Fuziune/Divizare. Sentința nr. 11/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 7969/95/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA NR. 435/2014
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 22 OCTOMBRIE 2014
PREȘEDINTE R. M.
JUDECĂTOR A. R.
GREFIER N. B.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de . sentinței nr. 11 din data de 28 aprilie 2014 și a încheierilor din data de 3 februarie 2014 și 3 martie 2014, pronunțate de Tribunalul Gorj Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații intervenienți C. M., B. C., C. I., D. E., Ș.( B.) M., M. M., C. N., T. M., M. A., G. M., P. E., E. I., B. E., M. P., O.(S.) M., D. M., P. A., ȚIU A., C. Z., M. M., G. M., M. A.-E., Z. A., R. I., T. M., B. V., P. M., M. A., V. I., R. C. D., V. A., V. A.-L. și intimatul O. R. COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, având ca obiect Fuziune/Divizare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 8 octombrie 2014, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea la data de 15 octombrie 2014 și apoi la data de 22 octombrie 2014.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
La data de 11.10.2013, C. N., în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al . solicitat la ORC Gorj, în temeiul art. 4 și 5 din OUG 116/2009, înregistrarea în Registrul Copmerțului a mențiunilor referitoare la divizarea societății respectiv, pronunțarea unei hotărâri prin care să constate legalitatea asupra divizării parțiale prin desprinderea conform Proiectului de divizare nr. 1758/05.05.2009 și a actului adițional și să se dispună înregistrarea acestora în registrul comerțului împreună cu următoarele modificări legate de divizare: - reducererea capitalului social al . la 673.770 lei deținut în prezent la 443.842,50 lei ulterior divizării ; autorizarea constituirii; înregistrării și funcționării unui număr de 10 societăți cu răspundere limitată, parte din capitalul social subscris și vărsat fiind preluat de la . în registrul comerțului și a datelor din declarația tip pe proprie răspundere precum și publicarea în Monitorul Oficial a sentinței tribunalului și a notificării privind depunerea la registrul comerțului a actului constitutiv actualizat al .>
O. R. Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj a trimis cererile de intervenție formulate de B. C. în nume propriu și al acționarilor minoritari conform procurii anexate, C. I. și D. E., la cererea depusă de C. N., prin care se solicită respingerea cererii .
Prin Încheierea din 03 februarie 2014, Tribunalul Gorj – Secția a II-a Civilă a admis în principiu – cererea de intervenție formulată de intervenienții B. C., C. I., D. E., Ș.( B.) M., M. M., C. N., T. M., M. A., CORDIN M., P. E., E. I., B. E., M. P., O.(S.) M., D. M., P. A., ȚIU A., C. Z., M. M., G. M., M. A.-E., Z. A., R. I., T. M., B. V., P. M., M. A., V. I., R. C. D., V. A., V. A.-L., acordând termen la data de 03 martie 2014 pentru soluționarea cauzei pe fond.
S-a argumentat că, interesul intervenienților rezidă în aceea că prin realizarea divizării ar fi afectate drepturile lor ca acționari, drepturi care sunt în strânsă legătură cu modul în care s-a hotărât divizarea prin Hotărârea AGEA din 20 august 2009, ulterior, la data de 07.11.2012 fiind modificat proiectul de divizare, iar cercetările penale vizează situația acțiunilor și acționariatului în perioada 1995 la zi .
Prin Încheierea din 03.03.2014, s-a luat act de cererile de intervenție formulate de C. M. și Toloi M., acordându-se termen la data de 17.03.2014, pentru soluționarea cauzei pe fond.
La data de 28.04.2014, Tribunalul Gorj-Secția a II-a Civilă a pronunțat sentința nr.11 prin care a admis cererile de intervenție formulate de intervenienții B. C., C. I., D. E., Ș.( B.) M., M. M., C. N., T. M., M. A., CORDIN M., P. E., E. I., B. E., M. P., O.(S.) M., D. M., P. A., ȚIU A., C. Z., M. M., G. M., M. A.-E., Z. A., R. I., T. M., B. V., P. M., M. A., V. I., R. C. D., V. A., V. A.-L..
S-a respins cererea înregistrată la data de 11.03.2013 la ORC Gorj, în temeiul art. 4 și 5 din OUG 116/2009, prin care . solicitat înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la divizarea societății .
Tribunalul a reținut că, urmarea hotărârii în vigoare a dispozițiilor Noului Cod de Procedură Civilă, vor fi avute în vedere prevederile art. 527-536 privind procedura necontencioasă, cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței: fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană .
Dispozițiile art. 527-535 din Noul Cod de Procedură Civilă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii .
