Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1114/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 1114/
Ședința publică din 11 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat și precizat de SC SRL, J-, CUI R -, cu sediul în T- județul H, împotriva sentinței civile nr.1981/15.09.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr.400/2008 al Tribunalului Harghita.
La apelul nominal răspunde recurenta-debitoare SC SRL T prin avocat, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară în sumă de 36,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar intimata-creditoare DGFP Had epus întâmpinare, solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Reprezentanta recurentei depune copia sentinței civile nr.1981/15.09.2008 și certificatul de concediu medical nr.35/03.03.2008. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum este formulat și precizat în scris,conform prev.art.304 pct.7 Cod procedură civilă, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii creditoarei DGFP H, motivând că societatea nu se află în stare de insolvență, societatea debitoare plătind către bugetul de stat toate datoriile pe care le-a avut, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, conform art.274 Cod procedură civilă. Arată că la instanța de fond a solicitat repunerea în termenul pentru exercitarea contestației împotriva stării de insolvență, întrucât în acea perioadă administratorul societății s-a aflat internat în spital, fiind în imposibilitatea de a formula contestație.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1981 din 15 septembrie 2008, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Harghita nr-, a respins contestația împotriva stării de insolvență formulată de debitoarea SRL T și a admis cererea creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M C, dispunând deschiderea procedurii insolvenței debitoarei, cu toate consecințele juridice, desemnându-l în calitate de administrator judiciar pe M Insolvency Specialists Târgu-
Instanța a reținut că, creditoarea are împotr9va debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 147.705 lei și că, debitoarea a formulat cerere de repunere în termenul de formulare a contestației, cerere respinsă dovedindu-se că nu sunt incidente prevederile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă. Astfel, contestarea stării de insolvență s-a respins ca tardiv formulată în condițiile în care debitoarea a primit cererea creditoarei conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare la 14 martie 2008, iar contestația a fost formulată la 27 mai 2008.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de către debitoare care a solicitat modificarea în întregime, motivând că, nu este certă creanța de 167.709 lei, deoarece nu a fost niciodată acceptată sau recunoscută, mai mult de atât, ea a fost contestată și o contestă pentru că nu reprezintă valoarea reală a datoriei, atâta timp cât nu s-a dedus din debitul aferent taxei pe valoarea adăugată, 62.614 lei suma de 26.474 lei reprezentând TVA de rambursat. S-a subliniat de către recurentă că tocmai nerecunoașterea unei datorii și contestarea cuantumului acesteia lipsesc creanța de caracterul cert.
Creditoarea intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice Haf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, deoarece în primul rând debitoarea a contestat starea de insolvență cu mult peste termenul prevăzut de legea specială și apoi, cuantumul creanței rezultă din sume autodeclarate, decizii de calcul accesorii și de impunere, comunicate debitoarei și necontestate de către aceasta. S-a precizat că legiuitorul nu prevede ca debitorul să își însușească datoria pretinsă de către creditor și că, deși debitoarea contestă cuantumul creanței,nu face nicio dovadă în acest sens. Constatările privind solicitarea rambursării sumei solicitate cu titlu de TVA, au fost rezultatul efectuării inspecției fiscale parțiale, mai mult decât atât, recurenta precizează că față de acest contribuabil s-au stabilit sume suplimentare. În esență, s-a relevat că susținerile debitoarei nu sunt fondate, caracterul cert al creanței nu este afectat întrucât scăderea sumei de 26.477 lei din cuantumul creanței nu este justificată din punct de vedere legal. S-a mai învederat că starea de insolvență a debitoarei este neîndoielnică, subliniindu-se faptul că până la data formulării cererii introductive, debitoarea a încetat a mai efectua plăți față de bugetul consolidat al statului din data de 12 februarie 2007, de la data ultimei plăți trecând mai mult de 1 an.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul debitoarei este nefondat.
Împotriva acesteia s-a invocat o creanță bugetară în cuantum de 147.709 lei care nu se face dovadă că ar fi fost contestată pe căile administrativ jurisdicționale de atac și nici la instanța de contencios administrativ debitoarea făcând doar afirmația ca a contestat și contestă suma, precizând că nu a fost niciodată acceptată de ea.
Neacceptarea la plată a unei creanțe bugetare, fără însă a fi contestată legal, nu determină incertitudinea acesteia. Mai mult decât atât, în întâmpinarea formulată de aceasta la dosarul de fond,(fila 99) se recunoaște că Direcția Generală a Finanțelor Publice H, creditoare, a făcut demersuri pentru valorificarea bunurilor sechestrate, demersuri apreciate de debitoare ca fiind superficiale. Totodată, aceasta precizează că are sume de recuperat astfel încât să poată acoperi datoria către bugetul general consolidat.
Aceste elemente nu fac decât să contrazică susținerile debitoarei cu privire la lipsa caracterului cert al creanței pentru care s-a cerut deschiderea procedurii.
În altă ordine de idei, contestarea stării de insolvență s-a făcut tardiv, fiind respinsă ca atare de judecătorul sindic, dar acest aspect nici măcar nu a fost atins de debitoare în recursul formulat împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței.
Abia cu ocazia formulării orale a concluziilor pe fondul recursului, reprezentata recurentei a menționat că a solicitat repunerea în termen pentru contestarea stării de insolvență, întrucât în acea perioadă administratorul societății se afla internat în spital. Într-adevăr la dosar s-a depus copia unui certificat de concediu medical emis pe numele lui pe perioada 13 martie 2008 - 27 martie 2008, dar această împrejurare nu poate justifica repunerea în termenul de formulare a contestației, nefiind de natură să-l pună pe administratorul debitoarei în imposibilitate de a lua la cunoștință faptul că a fost citat la 14 martie 2008 cu mențiunea prevăzută la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 republicată (fila 52 dosar fond). Aceasta cu atât mai mult cu cât la 30 aprilie 2008 formulat o cerere de amânare (fila 59) și abia la 2 iunie 2008 formulat întâmpinare prin care a invocat și faptul că se contestă starea de insolvență. Din cele relatate rezultă clar că administratorul firmei avea cunoștință de faptul că a fost citat pentru termenul din 5 mai cu mențiunea privind contestarea stării de insolvență în termenul de 10 zile de la primirea cererii de deschidere a procedurii. Prin urmare, respingerea cererii de repunere în termenul de formulare a contestației, de către judecătorul sindic a fost justificată.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SRL, cu sediul în T,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 1981 din 15 septembrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Harghita.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-14.01.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
