Fuziune/Divizare. Hotărâre din 20-11-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 25609/63/2012*
DosarUL nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA Nr. 520/2014
Ședința din camera de consiliu de la 20 Noiembrie 2014
PREȘEDINTE A. R.
Judecător R. M.
Judecător C. P.
Grefier D. M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de intervenienta în nume propriu ., prin administrator P. M., împotriva sentinței nr.73/2014 din 20 martie 2014 pronunțate de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL D. și . ca obiect fuziune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 13 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 282 din 01.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. a fost respinsă cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta ., ca inadmisibilă. A fost admisă cererea formulată de petenta . contradictoriu cu intimații . OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL D. și s-a constatat legalitatea hotărârii asupra fuziunii prin absorbție a . absorbantă) cu . absorbită) si a actului constitutiv actualizat al ., s-a dispus dizolvarea fără lichidare a . înregistrarea în registrul comerțului a hotărârii asupra fuziunii și a actului constitutiv actualizat al . si publicarea in Monitorul Oficial a acestora și a dispozitivului hotărârii judecătorești.
Prin decizia nr. 1462 din 21.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., s-a admis recursul formulat de intervenienta ., prin administrator P. M., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Instanța de control judiciar a reținut că o cerere de intervenție nu este incompatibilă cu procedura necontencioasă reglementată de art. 331 și urm. Cod procedură civilă, fiind vorba de o modalitate de sesizare a instanței despre eventualul caracter contencios al cererii. Potrivit art. 4 din OUG 116/2009, în cadrul fuziunii și divizării, instanța are competența de a verifica legalitatea hotărârii de fuziune/divizare și în consecință, instanța avea îndatorirea de a verifica legătura între dreptul pretins de intervenientă și obiectul cererii deduse judecății prin prisma dispozițiilor legale, respectiv a verifica dacă cererea de intervenție formulată de intervenienta . vizează nelegalitatea hotărârii de fuziune și dacă, astfel, cererea adresată instanței de judecată de către pârâte a dobândit caracter contencios.
În rejudecare, prin sentința nr.73/2014 din 20 martie 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, s-a respins cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta .. S-a admis cererea formulată de petenta . contradictoriu cu intimații . OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI D.. S-a constatat legalitatea hotărârii asupra fuziunii prin absorbție a . absorbantă) cu . absorbită) si a actului constitutiv actualizat al .-a dispus radierea de la O. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL D. a .-a dispus înregistrarea in registrul comerțului a hotărârii asupra fuziunii și a actului constitutiv actualizat al . publicarea acestora in Monitorul Oficial Partea a IV-a.
Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 250 din Legea nr. 31/1990, la data fuziunii prin absorbție se produce transferul către societatea absorbantă a tuturor activelor și pasivelor societății absorbite și, ca o consecință a acestui transfer, societățile beneficiare devin proprietarele activelor primite, își măresc patrimoniul și, în consecință, trebuie să își mărească și capitalul social.
Acest efect al transferului patrimonial se produce, de drept și simultan, atât în raporturile dintre societățile implicate în fuziune, cât și în raporturile dintre acestea și terți; cu alte cuvinte, la data fuziunii, se produce o subrogare de drept a societăților beneficiare ale fuziunii în poziția de creditor sau debitor al terților, pe care o dețineau societățile care își încetează existența.
Este adevărat că societatea absorbită încetează să existe, se dizolvă fără lichidare și se radiază din registrul comerțului, însă având în vedere efectele transferului patrimonial în situația fuziunii, existența dreptului invocat de . asupra unuia dintre bunurile din patrimoniul . absorbită, nu este afectat.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut că, în fapt, urmare a întocmirii de către administratorii celor două societăți a proiectului de fuziune, a publicării acestuia în Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 4431/12.11.2012 și a aprobării sale prin AGEA ale celor două societății, acționarii acestora au hotărât în sensul fuziunii prin absorbție . absorbantă) cu . absorbită).
S-a avut în vedere faptul că împotriva proiectului de fuziune publicat în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a nu s-a înregistrat nicio opoziție și că s-au parcurs toate etapele prevăzute de dispozițiile art. 238 și următoarele din Legea nr. 31/1990, cu respectarea termenelor legale. De altfel, cererea de intervenție formulată de . nu vizează nelegalitatea hotărârii de fuziune.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intervenienta ., care a invocat nelegalitatea și netemeinicia și a susținut că unul dintre bunurile cu care . să intre în fuziune aparține intervenientei. Unitatea nr.120 situată în C., cartier Lăpuș, Calea București, . . a fost obligată să încheie intervenientei contract de leasing imobiliar cu clauză imobiliară de vânzare, prin decizia nr.630 din 23.08.1999, pronunțată de Curtea de Apel C.. Din actele de divizare a . protocolul din 06.06.2000 ( fila nr.84 din dosarul de fond), rezultă că s-a predat către FPS și s-a transmis către . 9084, respectiv unitatea 84 de la parterul aceluiași . de 423 mp, deținută la data divizării de . și nu unitatea nr.120, de la parterul aceluiași . P. I. SRL cu contract de închiriere.