Din înscrisurile depuse la dosar și văzând dispozițiile art. 330-251 din Legea nr. 31/1990, coroborate cu prevederile art. 2 alin. 3 din OG 75/2001 și art. 4-71 din OUG 116/2009, tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înscrierea mențiunilor privind înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la divizarea parțială a . desprindere, conform proiectului de divizare nr. 1758/05.05.2009 și a actului adițional la proiectul de divizare, precum și a actului constitutiv actualizat .
Pentru înscrierea mențiunilor privind divizarea, aceasta trebuie să fi avut loc cu respectarea întocmai a condițiilor prevăzute de legea societăților comerciale, adică să fi fost hotărâtă de fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv .
Totodată, legea obligă la întocmirea unui proiect de divizare care trebuie să reflecte întocmai situația societății comerciale de la momentul efectiv al solicitării efectuării mențiunii la registrul comerțului .
De esența legii, este ca o dată divizarea efectuată, să se dispună prin hotărârea acționarilor, conform statutului societății sau actului constitutiv, asupra situației întregului patrimoniu, cu ambele sale aspecte – activ și pasiv și bineînțeles, asupra situației tuturor acționarilor .
În proiectul inițial de divizare nr. 1481/14.01.2009, alături de cele 10 societăți referitoare la care se solicită a fi efectuate mențiunile la ORC Gorj, figura și . care cuprindea parte din acționarii minoritari și din intervenienții din prezenta cauză .
Neînțelegerile dintre acționarii . fost constante și sunt reflectate de numeroasele hotărâri A. și de litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată în constatarea acestor hotărâri, cauza acestor neînțelegeri fiind tocmai excluderea acționarilor minoritari din proiectul de divizare .
S-a arătat că drepturile acționarilor minoritari trebuie să se bucure de acceași ocrotire ca și drepturile acționarilor majoritari; în caz contrar aflându-ne în prezența abuzului de majoritate .
Instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înregistrarea mențiunilor privind divizarea ., potrivit înscrisurilor depuse la ORC GORJ, sunt inadvertențe grave în lista acționarilor societății și tocmai pentru că structura acționariatului este incertă atât la nivelul anului 2009, cât și-n prezent, . apărători aleși, cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, a înțeles că nu se folosescă de lista acționarilor depusă la termenul din 17.03.2014, ceea ce demonstrează că hotărârea de divizare și proiectul propus nu reprezintă voința acționarilor societății .
Din verificarea listei depusă la ORC Gorj, rezultă că sunt persoane care deși dețin acțiuni nu se regăsesc pe această listă care ține loc de registrul al acționarilor și în același timp, sunt persoane care nu au calitatea de acționari dar apar ca fiind acționari ai societăților ce se desprind ca urmare a divizării . de notorietate că între data hotărârii de divizare ( august 2009) și a proiectului de divizare din 05.05.2009 și data cererii de efectuare mențiuni, au intervenit modificări ale acționariatului, pentru că o parte din acționari s-au retras din societate, parte s-au judecat cu . a obține contravaloarea acțiunilor, parte nici nu erau acționari la data luării hotărârii de divizare și a proiectului de divizare .
Pe de altă parte, însăși proiectul de divizare nu mai reflectă situația reală și actuală a . că situațiile financiare avute în vedere la data proiectului de divizare are modificări în ceea ce privește situația activelor și pasivelor societății, impunându-se ca proiectul de divizare să fie actualizat și aprobat de A. .
La acestea se adaugă aspectul, că referitor la divizare, s-au luat mai multe hotărâri succesive (27.11.2008, 15.01.2009, 05.05.2009), în care au fost excluși acționarii minoritari – parte din intervențienții din prezenta cauză, iar la 20.08.2009 se ia o altă hotărâre de divizare, urmată în 2012 de o nouă hotărâre .
S-a solicitat efectuarea mențiunilor privind divizarea în baza unui proiect cu nr. 1758/05.05.2009, dar pe baza unei hotărâri ce se ia abia în 20.08.2009, iar prin hotărârea din 07.11.2012 se modifică proiectul și se ia hotărârea aprobării actului adițional la proiectul de divizare, însă la ORC Gorj se cere înregistrarea conform proiectului din 05.05.2009 .
Concluzia a fost că proiectul nu reflectă situația reală și actuală a societății, structura acționariatului este incertă iar hotărârea de divizare este luată după proiectul de divizare care este ulterior modificat la circa 2 ani după publicarea în Monitorul Oficial .
Totodată, pe parcursul judecății, nu s-a prezentat nici o probă prin care . justifice excluderea din proiectul de divizare a acționarilor minoritari .
Împotriva acestei sentințe, dar și a încheierilor din 03.02.2014 și 03.03.2014 a formulat apel petenta . respingerea cererilor de intervenție ca inadmisibile și admiterea cererii nr. 2760/11.10.2013, privind înregistrarea divizării . cheltuieli de judecată .
