Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 2021/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
sentința Nr. 37/2014
Ședința din camera de consiliu de la 10 Decembrie 2014
PREȘEDINTE -R. M.
Grefier -M. D.
Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Secția a II-a Civilă a Tribunalului D. și Judecătoria Băilești, privind judecarea cererii formulate de reclamanta ..SRL în contradictoriu cu pârâta . și intervenienta K. I. SRL - SCA P. N. & ASOCIAȚII, având ca obiect conflict de competență.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, conform dispozițiilor art. 135 alin. 4 N.C.pr. civ.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
CURTEA:
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin sentința nr. 92/22.04.2014, Judecătoria Băilești a admis excepția de necomptență materială invocată de pârâta . N. și în baza art. 132 alin. 1 și 3 din Codul de Procedzră civilă, a stabilit competența materială a Tribunalului D., trimițând cauza de îndată instanței competente.
S-a reținut că, potrivit art. 99 alin. 2 C.pr. civ. în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiată pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății, printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage comnpetența unei instanțe de grad mai înalt .
În speță, judecătoria a fost sesizată cu 3 capete principale referitoare la executarea contractului de arendă din 20.11.2012, iar dintre acestea capătul de cerere privind restituirea biletului la ordin . nr._, titlu de credit cu o valoare de_ lei emis pentru garantarea obligațiilor asumate de reclamantă, excede competenței materiale a judecătoriei (art.94 alin.1 lit. j din C.pr. civ.), arăgând competența materială a tribunalului .
Cum această pretenție determină competența tribunalului și celelalte capete de cerere atrag competența materială a aceleiași instanțe de judecată, potrivit principiului prevăzut în art. 99 alin. 2 C.pr., civ.
La rândul său, Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă, prin sentința nr. 282/21.10.2014, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Băilești .
A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de Apel C., pentru soluționarea conflictului .
Tribunalul a constatat că, potrivit art. 30 alin. 2 C.pr. civ. cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și în incidentale, iar potrivit aliniatului 4, cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt principal de cerere .
În speță, petitele doi și trei depind de soluționarea capătului principal de cerere și se raportează la aceasta .
Tribunalul a apreciat că pentru stabilirea instanței competente este incident în cauză art. 98 alin. 1 Cod pr. Civilă, care stabilește regula generală în materie, conform căruia competența se determină după valoarea obiectului arătată în capătul principal de cerere .
Raportat la prevederile art.101 alin. 1 și 2 C.pr. civilă și la valoarea capătului principal de cerere (30.908,3 lei ) s-a constatat că instanța competentă să soluționeze cauza este, potrivit art. 94 alin. 1 lit. j C.pr. civ., judecătoria care, prin prorogare legală de competență (art. 123 Cod proc civilă ), este competentă să soluționeze și cererile accesorii .
Pe rolul Curții de Apel C., cauza a fost înregistrată la 09.12.2014, sub nr._ .
Analizând prezentul conflict negativ de competență Curtea constată următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 98 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, competența se determină după valoarea obiectului cererii arătate în capătul principal de cerere, iar la art. 99 alin. 1 se precizează că, atunci când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport de valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte .
Potrivit alin. 2 al art. 99, în cazul în care mai multe capete de cerere principale de cerere întemeiate pe un titlu comun, ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt .
În speță, reclamanta ..SRL D. a investit instanța, (în contradictoriu cu pârâta .), cu o acțiune având mai multe capete de cerere respectiv: (1) constatarea nulității absolute parțiale a contractului de arendă din 20.11.2012, cu privire la art. 3 alin. 1,2 și 3 pentru suprafața de 237,76 ha, pentru care trebuie achitată o arendă de 30.908,8 lei ; (2) obligarea pârâtei la plata sumei de_,04 lei, reprezentând lipsa de folosință pentru suprafața de 237,76 ha, aferent perioadei 2012-2013 ; (3) obligarea pârâtei la restituirea biletului la ordin . nr._ emis la semnarea contractului de arendă, în cuantum de 378.000 lei .
Principala problemă care s-a ivit, este în legătură cu calificarea celor 3 capete de cerere, pentru că, dacă Judecătoria Băilești a considerat că avem 3 capete de cerere principale, ceea ce atrage incidența art. 99 alin. 2 din Codul de Procedură civilă, Tribunalul D.-Secția a II-a Civilă a opinat că, în realitate, avem un capăt de cerere principal, respectiv cel de constatare a nulității parțiale a contractului de arendă și 2 capete accesorii, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 98 alin. 1 Cod procedură civilă.
Legiuitorul a înțeles să definească atât noțiunea de acțiune civilă (art. 29), cât și categoriile de cereri în justiție, respectiv principale, accesorii, adiționale și incidentale (art. 30) .
La alin. (3) al art. 30, s-a arătat că cererea principală este cererea introductivă depusă la instanță, ea putând cuprinde atât capete de cerere principale, cât și capete de cerere accesorii .
Cât privește cererile accesorii, atin 4 al. art. 30, precizează că este vorba de acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal .
Ori, în acest sens, în mod corect tribunalul a apreciat că petitele 2 și 3 ale acțiunii formulate de reclamanta ..SRL, au un caracter accesoriu față de primul petit, respectiv constatarea nulității parțiale a art. 3 alin. 1,2 și 3 din Contractul de arendare din 20.11.2012, în sensul că depind de soluționarea acestuia și totodată se raportează la acest capăt principal, atrăgând incidența art. 98 alin. 1 C.pr. civ.
În aceste condiții, raportat la dispozițiile art. 101 C.pr. civ. și la valoarea capătului principal de cerere (_,8 lei), instanța competentă să soluționeze litigiul este judecătoria, care, în raport de prevederile art. 123 C.pr,. civ., va trebui să analizeze și cele 2 cereri accesorii .
Față de aceste considerente Curtea, în raport de prevederile art. 135 din Codul de Procedură civilă, va stabili competența în favoarea Judecătoriei Băilești .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta ..SRL, cu sediul ales în București, sector 2, ., . cu pârâta ., cu sediul în comuna N., ., județul D. și intervenienta K. I. SRL - SCA P. N. & ASOCIAȚII, din București, sector 1, .. 239, în favoarea Judecătoriei Băilești.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2014.
Președinte, R. M. | ||
Grefier, M. D. |
M.D. 11 Decembrie 2014
Red. Jud. R.M.
| ← Fuziune/Divizare. Hotărâre din 20-11-2014, Curtea de Apel CRAIOVA | Pretenţii. Decizia nr. 161/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
