Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 768/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr. 2,-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 768
Ședința publică de la 21 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea AVAS B împotriva Sentinței comerciale nr. 129bis/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr. -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul intimat -, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Pârâtul intimat - solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Învederează instanței că SC SA a intrat în faliment în anul 2001, el făcând parte din consiliul de administrație din partea FPP cu mult înainte.
Susține că nu a existat intenția de a frauda, nu s-au dat salarii mari, dimpotrivă, nu s-a procurat combustibil de la firme fantomă.
Arată că societatea debitoare se ocupa de gospodărirea comunală: apă, căldură, transport în Cîmpeni, încercând să facă față situației economice precare, în condițiile în care oamenii nu puteau plăti.
Apreciază soluția instanței de fond ca fiind corectă, întrucât nu a făcut nimic rău.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința nr. 129 bis/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic a l Tribunalului Albaa fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei AVAS, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta AVAS împotriva pârâților - și pentru atragerea răspunderii sociale și instituirea de măsuri asiguratorii.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că din Raportul asupra cauzelor ce au determinat starea de încetare de plăți a debitoarei depus de practicianul, în calitate de administrator judiciar, rezultă că au existat motive obiective de deteriorare a activității financiar-contabile a debitoarei începând cu anul 2001, prin renunțarea la serviciile de distribuție a apei potabile de către marii consumatori ca SC, EM, C, Montana, precum și retragerea dreptului de administrare a Stației de producere a apei potabile de către Consiliul Local
În condițiile în care, în cauză nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, judecătorul sindic a apreciat că excepția invocată de pârâtul - în raport de dispozițiile art. 138 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006, procedura insolvenței derulându-se sub incidența Legii nr. 64/1995 este nefondată și a respins- Răspunderea administratorului social este una personală ce intervine în condițiile generale ale răspunderii delictuale ce reies din dispozițiile art. 998-999 cod civil și numai atunci când prin săvârșirea faptelor prevăzute la art. 137 din actul normativ susmenționat s-a ajuns la starea de insolvență a societății.
De asemenea, răspunderea pentru insuficiența activului poate fi angajată numai dacă acest prejudiciu a rezultat direct din greșeala de gestiune constând într-o activitate managerială necorespunzătoare, iar la starea de încetare de plăți să fi contribuit pârâții, printr-una din faptele mai sus precizate.
Creditoarea nu a dovedit și în ce măsură pârâții au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți pentru a fi incidente dispozițiile art. 137 lit. f din actul invocat, neachitarea obligațiilor bugetare din pricina insuficienței fondurilor disponibile neavând acest efect.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs AVAS B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a intimaților pârâți și obligarea acestora la suportarea întregului pasiv al debitoarei falite.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că judecătorul sindic a cercetat fondul în ceea ce privește fapta ilicită, constatând că faptele săvârșite de către intimat se încadrează în prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 și că aceste fapte au fost săvârșite cu vinovăție, dar nu a cercetat fondul în ceea ce privește întinderea prejudiciului cauzat prin faptele intimatului, ajungându-se astfel la pronunțarea unei sentințe fără respectarea art. 129 alin. 5.pr.civ. privind rolul activ al instanței de judecată.
Arată în continuare că, în speță nu sunt aplicabile regulile răspunderii civile delictuale, ci regulile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 85/2006, răspunderea membrilor organelor de conducere ale societății ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată, fiind o răspundere specială care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a se asigura acoperirea pasivului debitoarei falite.
Apreciază recurenta că, după constatarea săvârșirii acestor fapte, judecătorul sindic nu putea decât să facă aplicarea prevederilor art. 138 și să oblige persoanele vinovate la acoperirea prejudiciului produs creditorilor. . prejudiciului este dată de valoarea tuturor creanțelor, instanța neputând să limiteze răspunderea administratorului.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
Răspunderea administratorului social este una personală ce intervine în condițiile generale ale răspunderii delictuale ce reies din dispozițiile art. 998-999 Cod civil și numai atunci când prin săvârșirea faptelor prevăzute la art. 137 din actul normativ susmenționat s-a ajuns la starea de insolvență a societății.
De asemenea, răspunderea pentru insuficiența activului poate fi angajată numai dacă acest prejudiciu a rezultat direct din greșeala de gestiune constând într-o activitate managerială necorespunzătoare, iar la starea de încetare de plăți să fi contribuit pârâții, printr-una din faptele mai sus precizate.
Faptele pentru care, în temeiul art. 137 din Legea nr. 64/1995, poate fi atrasă răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere a societăților cu răspundere limitată pentru plata pasivului nerecuperat în cursul procedurii sunt expres și limitativ prevăzute la lit. a-g ale alin. 1.
Din Raportul asupra cauzelor ce au determinat starea de încetare de plăți a debitoarei depus de practicianul, în calitate de administrator judiciar, rezultă că au existat motive obiective de deteriorare a activității financiar-contabile a debitoarei începând cu anul 2001, prin renunțarea la serviciile de distribuție a apei potabile de către marii consumatori ca SC, EM, SC C, SCM ontana, precum și retragerea dreptului de administrare a Stației de producere a apei potabile de către Consiliul Local
Creditoarea nu a dovedit și în ce măsură pârâții au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți pentru a fi incidente dispozițiile art. 137 lit. f din actul invocat, neachitarea obligațiilor bugetare din pricina insuficienței fondurilor disponibile neavând acest efect.
Față de motivele de mai sus, sentința pronunțată este legală și temeinică, recursul nefondat, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS B împotriva Sentinței nr.129bis/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. - al Tribunalului Alba.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.
Th.
Ex. 6/29.12.2009
Jud. sindic:
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Olimpia Maria Stânga, Ioan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 780/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 876/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
