Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2822/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2822/2009
Ședința publică de la 10 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER:
S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către pârâtul împotriva sentinței comerciale nr. 718/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, SC, LICHIDARE Z, având ca obiect procedura insolvenței - angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 718/25.02.2009 tribunalului Comercial Clujs -a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, SOCIETATEA LICHIDARE Z, și, în consecință:
A fost obligat pârâtul, să plătească întregul pasiv al debitoarei SC SA, CUI -, J-, în sumă de 82.307,00 lei.
În motivare se arată că prin sentința comercială nr. 1512/18 iunie 2008 s-a admis cererea formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C împotriva debitoarei SC SA, J-, CUI - și, în consecință, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei SC SA, fiind desemnată în calitate de lichidator judiciar SOCIETATEA LICHIDARE Z, pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006. A fost stabilită în sarcina debitoarei obligația de a depune la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, a fost stabilită în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a depune la dosar un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a efectua notificările prevăzute de art. 61 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, s-a dispus desemnarea administratorului special în vederea reprezentării intereselor asociaților, s-a dispus indisponibilizarea părților sociale în registrul special de evidență și în conturile înregistrate electronic, s-a dispus comunicarea hotărârii instanțelor judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitoarei și tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, obligație în sarcina lichidatorului judiciar, a fost stabilită în sarcina debitoarei obligația de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar toate informațiile cerute cu privire la activitatea debitoarei precum și lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, s-a dat dispoziție tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără ordinul judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar sub sancțiunea prevăzută de art. 48 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, obligația de notificare revenind lichidatorului judiciar. A fost stabilit termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei la data de 20 august 2008, termenul pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de 3 septembrie 2008 precum și termenul de definitivare a tabelului creanțelor la data de 17 septembrie 2008. S-a mai dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare, respectiv s-a dispus în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor. A fost stabilit termen pentru examinarea stadiului procedurii și soluționarea eventualelor contestații pentru data de 17 septembrie 2008, sala 249, ora 8,00.
Prin încheierea comercială nr. 2049/17 septembrie 2008, judecătorul sindic a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, SOCIETATEA LICHIDARE Z, a încuviințat tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei SC SA, J-, CUI -, după cum urmează: CREANȚE BUGETARE: DGFP a jud. C - 81801,00 lei, ITM al jud. C - 506,00 lei, a dispus înregistrarea și afișarea de către lichidatorul judiciar a tabelului definitiv al creanțelor la sediul Tribunalului Comercial Cluj, conform art. 74 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și a stabilit termen pentru verificarea stadiului procedurii pentru data de 22 octombrie 2008, sala 249, ora 8, termen pentru care lichidatorul judiciar urma să întocmească raportul de activitate și să îl publice în Buletinul procedurilor de insolvență.
