Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 362/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR.362/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 17 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător
- - - - președinte de secție
- - - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea TRANSILVANIA LEASING împotriva sentinței civile nr.169/S din 24 aprilie 2009, pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa recurentei creditoare Transilvania Leasing, și a intimatei debitoare Co Sf.
Procedura de citare îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 iulie 2009, potrivit încheierii ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 17 iulie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă cu nr. 169/S/24.04.2009 a Tribunalului Covasnaa fost admisă contestația formulată de debitoare și s-a respins cererea formulată de creditoarea, C TRANSILVANIA LEASING în contradictoriu cu debitoarea CO, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că creditoarea, TRANSILVANIA LEASING, în temeiul contractului de leasing operațional nr. 3125 din 6.04.2006 a livrat debitoarei un autovehicul marca în valoare de 16.153 euro, fără TVA cu plata în 24 de rate lunare (6, 10-16).
Prin cap. 15 pct. 15.1, părțile au convenit ca, în situația neplății unei rate, în termen de 15 zile de la scadență intervine rezilierea contractului iar creditorul, locator are dreptul de a ridica bunul oricând, fără nici o somație.
Față de aceste împrejurări, creanța dedusă judecății nu îndeplinește cerințele legale pentru a justifica declanșarea procedurii insolvenței debitoarei, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct.6 și pct.12 din 85/2006 privind procedura insolvenței, pentru admisibilitatea unei astfel de cereri se impune a se demonstra de creditor că are împotriva patrimoniului debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 zile iar valoarea acesteia depășește pragul minim de 10.000 lei.
Sub aspectul caracterului cert a creanței, instanța va avea în vedere definiția dată de art. 379 alin. (3) pr.civ iar în privința lichidității creanței se va ține cont de statuările art. 379 alin. (4) pr.civ, respectiv această condiție este îndeplinită atunci când câtimea este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui, în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Așa fiind, debitul pretins neachitat nu îndeplinește cerințele legale iar actul invocat în apărare nu îi este opozabil debitoarei, în accepțiunea normelor procedurale conținute de art. 46 cod comercial.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs creditoarea TRANSILVANIA LEASING B - prin reprezentant legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a făcut o apreciere greșită a situației de fapt și de drept dedusă judecății, din probele administrate rezultând că creanța este certă, lichidă și exigibilă. Susține recurenta că debitoarea a recunoscut existența creanței în sensul că a solicitat compensarea unei sume de bani cu o parte din contravaloarea autovehiculului prin adresa din data de 09.11.2007 și că a făcut plăți în contul debitului prin chitanța cu nr. 3349/22.10.2008.
Mai arată recurenta că creanța este în sumă de 19003 lei, superioară valorii prag prevăzută de art. 3 pct.12 din Legea nr. 85/2006.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației debitoarei și admiterii cererii de chemare în judecată formulată de creditoare având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței față de CO Sf.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, față de motivele invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a reținut că în speță creanța recurentei nu este certă și lichidă.
Recurenta invocă existența unei creanțe în cuantum de 19.003 lei RON ce ar reprezenta diferența între valoarea autovehiculului marca - dat inițial spre folosință debitoarei în baza unui contract de leasing operațional și vândut ulterior acesteia - și anumite sume plătite de către debitoare în contul prețului inițial al vânzării sau cuvenite debitoarei cu titlu de despăgubiri (acordate nejustificat creditoarei recurente de către un terț asigurător).
Nu s-au produs probe din care să rezulte caracterul cert al creanței și câtimea acesteia, astfel încât judecatorul sindic a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale privind cerințele pe care trebuie să le îndeplinească creanța respectivă.
Recurenta pretinde că are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei intimate în cuantum superior valorii prag prevăzută de legea insolvenței însă nu a depus la dosar facturi în acest sens.
Înscrisurile existente la dosar dovedesc doar existența anumitor raporturi comerciale derulate între cele doua societăți, însă analiza acestora nu poate face obiectul judecății instanței de fond în cadrul procedurii speciale a insolvenței.
Debitul invocat de creditoarea recurentă este contestat de către debitoarea intimată, astfel încât raporturile juridice dintre părți trebuie clarificate pe calea unei alte acțiuni.
In raport de cele expuse anterior, constatându-se că în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 3 pct.6 din Legea nr. 85/2006, ale art. 379 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat și va menține - în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă -sentința civilă atacată, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurenta creditoare TRANSILVANIA LEASING - prin reprezentant legal - împotriva sentinței civile cu nr. 169/S/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul cu nr. de mai sus, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17 iulie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa
pentru - - - - pentru - -
aflată în concediu de odihnă aflată în concediu de odihnă semnează, Vicepreședintele instanței semnează, Președintele instanței
Grefier,
Red.: / 17.07.2009
Tehnored.: / 23.07.2009/ -2ex.-
JUDECĂTOR 3: Alina Gabriela sindic:
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Gabriela Comșa, Alina Gabriela
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 171/2010.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