Ca și chestiune prealabilă, apelanta a susținut că procedura prevăzută de OUG nr. 116/2009 privind înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind divizarea are caracter necontencios, obiectul cercetării judecătorești fiind limitat la verificarea îndeplinirii/neîndeplinirii tuturor formalităților privind înregistrarea divizării, respectiv a actelor care fac obiectul acestor înregistrări, fără a implica un control jurisdicțional al acestora .
Toate aspectele de ordine substanțial referitoare la pretinsa nelegalitate a divizării sau a actelor referitoare la divizare, au fost dezlegate în mod irevocabil în dosarele_ (anularea proiectului de divizare),_ (anularea AGEA din 05.05.2009),_ (anularea AGEA din 20.09.2009),_ (opoziție la proiectul de divizare nr. 1758/05.05.2009),_ (opoziție la înregistrarea AGEA din 07.11.2012), intrând astfel sub puterea lucrului judecat .
În ceea ce privește încheierea din 03.02.2014, motivarea instanței este vagă și ambiguă, neindicând care sunt motivele pentru care au fost înlăturate apărările apelantei, privind inadmisibilitatea cererilor de intervenție, precum și faptul că instanța s-a bazat pe premise premise necorespunzătoare realității, în contextul în care din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă tocmai contrariul arpectelor reținute de instanță .
Intervenienții V. A., V. Armando L., R. I., Zbiblei A. sunt terți față de societate întrucât deși au deținut calitatea de acționari la .-au retras din societate în condițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990 ca urmare a aprobării divizării, încasându-și creanțele reprezentând contravaloarea acțiunilor deținute anterior retragerii voluntare .
De asemenea, intervenienta B. C. nu mai deține calitatea de acționar al . din anul 2006, când a înstrăinat acțiunile deținute unui alt acționar – M. V., depus odată cu întâmpinarea formulată în cauză, precum și-n registrul acționarilor .
Instanța de fond a ignorat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al sentinței nr. 154/13.05.2013 a Tribunalului Gorj, prin care instanța a admis excepția lipsei de interes a intervenientelor Rosoiu I. și C. M. .
Faptul că pe rolul instanțelor s-ar afla litigii în curs de judecată referitor chiar la calitatea de acționar nu prezintă nici o relevanță sub aspectul admisibilității în principiu a cererilor de intervenție, de vreme ce existența interesului se raportează exclusiv la calitatea obținută la momentul formulării cererilor de intervenție .
Argumentarea instanței, referitor la existența unei acțiuni în constatarea nulității absolută a Hotărârii AGEA din 20.08.2009, este greșită, întrucât aspectele reținute nu au nici o legătură cu cercetarea existenței interesului intervenientelor în cadrul acestei proceduri speciale, iar în ceea ce privește considerentele de ordin substanțial, s-a susținut de către apelantă că împrejurile reținute sunt contrare situației de fapt .
Ne aflăm în cadrul unei proceduri necontencioase în care se verifică exclusiv aspectele formale privind înregistrarea divizării și nu cele substanțiale privind legalitatea acesteia sau a actelor privind divizarea .
În dosarele nr._ și_ s-a constatat legalitatea proiectului de divizare nr. 1758/05.05.2009, inclusiv sub aspectul împărțirii activului și pasivului societății cu respectarea deopotrivă atât a drepturilor acționarilor care se retrag și a societăților care se înființează, cât și a drepturilor acționarilor rămași în societate .
Nelegalitatea încheierii din 03.03.2014 privind admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenție este dată de faptul că este nemotivată și, în al doilea rând, cele 2 interveniente dețin calitatea de acționari ai societății, iar în privința acționarilor minoritari s-a stabilit expres că nu există nici o vătămare a drepturilor acestora ca urmare a divizării această chestiune intrând în puterea lucrului judecat (dosarele_ și 4800/_).
Cele 2 interveniente care dețin calitatea de acționari și nu au contestat divizarea sau vreun act legat de divizare și-au manifestat opțiunea de a rămâne în cadrul societății după divizarea acesteia .
Apelanta a criticat sentința nr. 11/28.04.2014 prin prisma a cel puțin 2 critici generice: (1) instanța analizează aspecte de ordin substanțial privind legalitatea divizării și a actelor privind divizarea; (2) există grave contradicții între concluziile reținute de instanță și adevărul judiciar dovedit în înscrisurile depuse la dosar .
Referitor la primul aspect, cercetarea judecătorească trebuia să vizeze dacă s-au parcurs toate etapele privind divizarea și dacă sunt îndeplinite toare formalitățile premergătoare acestei mențiuni în registrul comerțului .