Prin cererea înregistrată la 22 octombrie 2008, lichidatorul judiciar l-a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea pârâtului la plata întregului pasiv al societății debitoare SC MARTINESTI SA, în sumă de 82.307,00 lei. A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În motivarea cererii, a arătat că administratorul statutar a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți. Astfel, din istoricul firmei obținut de pe site-ul a rezultat că societatea debitoare SC MARTINESTI SA, a fost constituită în anul 2001 de către 44 de acționari, cu un capital social în numerar în valoare de 2.550 lei. Potrivit actului constitutiv, societatea debitoare a fost administrată de către d-l în calitate de administrator unic. În tabelul creanțelor împotriva averii debitoarei, au fost înscriși 2 creditori, cu creanțe în sumă totala de 82.307,00 lei, din care: DGFP C pentru T - 81.801,00 lei și ITM C - 506,00 lei. A mai arătat că debitoarea a depus la organele fiscale situațiile financiare obligatorii, respectiv bilanțul contabil pentru exercițiile financiare 2004 si 2005. învederat că administratorul statutar a predat lichidatorului judiciar bilanțul la 30.06.2005, 31.12.2005 și 30.06.2006. Din analiza comparativă a indicatorilor financiari din cele trei bilanțuri, a concluzionat în sensul că societatea debitoare a înregistrat, încă din anul 2004, datorii la bugetul consolidat al statului, aferente fondului de salarii, avea creanțe de recuperat în valoare de 2.500 lei pentru care administratorul statutar al debitoarei nu a predat documente justificative, disponibilitățile bănești înscrise în bilanțul aferent ultimului an de funcționare - anul 2005 - în sumă de 12.500 lei, nu se mai regăsesc în bilanțul la 30.06.2006, iar debitoarea, atât la 31.12.2005 cât și la 30.06.2006 a înscris în bilanțurile aferente celor două perioade, stocuri în valoare de 40.682 lei, care nu se regăsesc faptic. Din declarația administratorului statutar a reținut că suma de 12.500 lei înscrisă în bilanțul la 31.12.2005 la capitolul disponibilități bănești a fost distribuită acționarilor cu titlu de dividende la data de 31.01.2006 conform dispoziției de plată către casierie și borderoului anexat, dar nu a prezentat hotărârea AGA în acest sens și nici dovada achitării impozitului pe dividende către bugetul statului, sume care de altfel se regăsesc în conținutul declarației de creanță a
Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosar, din indicatorii financiari ai societății debitoarei pentru anii 2004 - 2005 și prima Jaa nului 2006 coroborați cu titlurile executorii judecătorul sindic a reținut că debitoarea avea încă din anul 2004 debite față de bugetul consolidat al statului, aferente fondului de salarii, respectiv avea creanțe de recuperat în valoare de 2.500 lei pentru care administratorul statutar al debitoarei nu a dovedit exercitarea vreunui demers în vederea recuperării, iar disponibilitățile bănești înscrise în bilanțul aferent ultimului an de funcționare, 2005, în sumă de 12.500 lei nu au mai putut fi regăsite în situațiile financiare pentru anul 2006, fără a exista vreo justificare contabilă, iar stocurile în valoare de 40.682 lei nu s-au regăsit spre a fi predate lichidatorului.
Rezultă, deci, că în anul 2005 societatea debitoare înregistra datorii semnificative către creditorul fiscal, DGFP a jud. Din declarațiile coroborate ale martorilor G și rezultă că în vara anului 2005 societatea și-a pierdut principalul mijloc de realizare a profitului - posibilitatea de a exploata bazinele piscicole, precum și stocul de existent în bazinele respective, ultima pierdere fiind acoperită parțial prin plata de către SC SRL a sumei de 20110 lei, care însă nu a fost folosită pentru acoperirea parțială a datoriilor, ci a fost distribuită acționarilor cu titlu de dividend. Cu toate acestea, administratorul statutar, pârâtul, care a avut până la data de 30 iunie 2005 și calitatea de angajat al debitoarei, nu a propus AGA dizolvarea debitoarei sau falimentul acesteia, ci a continuat desfășurarea activității debitoarei, deși situația contabilă a debitoarei îi era cunoscută.
Contrar apărărilor pârâtului, din procesul verbal al AGA din 8 mai 2005 nu reiese intenția acționarilor de a continua sau de a nu continua activitatea debitoarei, acest aspect nefiind înscris pe ordinea de zi și nefiind dezbătut expres. Mai mult, la data respectivă situația activelor societății era diferită de cea de la sfârșitul verii anului 2005, astfel încât manifestarea de voință a acționarilor la data de 8 mai 2005 nu este relevantă pentru situația ulterioară a debitoarei, perioadă în care pârâtul nu a convocat o nouă AGA și în care nu a ținut contabilitatea decât până la mijlocul anului 2006.
