lucru judecat a primei decizii, în speţă nr. 1307/05.12.2008.
Sub un prim aspect, se observă că prin decizia nr. 1307/05.12.2008 s-a menţinut sentinţa civilă nr. 9367/30.05.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa prin care s-a respins cererea formulată de reclamantul [...] în contradictoriu cu pârâta [...], având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să dispună nulitatea absolută a contractului de donaţie autentificat sub nr... V30.03.1998.
Cum prin decizia civilă nr. 170/27.02.2014 a fost respins recursul declarat de recurenta [...] în contradictoriu cu intimata recurentă SC [...] SRL împotriva sentinţei civile nr. 18659/28.11.2012 pronunţată de Judecătoria Constanţa, a fost confirmată aşadar soluţia primei instanţe de respingere ca neîntemeiată a cererii privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vănz.are-cumpărare autentificat sub nr. .../05.05.2006 la BNP [...], formulată de reclamanta-pârâta [...] în contradictoriu cu pârâta-reclamanta S.C. [...] S.R.L. şi pârâtul [...].
Prin aceeaşi decizie a fost admis recursul declarat de recurenta SC [...] SRL împotriva aceleiaşi hotărâri şi modificată în parte sentinţa recurată în sensul că s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a fost respins capătul de cerere privind constatarea nulităţi absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. .../2006 la BNP [...] pentru putere de lucru judecat, fiind totodată, respinsă ca nefondată acţiunea în revendicare formulată de reclamanta [...] în contradictoriu cu pârâta SC [...] SRL.
Cauzele au avut aşadar obiect diferit, nefiind întrunită condiţia triplei identităţi -de cauză, obiect şi părţi - sub aspectul celor două hotărâri invocate ca fiind potrivnice.
Prin urmare, se observă că nici soluţiile adoptate nu sunt contrare, acestea vizând aspecte diferite.
Astfel, sintetizând, dacă prin decizia 1307/05.12.2008 s-a menţinut sentinţa civilă nr. 9367/30.05.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa, confirmându-se aşadar validitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. 1607/30.03.1998, prin decizia civilă nr. 170/27.02.2014 a fost confirmată valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../05.05.2006 la BNP [...], formulată de reclamanta-pârâta [...] în contradictoriu cu pârâta-reclamanta S.C. [...] S.R.L. şi pârâtul [...].
Reţinând existenţa în cauză a două titluri de proprietate valabile pentru acelaşi imobil, Tribunalul Constanţa a procedat, în dosarul nr. 20073/212/2008 la compararea celor două titluri de proprietate pentru soluţionarea acţiunii în revendicare, acordând preferinţă titlului mai bine caracterizat, în speţă celui aparţinând al SC [...] SRL, înscris în cartea funciară.
Acesta este motivul pentru care a fost respinsă acţiunea în revendicare promovată de reclamanta [...], susţinerile revizuentei cu privire la nelegala respingere a cererii sale de revendicare neputând circumscrie cazul de revizuire invocat. Pe de altă parte, este nefondată susţinerea în sensul că cea de-a doua decizie ar menţine starea de nelegalitate dedusă din deţinerea de către două persoane a două titluri de proprietate valabile pentru acelaşi teren, în condiţiile în care prin decizia civilă nr. 170/27.02.2014 a fost antamată tocmai această situaţie juridică, fiind rezolvată prin compararea celor două titluri.
Or, modalitatea în care tribunalul a apreciat sub acest aspect nu poate fi cenzurată în cauza de faţă, nefiind incidenţă ipoteza reglementată de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C.pr.civ., în speţă existenţa unei contrarietăţi între cele două hotărâri.
Prin urmare, se constată inexistenţa vreunei contrarietăţi între cele două decizii menţionate, cererea de revizuire fiind nefondată, astfel că va fi respinsă.
| ← Acţiune în anulare a hotărârii AGA. Suspendarea judecăţii... | Notificarea deschiderii procedurii insolvenţei realizată prin... → |
|---|
