Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2749/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 2749/2009
Ședința publică de la 3 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
Pe rol, în vederea pronunțării, recursul declarat de societatea debitoare SC SRL, împotriva sentinței civile nr. 1054/21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata -creditoare SC SRL, privind și pe intimat COM - ADMINISTRATOR JUDICIAR AL SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței- deschiderea procedurii.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.10.2009, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1054 din 21 aprilie 2009 s-a respins contestația la faliment formulată de către debitoarea SC SA, cu sediul în,-, județul
S-a admis cererea formulată de creditoarea SC SRL, cu sediul în nr. 553,. 1, județul
În temeiul art.33 alin 1 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC SA, cu sediul în,-, înregistrată la registrul comerțului sub nr. J-, CUI - RO -, județul
În temeiul art.34 din Legea privind procedura insolvenței a fost desemnat administrator judiciar Com, cu sediul în B M,-/12, care să îndeplinească atribuțiile prevăzute de art.20 din lege, cu o retribuție ce se va stabili prin încheiere separată după adoptarea hotărârii creditorilor.
În temeiulart. 61din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului, prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, în vederea efectuării mențiunii în temeiul art. 61 din Legea privind procedura insolvenței,
S-a fixat termenul limită pentru depunerea creanțelor la 22.06.2009 și termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la 22.07.2009.
S-a mai fixat termenul limită pentru depunerea eventualelor contestații la 11.08.2009 și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 21.08.2009 și data ședinței adunării creditorilor la data de 27.07.2009, ora 1000,la sediul administratorului judiciar.
Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței debitorului a fost depus până la data de 22.06.2009.
S-a dispus trimiterea notificărilor către toți creditorii, de către administratorul judiciar și deschiderea de către debitor a unui cont bancar la o bancă din care să fie suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii. În caz de neîndeplinire a atribuției, contul va fi deschis de către administratorul judiciar.
S-a fixat termen pentru continuarea procedurii la 24.06.2009.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în ce privește starea de insolvență, debitorul trebuie să înlăture prezumția legală generată de dispozițiile art. 36 (1) și dovada contrară putea fi făcută cu extras de cont care să ateste că posedă disponibilități bănești suficiente pentru acoperirea datoriei și deci nu se află în insolvență.
În speță, deși debitoarea a depus la dosar două extrase de cont eliberate de Banca Romenă pentru perioada 2.02.2009 - 25.02.2009, din conținutul acestora rezultă doar rulajul operațiunilor bancare nu și dovada solvabilității.
Debitoarea a fost de acord să achite suma de 3.824,35 Euro, pe care a recunoscut că o datorează creditoarei, însă nu și-a onorat obligația de plată până la pronunțarea prezentei sentințe.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SA solicitând admiterea acestuia, în principal casarea cauzei cu consecința trimiterii spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii contestației și respingerii cererii de deschidere a procedurii falimentului împotriva recurentei, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, debitoarea arată că prima instanță de judecată a reținut că din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezultă doar rulajul operațiunilor bancare efectuate de debitoare, nu și dovada solvabilității acesteia și că debitoarea a recunoscut că datorează creditoarei suma de 3.824,35 Euro, însă nu și-a onorariu obligația până la pronunțarea sentinței.
Motivarea hotărârii se impune în temeiul prevederilor art. 261 alin 1 Cod procedură civilă, care stabilește "Hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde(5) motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Textul este reglementat prin norme imperative, aspect care reiese din expresia folosită de legiuitor- hotărârea "va cuprinde".
Ca atare, lipsa unei mențiuni poate atrage nulitatea hotărârii în condițiile art. 105 alin 2 teza I Cod procedură civilă.
Potrivit Deciziei nr. 53/2000 a - Secția contencios administrativ: "Hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererilor părților; nerespectarea acestora face ca hotărârea să fie nelegală și trebuie desființată".