Cât privește folosul personal realizat de pârât din continuarea activității debitoarei, acesta se reflectă în neplata către creditorul fiscal a contribuțiilor aferente fondului de salarii, nici la momentul la care acestea erau datorate (momentul plății salariilor către administratorul statutar, d-lui și - ) și nici ulterior, aceste plăți nefiind de altfel efectuate nici în prezent. Or, în condițiile în care aceste sume nu au fost justificate contabil, fiind la dispoziția administratorului statutar pârât, rezultă că acesta și le-a însușit, neplata lor determinând și acumularea de accesorii fiscale.
În fine, în ceea ce privește creditarea debitoarei efectuată de pârât, aceasta nu prezintă nicio relevanță în cauză, deoarece pârâtul nu a depus o eventuală cerere de admitere a creanței pentru aceste sume.
Împotriva sentinței a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii, cu consecința respingerii cererii lichidatorului ca fiind neîntemeiată, invocând disp. art. 312 alin. 3 Cod proc.civ.
În motivarea recursului, recurentul arată că motivarea hotărârii de către judecătorul fondului constituie o încercare, lipsita de succes, de a identifica cu orice preț responsabilități majore în calitatea sa de administrator al " MARTINESTI" deoarece, deși a prezentat o sumedenie de dovezi scrise la dosarul de fond, la care a și făcut ulterior referire în cuprinsul întâmpinării din data de 26 noiembrie 2008. nu se face nicio referire la acestea.
In plus cu martorii G si, a clarificat anumite aspecte legate de modul in care se luau deciziile in cadrul societății, astfel că sumele de bani primite in perioada premergătoare încetării activității sa fie in mod judicios folosite.
Analiza întregii probațiuni o consideră trunchiată.
Astfel, reieterează ideea potrivit căreia " MARTINESTI" a fost înființată în scopul obținerii de profit din activitatea de pescuit de agrement. Cei 44 acționari fondatori sunt proprietarii terenurilor de sub lacurile de pescuit din comuna Martinesti. La momentul înființării societății aceștia nu aveau eliberate titluri de proprietate pe terenuri, astfel intenția acționarilor a fost aceea ca, la momentul emiterii titlurilor de proprietate, fiecare dintre ei să pună la dispoziția societății terenurile, urmând ca din activitatea de pescuit si producție să se obțină profit.
În anul 2004, Compania de exploatare a fondului piscicol, proprietara lacurilor din Martinesti,a încheiat o asociere in participațiune cu " " pentru exploatarea lacurilor de pescuit, astfel că societatea a rămas din anul 2005 practic fără obiectul de activitate. niciun drept să exploateze fondul piscicol din lacuri, activitatea societății s-a oprit. Mai mult, proprietarii terenurilor ( acționarii societatii), după obținerea titlurilor de proprietate in anul 2005, si-au înstrăinat terenurile, situație în care planurile inițiale ale acestora nu s-au mai pus în practică.
Până în anul 2004 SC " MARTINESTI" a înregistrat profit si au fost achitate si parte din debitele societății. Deși această susținere este mai mult decât evidentă si rezultă din actele contabile ale societății, instanța de fond nu face nicio referire la ea..
Cu privire la susținerea lichidatorului că una din cauzele apariției stării de insolventă se datorează "închirierii bazinelor piscicole către o alta societate comercială, respectiv SC " " SRL, fără perfectarea formalităților legale", lichidatorul se află în eroare, pentru că închirierea s-a făcut de către proprietarul lacurilor si nu de către recurentă si, tocmai faptul ca " MARTINESTI",a fost pusă în fața faptului împlinit, fără a avea nici cea mai mică posibilitate să intervină, a dus la oprirea activității.
Întreaga cantitate de peste existenta la momentul preluării lacurilor de către SC " " SRL s-a distrus, întrucât nu a avut ce să mai facă cu aceasta, nemaidispunând de mijloacele necesare recoltării peștelui și păstrării lui în condiții optime. Această firmă a achitat pe seama SC " MARTINESTI" suma de 20.110 lei, suma reprezentând contravaloarea peștelui existent in lacuri la momentul preluării acestora. Din această sumă au fost plătite dividendele care s-au cuvenit acționarilor.