În opinia apelantei, instanța și-a depășit competența procedând la cercetarea legalității unor aspecte de ordin substanțial referitoare la: structura acționariatului societății; analizarea unui alt proiect de divizare decât cel ce face obiectul înregistrării; componența patrimoniului societății; existența unor neânțelegeri îngre acționari; înregistrarea unei acțiuni în anularea AGEA din 2008-2009; efectuarea unor cercetări penale privind experții care au întocmit proiectul de divizare .
Pe lângă controlul legalității sub aspect substanțial, instanța și-a extins analiza și cu privire la oportunitatea divizării, apreciindu-se că prin realizarea divizării s-ar prejudicia drepturile acționarilor minoriutari .
Ce-a de-a doua critică a vizat faptul că hotărârea instanței este și rezultatul ignborării tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei .
Referitor la argumentul instanței că nu sunt îndeplinite condițiile art. 241 din Legea nr. 31/1990; s-a arătat că această dispoziție legală nu prevede condiția ca situația activelor și pasivelor sau situația financiară a societății să corespundă exact momentului formulării cererii de înregistrare a divizării, arătându-se doar că este necesară „descrierea și repartizarea exactă a activelor și pasivelor ” iar această descriere trebuie să corespundă evident momentului în care se realizează proiectul de divizare și nicidecum unui moment ulterior, care oricum nu poate fi determinat la momentul realizării proiectului .
În al doilea rând, potrivit legii, pentru realizarea divizării este necesară adoptarea a 2 hotărâri AGEA: o hotărâre privind admiterea în principiu a divizării, în care se supune aprobării acționarilor proiectul de divizare; o altă hotărâre privind divizarea efectivă conform proiectului de divizare aprobat anterior .
În aceste condiții susținerea instanței potrivit căreia ar fi necesară o altă hotărâre AGEA prin care să se reglementeze situația patrimoniului - în condițiile în care acest lucru este evidențuiat în proiectul de divizare, sau prin care să se stabilească situația acționarilor, adaugă la lege o condiție suplimentară; față de cele deja stabilite, ceea ce este greșit .
Nu există absolut nici o prevedere legală care să impună în sarcina societăților de a adopta o hotărâre care să corespundă întocmai voința tuturor acționarilor sau prin care să rezolve absolut toate neînțelegerile existente între aceștia .
Ori, în cauză sunt îndeplinite toate etapele privind realizarea divizării fiind adoptată hătărârea AGEA din 05.05.2009 prin care s-a admis în principiu divizarea, precum și hotărârea AGEA din 20.08.2009, prin care s-a aprobat divizarea conform proiectului de divizare nr. 1758/05.05.2009, care a fost aprobat de 86,04 % din acționarii prezenți reprezentând 91,22 % din capitalul social .
S-a mai susținut de către apelantă că instanța a analizat un alt proiect de divizare decât cel care face obiectul înregistrării în registrul comerțului, respectiv 1481/14.01.2009 .
Cum experții de la Registrul Comerțului au stabilit că acest proiect este nelegal, AGEA din 05.05.2009 a supus dezbaterii un nou proiect de divizare, respectiv 1758/05.05.2009.
Faptul că ar exista neînțelegeri între acționarii intervenienți și societate nu reprezintă un impediment pentru înregistrarea divizării societății, așa cum greșit reține instanța, în contextul în care s-a stabilit irevocabil legalitatea atât a proiectului de divizare, cât și a actelor de divizare .
Potrivit apelantei, instanța de fond se află în gravă eroare cu privire la noțiunea de „abuz de majoritate”, care subzistă doar în cazul în care hotărârile A. sunt luate contrar interesului societar și au ca unic scop vătămarea intereselor acționarilor minoritari.
Această ipoteză este exclusă, având în vedere că intervenienții care dețin calitatea de acționari nu au contestat actele privind divizarea . au ales să rămână în societate, efectele hotărârii AGEA fiind obligatorii și pentru aceștia, conform art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990 .
Cu privire la aspectul invocat de instanță cum că sunt inadvertențe grave în lista acționarilor, apelanta a arătat că analizarea structurii acționariatului societății de la momentul înființării acestuia (1995) și până–n prezent excede controlului judecătoresc specific acestei proceduri necontencioase, în care se verifică aspectele pur formale ale cererii de înregistrare mențiuni.
Pe de altă parte, este absolut firec că în decursul unui interval de aproape 20 de ani, structura acționariatului să sufere modificări și aceasta nu poate constitui un impediment în înregistrării divizării .
Faptul că la termenul din 17.03.2014, apelanta a declarat că nu înțelege să se folosescă de înscrisul reprezentând lista acționarilor nu poate fi nicidecum interpretat în sensul că „demonstrează că hotărârea de divizare și proiectul propus nu reprezintă voința acționarilor”, ci acela că s-a evitat suspendarea judecății și trimiterea cauzei la parchet în vederea soluționării cererii de înscriere în fals formulată de interveninenți împotriva acestui înscris .