Recurenta apreciază că se impune casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare motivat de faptul că de la data pronunțării sentinței de deschidere a procedurii de faliment și până în prezent recurenta a achitat în conturile societății creditoare suma de 3.824,35 Euro, sumă pe care recurenta a recunoscut-o ca fiind datorată societății debitoare.
Instanța nu a analizat starea de insolvență ce face obiectul cererii de deschidere a procedurii de faliment, astfel cum rezultă aceasta din înscrisurile depuse de recurentă la dosarul cauzei.
Recurenta nu este în stare de insolvență, aspect ce rezultă în mod neechivoc din extrasele de cont pe care le-a depus la dosarul de fond.
Societatea recurentă desfășoară în continuare activități comerciale, sens în care efectuează plăți față de creditorii acesteia.
Toate extrasele de cont și înscrisurile depuse sunt în măsură să dovedească faptul că societatea recurentă nu se află în incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile cu fondurile de bani disponibile, și prin urmare una din condițiile esențiale și cumulative pentru declanșarea procedurii insolvenței nu este îndeplinită.
Pretențiile creditoarei-intimate, la nivelul sumei de 22.094,366 Euro, sunt nefondate, iar refuzul recurentei de a achita aceste pretenții este legat de o altă creanță în valoare de 77.773 lei, pe care societatea recurentă o are față de societatea creditoare.
Există, într-adevăr o diferență între debitul pe care societatea creditoare îl are față de recurentă și cel pe care aceasta îl are față de intimata-creditoare la nivelul sumei de 3.824,35 Euro.
Recurenta mai arată că încasează lunar venituri, rezultând din închirierea unor utilaje, sume care se ridică pe perioada lunilor aprilie-iunie 2009 la nivelul sumei de 3.000 Euro.
Totodată, societatea recurentă are de încasat și alte sume de bani de la societăți cu care a desfășurat activități comerciale, sume a căror valoare atinge nivelul de 14.000 Euro.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată următoarele:
Între creditoare și debitoare au existat relații comerciale în baza unui contract de prelucrare încheiat la data de 01.01.2008 (fila 6-8 dosar nr- a Tribunalului Maramureș ) în baza căruia creditoarea a executat lucrări de croitorie în favoarea debitoarei.
Valoarea totală a lucrărilor executate a fost de 22.094,366 euro conform facturilor emise de creditoare și recunoscute de debitor.
Deși, debitorul invocă faptul că a achitat suma de 12.651,84 euro, această sumă nu a fost efectiv creditată iar plata nu a fost făcută în mod valabil către creditoare.
În aceste condiții, la data formulării cererii creditoarea deținea împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă ce întrunește exigențele prevăzute de art. 31 raportat la art. 6 și 12 din Legea nr. 85/2006.
Pornind de la definiția dată de legea insolvenței creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii în raport de prevederile art 3 pct 6, Curtea reține că intimata SC SRL are această calitate deoarece deține asupra patrimoniului debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile iar această creanță respectă valoarea prag prevăzută de lege.
Practic, în acest caz, creditorul, pentru a putea fi îndreptățit la deschiderea procedurii, nu trebuie să dovedească decât caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Făcând această dovadă, creditorul va fi dispensat de a mai face și dovada insuficienței fondurilor bănești disponibile ale debitorului deoarece, în această situație, se naște prezumția de insolvență, care, operează în situația în care debitorul nu a plătit după 30 de zile de la scadență, datoria sa față de creditor.
Un prim motiv de recurs constă în faptul că instanța de fond a făcut o motivare sumară a hotărârii pe care a dedus-o cauzei.
Potrivit art 261 alin 1 Cod procedură civilă considerentele sau motivarea hotărârii reprezintă, de regulă partea cea mai întinsă a acesteia și ea trebuie să arate "motivele de fapt și de drept" care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Pornind de la dispozițiile legale sus amintite Curtea reține că în speță judecătorul sindic a motivat considerentele pentru care cererea creditorului întrunește exigențele impuse de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței debitorului, și a înlăturat argumentat motivele care au determinat aprecierea stării de insolvență a debitorului în raport de probele administrate.
