Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 338/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 338
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent.. A. PU-ȘI - ADM.. PU-ȘI și pe intimat SC " " SRL, intimat I, lichidator CABINET, având ca obiect procedura insolvenței, recurs declarat împotriva sentinței comerciale nr. 144/S/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cons. jur. pentru recurentul-creditor, lipsă fiind reprezentanții legali ai intimaților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul se află la al 2 lea termen de judecată, recurenta a depus precizări cu privire la excepția tardivității și înscrisuri.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția tardivității recursului.
Cons. jur. pentru recurenta-creditoare solicită respingerea excepției și învederează instanței că sentința a fost comunicată prin Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1966 din data de 22.05.2008 iar recursul a fost declarat în data de 27.05.2008.
Instanța acordă cuvântul cu privire la recurs.
Cons. jur. pentru recurenta-creditoare solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea la Judecătorul Sindic în vederea continuării procedurii.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr.144/S/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, s-a dispus:
Respinge cererea privind autorizarea creditorului Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, cu sediul în I, str. - nr.26, să introducă și să susțină acțiunea în stabilirea răspunderii personale pentru pasivul debitorului falit.
În temeiul dispozițiilor art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, cu sediul social în I,-, zona A, județul
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiulart.136 din lege, descarcă pe administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art.135 dispune notificarea prezentei sentințe prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, pentru efectuarea mențiunilor de radiere.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, stabilește în mod expres că cererile având ca obiect răspunderea personală pot fi introduse numai de către administratorul sau lichidatorul judiciar (art.138 alin.1), iar în condiții speciale și de comitetul creditorilor cu autorizarea judecătorului-sindic. Astfel, art. 138 alin. 3 din noua lege stabilește că numai în condițiile în care administratorul sau lichidatorul judiciar a omis să indice cauzele insolvenței, persoanele culpabile de aceasta sau a omis să formuleze acțiunea în răspundere personală, comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să-l autorizeze să introducă o astfel de acțiune. Ori, așa cum s-a arătat mai sus, administratorul judiciar și-a exprimat fără echivoc poziția în legătură cu răspunderea personală.
Ca urmare, nu este îndeplinită nici una dintre condițiile prevăzute de lege pentru autorizarea comitetului creditorilor, cu atât mai mult a unui singur creditor.
În condițiile expuse, va fi admisă propunerea administratorului judiciar și se va dispune închiderea procedurii declanșate împotriva debitorului potrivit dispozițiilor art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, cu consecința radierii acestuia din registrul comerțului și evidențele fiscale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs I - Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se susține că hotărârea judecătorului sindic de respingere a cererii vizând autorizarea Administrației Finanțelor Publice a municipiului I de a introduce acțiunea pentru stabilirea răspunderii personale nu este nici legală, nici temeinică. Apreciază că această soluție contravine dispozițiilor Legii nr.85/2006. S-a reținut în motivarea instanței de fond că "Legea nr.85/2006 stabilește în mod expres că cererile având ca obiect răspunderea personală pot fi introduse numai de către administratorul sau lichidatorul judiciar (art.138 alin.1), iar în condiții speciale și de comitetul creditorilor cu autorizarea judecătorului sindic. Astfel, art.138 alin.3 din noua lege stabilește că numai în condițiile în care administratorul sau lichidatorul judiciar a omis să indice cauzele insolvenței, persoanele culpabile de aceasta sau a omis să formuleze acțiunea în răspundere personală, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să-l autorizeze să introducă o astfel de acțiune. Ori, așa cum s-a arătat mai sus, administratorul judiciar și-s exprimat fără echivoc poziția în legătură cu răspunderea personală, arătând că nu există indicii care să conducă la stabilirea unui raport de cauzalitate între starea de insolvență a societății debitoare și activitatea organelor de conducere ale acesteia".
Se susține că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru desemnarea comitetului creditorilor (un număr minim de 3 creditori). Așa după cum s-a menționat, în tabelul de creanțe au fost înscriși doar doi creditori, respectiv I și
Consideră că raportul lichidatorului judiciar este incomplet, motivat de faptul că nu s-au precizat cauzele și împrejurările care au condus la incapacitatea de plată a societății, și nici nu s-a precizat dacă există persoane care se fac vinovate de acest lucru în conformitate cu prevederile art.20 alin.1 lit. a) coroborat cu art.138 din Legea nr.85/2006. S-a menționat în raportul final doar că "nu s-au constatat abateri care să se încadreze în prevederile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006".
Precizează că, Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, în calitate de creditor bugetar, a dat dovadă de un rol activ în recuperarea creanțelor de la debitoarea în cauză, sens în care a întreprins toate măsurile de executare silită prevăzute de nr.OG11/1996 și ulterior, de Codul d e procedură fiscală. Întrucât acestea au rămas fără rezultat, în data de 20.04.2004, sub nr.33358, a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului.
Interpretarea restrictivă dată de instanța de fond articolului 138 alin.3 din Legea nr.85/2006 aduce atingere dreptului și interesului legitim al creditorilor în recuperarea creanțelor. Autorizarea creditorului bugetar pentru a formula acțiunea în răspundere personală a organelor de conducere a debitoarei se circumscrie scopului stabilit de legiuitor în art.2, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Dacă administratorul judiciar nu a depistat fapte de natura celor prevăzute la alin.1 al art.138, apreciază că solicitarea creditorului bugetar de a dovedi el însuși existența unor astfel de împrejurări sau fapte dintre cele menționate de lege, care să conducă la incriminarea persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitoarei, este pe deplin legală, astfel încât el nu trebuie privat de dreptul conferit de legiuitor de a formula acțiunea prevăzută la alin.1.
În drept se invocă dispozițiile art.304 pct.8, 9; art.304 ind.1 Cod procedură civilă; art.2, art.138 alin.1 lit. c), d) și alin.3 din Legea nr.85/2006; art.73 din Legea 31/1990 republicată.
Față de aceste motive se solicită admiterea recursului.
Analizând cererea de recurs sub aspectul termenului în care poate fi introdusă în instanță, Curtea apreciază că recursul a fost declarat în termen.
Analizând motivele de recurs în contextul înscrisurilor depuse ca probe în cursul judecății și al dispozițiilor legale invocate, instanța de recurs constată că recursul este nefondat.
În motivarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că pe baza înscrisurilor depuse în susținerea situației de fapt, JUDECĂTOR 3: Iulia Miler l-sindic (prima instanță) în mod legal a stabilit că reclamanta-recurentă (creditoarea) nu este îndreptățită să formuleze acțiunea de stabilire a răspunderii materiale a organelor de conducere a societății debitoare I, și aceasta deoarece nu face parte din persoanele autorizate special și expres de către art.138 alin.1 și 3 din Legea 85/2006.
Este de menționat că administratorul judiciar și-a exprimat concret poziția sa în legătură cu răspunderea personală, în raportul întocmit, deci nu se poate pune problema unei omisiuni în acest sens, pentru a fi operabilă procedura prin comitetul creditorilor.
Față de această situație, instanța de recurs va respinge recursul și va menține sentința primei instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Constată că recursul este declarat în termen.
Respinge recursul formulat de I - I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței nr.144/S din 26.03.2008 a Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
--B
03.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Traian Șfabu, Iulia Miler
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