Nu există nici o diferență de ordin substanțial în ceea ce privește înscrisul depus la 17.03.2014 și lista acționarilor care se află deja în dosar, fiind depusă odată cu întâmpinarea, adică anterior termenului din 03.02.2014 .
În lipsa unei hotărâri AGEA prin care să se revoce hotărârea AGEA din 05.05.2009 și cea din 20.08.2009, privind privind divizarea, nu se poate aprecia în nici un caz că aceste hotărâri nu ar reprezenta voința acționarilor societății.
Dincolo de faptul că toate aspectele reținute de instanță sunt nereale, aceasta se limitează la a face afirmații extrem de vagi și ambigue, reținându-se că ar exista acționari care nu sunt înscriși în registrul acționarilor sau dimpotrivă persoane care nu au calitatea de acționari însă figurează în acest registru, fără însă a arăta în concret care sunt aceștia .
De vreme ce nu există o legătură între concluziile reținute de instanță și probele administrate, este evident că susținerea intervenienților au fost preluate întocmai, fără a fi supuse vreunei analize judecătorești, încălcându-se dreptul apelantei la un proces echitabil .
Lipsa menționării în lista acționarilor depusă la registrul comerțului ca anexă la cererea de mențiuni a numiților M. V, M. C, P. I, F. A, P. E, T. 2, V. M, P. Ghe., P. este absolut firească, având în vedere că aceștia urmează să facă parte din societățile noi care se vor constitui prin desprinderea parțială de L. SA .
În aceste condiții, este evident că aceste persoane nu ar putea figura în contiunuare ca acționari la . vreme ce prin proiectul de divizare s-a stabilit divizarea parțială prin raportare la acționari și patrimoniul societății, noile societăți înființate urmând să aibă ca acționari tocmai respectivele persoane.
Susținerea instanței că proiectul de divizare nu mai reflectă situația reală și actuală a . fundamental greșită, pentru că instanța se limitează la a face simple afirmații, fără a arăta în concret în ce constau acestea, iar faptul că a trecut un interval de timp între momentul aprobării proiectului de divizare și formularea cererii de înregistrare a mențiunilor privind divizarea nu conduce nicidecum la concluzia că proiectul de divizare nu ar corespunde situației actuale și necesității aprobării unui nou proiect de divizare .
S-a afirmat de către apelantă că instanța se află într-o gravă eroare de fapt și de drept atât cu privire la hotărârile AGEA privind divizarea, cât și etapele care trebuie parcurse în vederea realizării procesului de divizare .
Procesul de divizare este un proces complex, în vederea realizării căruia adunarea generală a acționarilor este chemată să hotărască în două etape distincte: (1) adoptarea unei hotărâri „ de principiu „ privind divizarea în cadrul căreia este aprobat proiectul de divizare ; (2) hotărârea privind divizarea în temeiul art. 113 lit(b) din Legea 31/1990 .
. respectat întocmai aceste etape legale, astfel că nu există absolut nici o neregularitate de ordin formal sau substanțial în ceea ce privește cererea privind înregistrarea divizării pe baza proiectului de divizare nr. 1758/05.05.2009, însă pe baza hotărârii AGEA din 20.08.2009, de vreme ce divizarea efectivă a . fost aprobată efectiv prin AGEA DIN 20.08.2009.
Prin hotărârea AGEA din 17.11.2012 nu se aduc modificări substanțiale proiectului de divizare 1758/05.05.2009 în ceea ce privește condițiile sau modul în care s-a stabilit divizarea societății .
Aspectele invocate de instanță privind cercetările penale privitor la expertții care au întocmit raportul de expertiză ce a fost bază pentru proeictul de divizare, nu au absolut nici o legătură cu obiectul cauzei, neputând fi în nici un caz supuse analizei judecătorești în cadrul acestei proceduri necontencioase .
Instanța de fond nu a observat sentința penală nr._ a Judecătoriei Târgu Jiu, sentința penală 1622/15.09.2010 a Judecătoriei Târgu Jiu, precum și sentința nr.1690/28.03.2012, care dovedesc pe de o parte încetarea cercetărilor penale cu privire la acționarii societății, iar pe de altă parte legalitatea modului de dobândire a acțiunilor la .>
Instanța a respins cererea și pe considerentul că nu s-a prezentat nici o probă prin care . justifice excluderea din proiectul de divizare a acționarilor minoritari, concluzia fiind greșită atât timp cât raportat la prevederile OUG 116/2009, atribuțiile instanței sunt limitate exclusiv la verificarea legalității sub aspect formal, urmând să se verifice îndeplinirea tuturor formalităților premergătoare înregistrării divizării societății .
