Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 604/2013. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 604/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 1413/99/2010/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 604/2013
Ședința publică de la 08 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C.-S.
Judecător C. T.
Judecător C. A.
Grefier I. P.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Iași împotriva sentinței civile nr. 1834 din 18 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II Civilă – F., intimată fiind C. A. – L., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din legea nr. 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat S. I. S., care substituie pe avocat R., pentru intimata C. A. – L., lipsă fiind aceasta din urmă și reprezentantul intimatei C. A. – L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier care învederează aspectele mai sus menționate cu privire la prezența părților litigante, la modul de îndeplinire al procedurii de citare și că se solicită judecata în lipsă.
Avocat S. I. S. pentru intimata C. A. – L. depune la dosar împuternicire avocațială, delegație de substituire și concluzii scrise. Arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța, constatând cercetarea judecătorească terminată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat S. I. S. pentru intimata C. A. – L. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică. Arată că recurenta invocă că nu s-au depus bilanțurile contabile ale societății la Administrația Finanțelor Publice și la Oficiul Național al Registrului Comerțului, dar la dosar se regăsesc dovezile depunerii acestora. Precizează că raportul lichidatorului judiciar nu identifică nici o culpă în sarcina administratorului Societății cu privire la apariția stării de insolvență. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, declarând dezbaterile închise, în baza art. 150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1834 din 18.12.2012 a Tribunalululi Iași – Secția II civilă – faliment s-a respins acțiunea formulată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași în contradictoriu cu pârâta C. A. L. având ca obiect antrenarea răspunderii personale a pârâtei pentru pasivul societății debitoare .. Obligă reclamanta către pârâta la 3000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că:
Prin cererea înregistrată la această instanță reclamanta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași a chemat în judecată pârâta C. A. L. în calitate administrator al societății debitoare . solicitând stabilirea răspunderii personale a acesteia în baza art. 138 alin.1 lit.a,c,d,e din Legea nr. 85/2006.
Astfel, reclamanta a propus un raționament construit doar pe prezumții și anume: nedepunerea actelor financiare la organele în drept creează prezumția că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea (lit.d) și că a intenționat să ascundă aspecte al activității societății ceea ce naște.la rândul său prezumția că a desfășura comerț în interes personal (lit.c) pentru ași însuși rezultate acestui comerț (lit.a) și că a deturnat sau ascuns o parte din activitatea societății ori a mărit fictiv pasivul acesteia (lit.e).
Aceste prezumții nu au putut fi coroborate cu alte probatorii, iar construcția reclamantei nu poate fi însușită de instanță.
Simpla invocare a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu este de natură a atrage în mod necesar răspunderea membrilor organelor de conducere, legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și răspundere în sarcina membrilor organelor de conducere ale societății debitoare, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că prin faptele săvârșite s-a cauzat insolvența societății.
Cum aceste dovezi nu au fost produse, instanța va respinge cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în temeiul art. 3041 Cod procedură civilă, motivat de faptul că prezența obligațiilor fiscale în sarcina debitoarei, în calitate de contribuabil, demonstrează că a desfășurat o activitate comercială generatoare de venit conform declarațiilor depuse la organul fiscal și în raport de care s-au calculat obligații pentru a căror neachitare la termen se percep accesorii.
Față, de situația debitoarei reținută în raportul cauzelor în baza informațiilor rezultate din extrasul furnizat Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași precum și cele rezultate din analiza indicatorilor financiari se poate concluziona că societatea debitoare la sfârșitul anului 2005era în stare vădită de insolvență și cu toate acestea nu a formulat acțiunea conform art. 27 din Legea nr. 85/2006, încât și sub acest aspect hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică.
Recursul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Din raportul lichidatorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitoarei . Iași rezultă societatea a acumulat numeroase datorii către instituțiile de stat și furnizori în sumă de 27.155 lei, gradul de îndatorare crescând de-a lungul perioadei analizate. Din analiza ratelor de structură a pasivului se observă faptul că în anii 2006 și 2007 s-a diminuat considerabil rata autonomiei financiare globale, raportul dintre capitalul propriu al societății și totalul pasivului fiind negativ în ultimii doi ani, reflectând o situație extrem de nefavorabilă pentru societate.
Pe baza documentelor și informațiilor deținute lichidatorul judiciar nu a identificat persoane care să le fie imputabile cauzele care au dus la starea de insolvență a societății și nu a identificat elemente încadrabile în prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Prin urmare, în mod corect judecătorul sindic a analizat susținerile reclamantei privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei în raport de dispozițiile legale prevăzute de art. 138 alin.1 lit. a,c,d,e din Legea nr. 85/2006 pe care și-a întemeiat reclamanta cererea prin raportare la condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzută de art. 998-999 Cod civil.
De asemenea, corect reține prima instanță că dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu instituie prezumția de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită a fi stabilită ci prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvență și care pot antrena răspunderea unor membri din organele de conducere a societății, ceea ce însă nu s-a dovedit în cauză, astfel încât sub acest aspect criticile formulate de recurentă sunt nefondate.
Pentru considerentele expuse, raportate la motivele de recurs invocate și care nu sunt fondate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 3041 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul formulat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași împotriva sentinței civile nr. 1834 din 18.12.2012 a Tribunalului Iași, Secția II civilă – faliment pe care o va menține.
Conform art. 274 Cod procedură civilă urmează a se lua act că intimata C. A. – L. nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași împotriva sentinței civile nr. 1834 din 18.12.2012 a Tribunalului Iași – Secția II civilă – faliment pe care o menține.
Ia act că intimata C. A. – L. nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 08 mai 2013.
Președinte, V. C.-S. | Judecător, C. T. | Judecător, C. A. |
Grefier, I. P. |
Red.A.C.
Tehnored.P.I.
2 ex. – 30.05.2013
Tribunalul Iași – Z. N. L.
← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 603/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
---|