Practica judiciara insolventa. Decizia 700/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 700/
Ședința publică din 23 septembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de, cu sediul în M C,- județul H, împotriva sentinței nr. 658/21.04.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde recurenta-creditoare prin avocat în substituirea avocatei, lipsă creditoarea-intimată B prin și partea interesată-intimată ONRC B prin ORC de pe lângă Tribunalul Harghita.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 19,50 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar lichidatorul-intimat a depus întâmpinare, solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul recurentei declară că nu are alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum este formulat în scris, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii creditoarei privind declanșarea procedurii falimentului asupra societății debitoare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 658/21.04.2008, pronunțată de judecătorul sindic în dos. nr- al Tribunalului Harghita, s-a dispus admiterea cererea creditoarei " " prin lichidator judiciar și, în consecință, s-a dispus începerea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei "" De asemenea, judecătorul sindic a dispus și cu privire la celelalte mențiuni, consecințe ale deschiderii procedurii, prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța în acest sens, judecătorul sindic a reținut, în considerentele hotărârii atacate, că la data de 10.01.2008 creditoarea a solicitat declanșarea procedurii insolvenței motivând că societatea debitoare îi datorează suma de 13.800 lei, conform evidențelor contabile, fapt pentru care creditoarea a acționat în instanță pe debitoare, prin sentința civilă nr. 1837/09.10.2007 debitoarea fiind obligată la plata sumei totale de 14.529,16 lei cu titlu de pretenții civile, hotărârea rămânând irevocabilă prin neatacarea acesteia.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, recurs solicitând instanței ca, prin admiterea recursului, să dispună modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii formulate de creditoare, de deschidere a procedurii insolvenței. În motivarea recursului, recurenta pretinde că nu se află în stare de insolvență, argumentând că în cursul anului 2005 avut o cifră de afaceri de 915.995 lei, cu un profit net de 7.251 lei, iar în cursul anului 2006 de 818.486 lei, cu o cifră de afaceri de 17.887 lei. De asemenea, arată că a achitat datoria către creditoare, societatea debitoare, la data soluționării cererii de deschidere a procedurii, având posibilitatea achitării, fiind singura datorie a societății debitoare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, administratorul judiciar numit în cauză, GENERAL CONSULT, acesta solicită respingerea recursului formulat și menținerea sentinței atacate. În esență, acesta arată că ținând cont de perioada lungă de timp scursă de la data scadenței, respectiv data de 09.10.2006, și data deschiderii procedurii generale, 21.04.2008, perioadă în care debitoarea nu și-a achitat creanța, rezultă că aceasta s-a aflat în stare de insolvență vădită de plată. De asemenea, mai arată că din balanța de verificare pe luna martie 2008 rezultă că datoria debitoarei față de creditori se ridică la suma de 54.480,78 lei. Astfel, chiar dacă a achitat suma către creditoarea intimată, odată deschisă procedura, de aceasta profită toți creditorii, în virtutea principiului colectiv al procedurii insolvenței.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în temeiul principiului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
Potrivit procesului - verbal din 14.01.2008, cererea de deschidere a procedurii a fost afișată la ușa instanței.
De asemenea, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, societății debitoare i s-a comunicat cererea de deschidere a procedurii, formulată de creditoare, cu mențiunea expresă ca în termenul prevăzut de Legea nr. 85/2006 are posibilitatea de a formula contestație, termenul curgând de la data primirii cererii. Se constată că actul procesual i-a fost comunicat debitoarei la data de 15.01.2008 ( 13 dos. Tribunalul Harghita ).
Art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 prevede că "În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență.".
La data de 10.03.2008 debitoarea a formulat cerere de amânare în vederea angajării unui apărător ( 32 dos. Tribunalul Harghita ).
Din această stare de fapt, rezultă fără putință de tăgadă că, pe de-o parte, societatea debitoare a primit actul procesual constând în cererea de deschiderii procedurii insolvenței și, pe de altă parte, că, deși cunoștea de cererea de declanșare a procedurii, nu a formulat contestație în termenul de 10 zile prevăzut imperativ de legiuitor.
Conform art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul socotindu-se pe zile libere, acesta a expirat la data de 28.01.2008.
Or, în lipsa contestării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, recursul debitoarei nu poate fi primit întrucât instanța de recurs nu poate soluționaomisso mediocontestarea debitoarei a stării sale de insolvență.
Pe de altă parte, hotărârea de deschidere a insolvenței este executorie și, în lipsa contestării ei în termenul imperativ prevăzut de legiuitor, trebuie parcurse toate etapele prevăzute de legea insolvenței până la stingerea tuturor datoriilor. Or, procedura insolvenței este una colectivă (art. 3 pct. 3 din Legea nr. 85/2006), astfel că sentința de deschidere profită tuturor creditorilor. Din acest motiv, chiar dacă debitoarea a achitat creditoarei ce a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, odată declanșată această procedură, ea nu poate fi închisă decât într-unul din modurile prevăzute de art. 131 și următoarele din Legea nr. 85/2006, adică până la momentul la care au fost satisfăcuți toți creditorii ce urmează a fi identificați de către administratorul judiciar.
Nu în ultimul rând, un alt principiu al procedurii insolvenței este acela al efectuării cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2006, sens în care termenul imperativ prevăzut de legiuitor la art. 33 alin. 2 se înscrie în limitele acestui principiu. Prin nerespectarea acestuia, în fapt recurenta se prevalează de propria culpă, deși, ca o regulă esențială a procesului civil, nimeni nu se poate prevala, cu ocazia efectuării unui act de procedură civilă sau a unui act procesual, de propria sa culpă (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
Pe cale de consecință, în raport cu toate argumentele de mai sus și ținând cont că nu a identificat alte motive de modificare sau de casare, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de, cu sediul în M C,- județul H, împotriva sentinței nr. 658/21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./30.10.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 144/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 377/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