Ca acte justificative s-au depus: sentința 288/09.06.2011 a Tribunalului Gorj – Secția Comercială, raport de expertiză contabilă din dosar_, decizia 237/R/08.02.2012 a Curții de Apel B. – Secția civilă, sentința 124/08.04.2013 a Tribunalului Gorj- Secția a II-.a Civilă, sentința 25/18.11.2013 a Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, sentința 25/18.11.2013 a Tribunalului Gorj – Secția Copmercială sentin ța nr. 74/12.02,2013 a Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, sentința 59/02.05.2012 a Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, decizia civilă 459/17.04.2013 a Curții de Apel C. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, sentința nr. 345/02.12.2013 a Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, decizia 474/22.03.2011 a Curții de Apel C. – Secția Comercială, sentința nr. 154/13.05.2013 a Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, sentința comercială nr. 19/21.09.2010 a Tribunalului Gorj – Secția Comercială, decizia nr. 1269/24.11.2010 a Curții de Apel C. – Secția Comercială, sentința nr. 4/20.02.2010 a Tribunalului Gorj – Secția Comercială, decizia 1405/15.12.2010 a Curții de Apel C. – Secția Comercială .
S-a dispus întâmpinare de către intimații – intervenienții B. C., C. I., D. E., Ș.( B.) M., M. M., C. N., T. M., M. A., G. M., P. E., E. I., B. E., M. P., O.(S.) M., D. M., P. A., ȚIU A., C. Z., M. M., G. M., M. A.-E., Z. A., R. I., T. M., B. V., P. M., M. A., V. I., R. C. D., V. A., V. A.-L., care au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate .
Cu privire la „chestiunea prealabilă” invocată de apelanta - intervenientă au susținut că instanța de fond s-a raportat la dispozițioile art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă, însă a avut în vedere că persoanele care au intervenit în cauză au ridicat obiecții care prezintă un caracter contencios, soluția aceasta desprinzându-se în mod automat din prevederile art. 531 C.pr. civilă .
Pe de altă parte, instanța în analiza cererii a constatat că nu sunt îndeplinite anumite condiții formale, fără să intre în efectuarea unor probatorii .
Susținerea apelantei că aspectele de ordin substanțial ar fi fost dezlegate irevocabil și astfel operează autoritatea de lucru judecat este nefondată, întrucât instanța a respins cererea pentru chestiuni pur formale ce au rezultat din simpla analiză a înscrisurilor .
Cu privire la nelegalitatea încheierii din 03.02.2014, în mod corect instanța de fond a reținut că interesul intervenienților rezidă în aceea că prin realizarea divizării ar fi afectate drepturile acestora ca acționari, drepturi care sunt în strânsă legătură cu modul prin care s-a hotărât divizarea prin hotărârea AGEA .
Apelanta a încercat să contureze ideea că o parte din intervenienți nu ar avea calitatea de acționari, fără însă a aduce probe în acest sens.
Dimpotrivă, apelanta a depus înscrisuri (registre ale acționarilor ) contradictorii, ambigue, care nu dovedesc o stare coerentă a acționariatului .
S-a susținut de către intimați, că o parte sunt acționari neformulând vreodată cerere de retragere, alții au formulat o astfel de cerere numai pentru o parte acțiuni, în realitate având un număr mai mare de acțiuni (Zglibei, V., Rosoiu), iar în privința altora calitatea de acționar fiind dovedită cu hotărâre judecătorească .
Intervenienta B. C. are calitatea de acționar, întrucât potrivit registrului întocmit la 15.01.2009, este evidențiată ca și acționar, nu și-n cazul lui M. V. .
Apelanta evită însă, prin raportare la hotărârea AGEA din 20.08.2009, să menționează că aceasta nu a fost publicată niciodată în Monitorul Oficial (aspect formal) și mai mult, a fost adoptată în perioada când, procedura de divizare era suspendată ca urmare a opoziției intervenienților .
În ceea ce privește sentința nr.11/2014, s-a susținut că soluția instanței de fond privind interpretarea art. 241 este corectă, întrucât este evident că după o perioadă așa lungă de timp proiectul de divizare nu mai reflectă situația societății .
Trimiterea constantă a apelantei la cele două hotărâri A. în încercarea de a convinge că formal și procedural s-au respectat condițiile divizării este nefondată căci, aceasta evită să recunoască că hotărârea A. din 20.08.2009 nu a fost publicată în Monitorul Oficial și că a fost luată într-un moment în care procedura divizării era suspendată ca urmare a formulării opoziției .
Referitor la raportarea instanței la proiectul de divizare inițial cu nr._, în mod just a sesizat întocmai cauza neînțelegerilor dintre acționari minori, respectiv excluderea acestora în cel ce-al doilea proiect de divizare .