Din această perspectivă Curtea reține că în speță nu este incident motivul de recurs prev de art. 304 pct 5 Cod procedură civilă care să atragă nulitatea hotărârii din perspectiva nemotivării acesteia.
Un alt aspect criticat de debitoare este acela că în speță, nu s-a dovedit starea de insolvență. Astfel, atât în fața judecătorului sindic cât și în recurs aceasta a depus extrase de cont din care rezultă că are rulaje, și își desfășoară activități comerciale cu alți parteneri sens în care efectuează plăți față de creditori.
Din însăși susținerea recurentei rezultă că aceasta a realizat în perioada 5 ianuarie 2009-2 februarie 2009 rulaje de peste 50.000 euro.
Conform art. 3 pct 1 lit a din Legea nr. 85/2006 insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Cât privește natura juridică a prezumției instituită de prevederile legale sus amintite, aceasta reprezintă o prezumție legală relativă (juris tantum), care poate fi răsturnată prin administrarea unei probe contrare cum ar fi spre exemplu dovada suficienței fondurilor bănești disponibile.
Deoarece insolvența debitorului reprezintă o condiție sine qua non pentru deschiderea procedurii insolvenței, creditorii care formulează o cerere trebuie să dovedească existența acesteia, potrivit principiului actor incumbit probatio ce se degajă din dispozițiile art. 1169 Cod civil.
Legea nr. 85/2006 nu reglementează mijloacele de probă ale insolvenței, ceea ce înseamnă că, în cauză sunt incidente prevederile art. 46 Cod comercial, care reglementează regimul probelor în materie comercială.
Întrucât insolvența are la bază faptul material al neplății la scadență al datoriilor, aceasta se poate dovedi cu probe din care să rezulte acest fapt.
Este real că simpla neplată la scadență a datoriilor nu este o probă concludentă a existenței insolvenței ci trebuie dovedită și insuficiența fondurilor bănești disponibile.
Deoarece debitorul nu a produs o astfel de probă respectiv din extrasele de cont depuse nu rezultă că aceasta are disponibil în cont într-un cuantum superior creanței invocate de creditor, debitorul nu a răsturnat prezumția de insolvență.
Simplul fapt că acesta a realizat activitate comercială după data formulării cererii de deschidere a procedurii și că a efectuat unele plăți către alți creditori nu înlătură prezumția de insolvență.
Dimpotrivă, din actele depuse la dosar nu rezultă că debitorul-recurent este în măsură să achite cu fondurile bănești disponibile creanța invocată de creditor.
Un alt aspect de nelegalitate a hotărârii invocat de debitor este acela al cuantumului creanței invocate generat de refuzul acesteia de plată dat fiind invocarea unei alte creanțe în valoare de 77.773 lei.
În ceea ce privește creanța creditorului așa cum s-a arătat mai sus, aceasta întrunește toate condițiile de certitudine, exigibilitate și lichiditate în cuantumul invocat de creditoare iar existența unei alte creanțe pe care debitorul ar deține-o față de creditor, este o simplă afirmație care nu a putut fi dovedită printr-un mijloc de probă și care să-i permită acestuia din urmă să invoce compensarea.
Susținerea recurentei în sensul că încasează lunar venituri nu poate fi reținută în cauză pentru a înlătura starea de insolvență după cum nu pot fi reținute nici criticile referitoare la abuzul de drept al creditoarei atunci când a uzat de procedura instituită de legea insolvenței, deoarece atâta timp cât o cerere formulată de un creditor întrunește exigențele impuse de legea specială, acestea vor fi analizate din perspectiva dispozițiilor legale fără a putea fi considerate un abuz de drept.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, în lumina dispozițiilor art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de debitoarea SC SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitoarea SC SRL împotriva sentinței civile nr. 1054 din 21.04.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -
Red./
5 ex./19.11.2009
Jud.fond.-
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