Legat de acest aspect, al destinației sumei precizată mai sus, instanța de fond arată că "această sumă nu a fost folosită pentru acoperirea parțială a datoriilor", uitând că recurentul nu era acela care dispunea asupra destinației sumei iar in acel moment acționarii societății își cereau drepturile sub forma dividendelor la care știau că au dreptul. Deci nu el a decis singur ce va face cu acea suma de bani. Pe de altă parte, reproșul că el nu ar fi propus AGA" divzolvarea debitoarei sau falimentul acesteia", apare ca total nejustificat in condițiile in care toți acționarii doreau continuarea activității unei societăți care, până în anul 2004 realizase profit și își dovedise viabilitatea și rentabilitatea. SC " MARTINESTI" avea un organism comun de conducere care nu a considerat că este necesar să supună pe ordinea de zi a unei AGA subiectul dizolvării firmei sau intrarea acesteia in faliment. Prin urmare, acuza ce i se aduce este total nefondată.
Apoi, faptul că "din procesul verbal al AGA din data de 8 mai 2005 nu reiese intenția acționarilor de a continua sau de a nu continua activitatea debitoarei, acest aspect nefiind înscris pe ordinea de zi si nefiind dezbătut in mod expres ", nu putea sa formeze convingerea instanței că recurentul era singurul culpabil de aceasta. Dacă se punea problema dizolvării societății, cu siguranță era menționată pe ordinea de zi dar ceea ce s-a dorit a fost salvarea firmei si nu falimentul ei. Tocmai de aceea în perioada ce a urmat din bani proprii a creditat societatea, împrejurare pe care, de asemenea, instanța fondului nu o amintește.
Examinând recursul, instanța constată următoarele:
În cauză s-a dispus antrenarea răspunderii pârâtului în baza art. 138 alin. 1 lit. din Legea nr. 85/2006, respectiv "au dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit, persoana juridică, la încetare de plăți".
Faptele enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 atrag antrenarea răspunderii personale membrilor organelor de conducere din cadrul societății pentru plata pasivului acesteia, doar dacă au contribuit la starea de insolvență a societății și este o stare de fapt care se asociază acțiunii sau omisiunii delictuoase conducătorilor ei pentru fundamenta răspunderea lor pentru plata pasivului societății.
Aceste prevederi legale stipulează că instanța poate dispune ca pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportat de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, dacă au contribuit la angajarea societății în încetare de plăți folosind bunurile sau creditele societății în interes propriu, au deturnat sau ascuns o parte din activul societății ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, ori au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
acțiunii privind răspunderea organelor de conducere se află în raportul lichidatorului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetare de plăți întocmit în baza art.25 și art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006, raport care trebuie să conțină și informații privind eventuala răspundere materială a acestora.
Conform raportului întocmit de lichidatorul în cauză, cauzele și împrejurările care au condus la încetarea de plăți au fost determinate de continuarea unei activități care duce debitoarea în mod vădit la încetarea de plăți, raportat la faptul că aceasta avea datorii neonorate încă din anul 2004 în sumă de 28.679 lei, resursele fiind dirijate către plata cheltuielilor materiale; achitarea dividendelor acționarilor în situația în care debitoarea nu și-a onorat obligațiile de plată față de bugetul statului.
Mai mult, recurentul nu propus AGA dizolvarea sau falimentul debitoarei, ci continuat desfășurarea activității acesteia.
Nu a fost dovedită susținerea că acționarii și-au declarat intenția de continuare activității debitoarei.
Din raportul lichidatorului și din actele de la dosar rezultă că recurentul a săvârșit fapta pentru care s-a antrenat răspunderea acestuia.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1).civ, va respinge ca nefondat recursul, nici unul din motivele de recurs nefiind circumscris prevederilor art. 304 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței comerciale nr. 718 din 25.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC
6 ex/3.12.2009
Jud.primă instanță:
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Axente Irinel
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|