În ceea ce privește noțiunea de „abuz de majoritate”, instanța nu a făcut alceva decât să aplice viziunea legiuitorului în privința protecției acționarilor minoritari, în sensul de a se bucura de aceeași acrotire și aceleași drepturi ca și acționarii majoritari .
Acest princiu se desprinde de altfel din prevederile art. 1361 din Legea 31/1990R, care prevede că acționarii trebuie să-și exercite drepturile cu bună credință, inclusiv cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, adică inclusiv a celor minoritari .
Inadvertențele grave în lista acționarilor au fost reținute de către instanța de fond ca o stare de fapt, neputând excede controlului judecătoresc întrucât, divizarea are ca efecte în primul rând o modificare a structurii acționariatului .
Susținerea cum că apelanta nu a înțeles să se prevaleze de registrul acționarilor pentru a evita suspendarea judecății este irelevantă din punct de vedere juridic, întrucât registrul acționarilor este un înscris de cea mai mare importanță în cadrul societății, care dovedește cine sunt acționarii, cine sunt beneficiarii și actorii procesului de divizare, dar și cei care îi vatămă și au un drept în sensul contestării divizării .
Tocmai incapacitatea apelantei de a depune acest înscris esențial și de a înțelege să-l invoce ca probă ridică mari suspiciuni din punct de vedere formal în legalitatea procedurii .
Apelanta . formulat un răspuns la întâmpinarea prin care a combătut punctual toate apărările intervenienților, reținînd argumentele din motivele de apel .
La dosar s-au depus și note scrise formulate de G. N. G., în calitate de administratore al ., societate în curs de înființare, prin care a arătat că instanța de fond a respins cererea, formulată de . la dosar fusese depuse dovada că nu are cazier fiscal .
Cu adresa nr._/19.09.2014 s-a comunicat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a I Civilă, că prin Încheierea civilă nr. 2248/18.09.2014, s-a respins cererea de strămutare formulată de petenta . strămutarea pricinii care formează obiectul dosarului_ al Curții de Apel C..
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate în cauză, Curtea constată apelul ca fiind nefondat
Un prim aspect a vizat cele 2 încheieri din 03.02.2014 și 03.03.2014, apelanta – susținând că noțiunea insistentă este vagă și ambiguă, în sensul că nu a arătat care sunt argumentele prin care au fost înlăturate apărările privind inadmisibilitatea cererilor de intervenție.
În conformitate cu prevederile art. 61 N.C. pr. Civilă, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, intervenția fiind principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul judecății sau un drept strâns legat de aceasta .
Prin urmare, această instituție este indisolubil legată de existența interesului, care poate fi definit ca fiind folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare .
Pentru a justifica sesizarea instanței, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv: (1) – să fie legitim atunci când se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv; (2) – să fie născut și actual = adică să existe în momentul în care este formulată plângerea în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu; (3) – să fie personal și direct, adică folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judecătorești să aparțină celui care recurge la acțiune.
Tocmai aceste elemente au fost avute în vedere de instanța de fond când a admis în principiu cererile de intervenție, considerând că aceștia justifică un interes legitim în ceea ce privește calitatea lor de acționari .
Deși cererile de intervenție au fost făcute de un număr de 30 de acționari, apelanta aduce ca argumente în a-și susține excepția de inadmisibilitate doar faptul că unii dintre aceștia ar fi terți pentru că au formulat cereri de retragere (V. A., V. Armando, Rosoiu I., Z. A.), sau că B. C. ar fi înstrăinat acțiunile către M. V. .
Referior la această problemă a acționarilor, trebuie evidențiat că registrul acționarilor, reprezintă un document în care se arată numele, prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominativ, precum și vărsămintele făcute în contul acțiunilor.
Ori, chiar apelanta a înțeles să renunțe la proba cu acest registru (care a suferit mai multe schimbări de-a lungul timpului) astfel că, raportat la conținutul acestuia, intervenienții contestați apar ca fiind acționari, iar interesul lor rezidă în afectarea drepturilor lor prin realizarea divizării .
Cât privește fondul cauzei, apelanta a invocat ca și chestiune prealabilă, că procedura prevăzută de OUG 116/2009 privind înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind divizarea, are caracter necontencios, care presupune o verificare strict formală a legalității actelor care fac obiectul acestor înregistrări, fără a împlica un control jurisdicțional al acestora .
Legat de această procedură necontencioasă s-a reținut că instanța a analizat aspectele de ordin substanțial privind legalitatea divizării și a actelor privind divizarea, existând grave contradicții între concluziile instanței și actele depuse la dosar.
Procedura necontencioasă judiciară, aplicabilă în cazul OUG nr. 116/2009, se deosebește esențial de procedura de soluționare a litigiilor civile, atât datorită materiei supuse judecății, cât și rolului părților în cadrul acestei instituții .