Recurenta a expus situația litigiului în care a obținut dreptul invocat cu privire la unitatea nr.120 și a arătat că în toate litigiile purtate s-a stabilit că . nu . proprietarul spațiului, astfel: prin sentința nr.549/2011 a Tribunalului Prahova, prin care . fost obligată la amendă de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligației stabilite prin decizia nr.630/1999; decizia nr.9/26.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a statuat că . calitatea de a încheia contratul de leasing și nu . a fost evacuată; prin decizia 4750/2012 pronunțată de ÎCCJ, în care s-a reținut că nu rezultă că unitatea la nr.120 a trecut la AFPS, respectiv la . nr.6/2010 – rămasă irevocabilă prin decizia nr.1016/2011 a ÎCCJ, în care s-a reținut că situația juridică a spațiului s-a lămurit prin sentința nr.1302 din 21.09.2000 a Tribunalului D., concluzionând că . calitatea să încheie contractul de leasing, indiferent în ce patrimoniu s-ar afla în momentul de față. În acest litigiu, . intervenit, dar s-a stabilit că nu are legitimare procesuală. Și în litigiile având ca obiect evacuarea .-a reținut aceeași situație.
Recurenta a concluzionat că există erori cu privire la procedura de fuziune, referitoare la componența patrimoniului . deține în folosință, în mod abuziv, unitatea nr.120. La dosar nu s-a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor și apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Fuziunea este reglementată de Legea nr.31/1990 în capitolul II, art. 238 - 2511, astfel:
Fuziunea se face prin absorbirea unei societăți de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăți pentru a alcătui o societate nouă. Fuziunea se hotărăște de fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societății, iar administratorii fiecăreia dintre societățile care participă la fuziune întocmesc un proiect de fuziune.
Proiectul de fuziune, semnat de reprezentanții societăților participante, se depune la oficiul registrului comerțului unde este înmatriculată fiecare societate, însoțit de o declarație a societății care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său, precum și de o declarație privitoare la modalitatea de publicare a proiectului de fuziune sau de divizare. Proiectul de fuziune, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii.
Creditorii societăților care iau parte la fuziune au dreptul la o protecție adecvată a intereselor lor. În vederea obținerii de garanții adecvate, orice creditor care deține o creanță certă, lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol prin realizarea fuziunii, poate face opoziție.
Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comerțului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în registru și o va înainta instanței judecătorești competente.
Adunarea generală a fiecăreia dintre societățile participante va hotărî asupra fuziunii. Actele constitutive ale societăților nou-înființate prin fuziune se aprobă de adunarea generală a societății sau a societăților care își încetează existența.
Fuziunea are următoarele consecințe: transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită și societatea absorbantă, cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă, al tuturor activelor și pasivelor societății absorbite; acționarii sau asociații societății absorbite devin acționari, respectiv asociați ai societății absorbante; societatea absorbită încetează să existe.
În speță, instanța a fost investită cu verificarea legalității fuziunii dintre . . intervenienta nu a contestat respectarea operațiunilor și etapelor prevăzute de lege și nici respectarea termenelor legale. Totodată, se reține că în desfășurarea procedurii legale de fuziune nu s-a formulat nicio opoziție.
Prin urmare, nu s-a invocat nerespectarea legii cu privire la procedura fuziunii, ci s-a contestat regimul juridic al unui bun din patrimoniul societății absorbite, susținându-se că spațiul comercial din C., Calea București, . s-a transmis, urmare a divizării . ., deci, nu se poate transmite nici în continuare, către . ce excede cauzei de față, în care instanța este investită exclusiv cu verificarea legalității fuziunii dintre . .>
De altfel, regimul juridic al spațiului comercial situat în C., Calea București, . stabilit prin decizia nr.630/1999, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 723/C/1999, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3917/2000, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în dosarul nr.6523/1999, prin care . fost obligată să încheie contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare reclamantei ..
În consecință, în prezent se pune exclusiv problema executării acestei hotărâri judecătorești și nicidecum a stabilirii din nou a drepturilor intervenientei ori a stabilirii debitorului obligației.
În concluzie, indiferent ce modificări referitoare la situația societății comerciale deținătoare a spațiului au avut loc și indiferent dacă dreptul intervenientei cu privire la spațiul comercial din C., Calea București, .-a transmis, urmare a divizării . ., deci, se va transmite în continuare, către . rămâne întocmai așa cum a fost stabilit în mod irevocabil prin decizia nr.630/1999, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 723/C/1999, această eventualitate nefiind de natură să readucă în discuție ceea ce s-a stabilit deja cu autoritate de lucru judecat și nici să afecteze posibilitatea intervenientei . de a obține executarea silită a titlului deținut.
Față de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de intervenienta în nume propriu ., prin administrator P. M., împotriva sentinței nr.73/2014 din 20 martie 2014 pronunțate de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL D. și .>
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 noiembrie 2014.
Președinte, A. R. | Judecător, R. M. | Judecător, C. P. |
Grefier, D. M. |
D.M. 20.11.2014/ 2 ex.
Red. jud. C. P.
Tehnored. R.I. /11.12.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 449/2014. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 37/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