Cea mai definitorie particularitate a procedurii necontencioase judiciare rezidă în absența unui litigiu, a unui conflict de interese, aspect care reiese chiar din prevederile art. 527 din Noul Cod de Procedură civilă .
Ori de câte ori în cursul procedurii se invocă un drept potrivnic, asistăm la o transformare a procedurii necontencioase într-una contencioasă, pentru că aceasta din urmă se caracterizează tocmai prin existența unui conflict de interese.
În conformitate cu prevederile art. 531 N.C.pr. civilă, dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge .
Participarea altor persoane la soluționarea cererii necontencioase este reglementată de lege ca un mijloc la lămurire a cauzei, sau ca o modalitate de evitare a afectării intereselor acestora, în sensul că instanța nu va putea stabili drepturi potrivnice acestora .
Tocmai având în vedere acest aspect, instanța de fond a respins cererea încercând să-și argumenteze cât mai amplu soluția, evidențiind atât neînțelegerile dintre acționarii . de numeroasele hotărâri A. și litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, dar și faptul că structura acționariatului este incertă atât la nivelul anului 2009 cât și-n prezent .
De asemenea, s-a arătat că proiectul de divizare nu mai reflectă situația reală și actuală a . condițiile în care situațiile financiare avute în vedere la data proiectului de divizare au modificari inevitabile în ceea ce privește situația activelor și pasivelor societății după cum, referitor la divizare, s-au luat mai multe hotărâri succesive, când au fost excluși acționarii minoritari, iar hotărârea de divizare este luată după proiectul de divizare, care este ulterior modificat la circa 2 ani după publicarea în Monitorul Oficial (2012).
La acestea se adaugă și faptul că se efectuează cercetări penale referitoare la experții care au întocmit raportul de expertiză ce a fost baza pentru proiectul de divizare, la aspectul că pe rolul instanței se află procesul în constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA din august 2008, sau că doi dintre asociați și administratorii a două din societățile care se desprind din . îndeplinesc cerințele art. 2 alin. 3 din OG 75/2001 privind codul fiscal .
Criticile apelantei au vizat toate aceste argumente, rezidând în principal în aspectul că instanța nu s-a limitat nicidecum la cercetarea legalității divizării doar din punct de vedere formal, ci controlul judecătoresc s-a extins cu privire la cercetarea legalității divizării sub aspect substanțial .
Dincolo de toate aceste considerente ale tribunalului, art.531 N.C.pr. civilă evidențiază cu claritate faptul că instanța va căuta să evite afectarea intereselor persoanelor care intervin la soluționarea cererii necontencioase, fiind deci suficient un singur argument în sprijinul caracterului contencios al cererii .
Ori, incertitudinile cu privire la lista acționarilor, neînțelegerilor dintre acționarii minoritari și cei majoritari, excluderea acționarilor minoritari în cel de-al doilea proiect de divizare sau că hotărârea A. din 20.08.2009 (republicată în M.O.), a fost luată într-un moment în care procedura divizării era suspendată ca urmare a formulării opoziției, converg spre ideea că-n speță prin divizare a avut loc o vătămare a drepturilor intervenienților, astfel că cererea de mențiuni a . poate fi analizată din punct de vedere al procedurii necontencioase .
Față de aceste considerente Curtea, în raport de prevederile art. 480 N.C.pr. civ., va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de . sediul ales la Cabinet Avocat C. R. P., sector 3, București, ., . nr. 11 din data de 28 aprilie 2014 și a încheierilor din data de 3 februarie 2014 și 3 martie 2014, pronunțate de Tribunalul Gorj Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații intervenienți C. M., cu domiciliul în Târgu Jiu, ., ., județul Gorj și ., ., nr. 70, ., ., B. C., cu domiciliul în Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, C. I., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, D. E., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, Ș.(B.) M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, M. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, C. N., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, T. M., cu domiciliul în comuna Ciuperceni, ., M. A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, G. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, P. E., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, E. I., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj,, B. E., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, M. P., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, O.(S.) M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, D. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, P. A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, ȚIU A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, C. Z., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, M. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, G. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, M. A.-E., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, Z. A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, R. I., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, T. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, B. V., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, P. M., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, M. A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, V. I., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, R. C. D., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, V. A., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj, V. A.-L., cu domiciliul procesual ales la B. C., Târgu Jiu, .. 18, județul Gorj și intimatul O. R. COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, cu sediul în Târgu Jiu, ..11, județul Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2014.
PREȘEDINTE, R. M. | JUDECĂTOR, A. R. | |
GREFIER, N. B. |
Red. Jud. R.M.
Jud. fond A.L. T.
Tehnoredactat M.D./37 ex.
N.B. 27 Octombrie 2014
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 449/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
